Berea

Etichete: bere, bautura

[+] Mareste fotografia

Berea este denumirea folosita pentru a descrie familia de bauturi alcoolice fabricate din malt si
aromate cu hamei.
Inca din cele mai vechi timpuri, reteta de fabricare a berii presupune folosirea a patru ingrediente:
cereale, hamei, drojdie de bere si apa.

Beneficii / Utilizare Berea:

Principalii constituent - Valori nutritive - Beneficii asupra organismului
Berea este o bautura slab alcoolizata (0,5-7 %), iar dintre acestea, berea neagra este cea care are
un nivel mai mare de alcool. Ea mai contine glucide nefermentate (4-5 %), acizi organici, saruri
minerale (1-2 %, mai ales potasiu), vitamine ( B1, B2, B6, PP, etc), biotin, niacin, acid pantotenic,
etc, aducand in organism aproximativ 450 kcal / l, arome.
Din hamei provin uleiuri eterice cu actiune sedativa. Berea, indeosebi cea bruna, este bogata in
flavonoizi, care au actiuni antioxidante si de combatere a aterogenezei.
Bogata in hidrati de carbon, berea poate fi recomandata in regimurile de supraalimentare, de
convalescenta, in tuberculoza, cu conditia de a nu se face abuz de ea. In schimb, berea e interzisa
in cazul dilatarilor stomacale, fermentatiilor digestive, obezitatii, diabetului, albuminuriei si gutei,
etc.
Vitaminele, potasiul si sarurile minerale fac din bere o bautura hranitoare.
Vitaminele, B6 in special, afecteaza pozitiv functiile intestinale, in timp ce potasiul alaturi de sodiu,
intr-o cantitate mai mica, stimuleaza diureza, ajutand la functionarea rinichilor. Mai mult decat
atat, trebuie luate in consideratie si efectele deosebite impotriva patologiilor cardiovasculare. Berea
are proprietati diuretice si sudorifice.
Este larg raspandita teoria ca berea ingrasa si produce dilatarea stomacului. Senzatia de marire a
stomacului scade in cateva minute, in masura in care procesul diuretic este ajutat de bautura.
Problema apare daca se exagereaza consumul. Stomacul se poate dilata, dar nu datorita
substantelor "dilatatoare" continute de bere ci datorita faptului ca excesul nu este bun, la fel ca in
cazul oricarui aliment.
Berea contine 93 % apa si restul de 7 % alimente sanatoase cum ar fi: malt, drojdie de bere si
hamei.
Maltul este folositor datorita continutului in fibre solubile care ajuta digestia si absorbtia
alimentelor; extractul de malt continut in bere este foarte bogat in vitamina B.
Substantele amare din hamei si acidul carbonic continute in bere, atenueaza iritatiile stomacului si
bolile ulceroase.

Berea are un continut caloric redus, de 43 kcal la 100 ml in cazul berii cu alcool si de doar 17 kcal
la 100 ml in cel al berii fara alcool.
Berea este considerate ca fiind un aliment universal cu multe virtuti, astfel:
- Berea este o sursa de antioxidanti. Ea contine antioxidanti naturali care pot avea un efect pozitiv
asupra sanatatii. Acestia au ca sursa maltul cat si hameiul, din care este fabricata berea.
Cantitatea totala de antioxidanti din bere depinde de tipul de bere, prin urmare de materiile prime
folosite si de procesul de fabricatie.
- Berea reduce stresul. Datorita alcoolului continut, insa fara excese.
- Berea este buna pentru inima. S-a dovedit in urma unui studiu (pe persone de varsta a treia) ca
pentru aceia care au baut zilnic 1,5 l bere s-a redus riscul de a face stop cardiac cu 20-50%.
- Berea imbunatateste circulatia sangelui. Consumul de bere creste nivelul colesterolului "bun".
- Berea este o bautura plina de fibre (in special cea nefiltrata). Fibrele se gasesc in peretii celulelor
maltului de orz. Un litru de bere poate asigura peste 60 % din cantitatea de fibre recomandata
zilnic. O cantitate suficienta de fibre mentine organismul sanatos si scade riscul de a avea
probleme cu inima.
- Berea contine vitamine si minerale. Ea reprezinta o sursa de magneziu, seleniu, potasiu, fosfor,
etc, vitamina B6, B12, etc. Berea este o sursa bogata de siliciu care, absorbit prompt de catre
organism, contribuie la prevenirea aparitiei osteoporozei.
- Berea poate preveni atacul cerebral. Berea subtiaza sangele, accelereaza circulatia acestuia la
creier, iar sansele de a se forma cheaguri de sange scad considerabil.
- Berea mentine creierul tanar. Consumatorii moderati de bere prezenta un risc mai scazut cu 40
% de a avea afectiuni mentale.
- Berea este buna pentru ficat, in cantitati moderate. Alcoolul din bere dilata vasele mici de sange
din ficat fapt care duce la accelerarea metabolismului si ajuta la curatarea toxinelor.
- Berea poate vindeca insomniile. Vitamina B2 si acidul nicotinic prezente in bere pot ajuta sa se
instaleze somnul mai usor. Este cunocut faptul ca hameiul este un sedativ natural. Se recomanda
consumul de bere cat mai amara!
- Berea impiedica formarea pietrelor la vezica biliara si rinichi. Conform studiilor efectuate, berea
protejeaza impotriva pietrelor la rinichi si la vezica biliara. Un continut relativ ridicat de potasiu si
scazut de sodiu; putin calciu si bogata in magneziu, berea ajuta la protejarea impotriva formarii
pietrelor la bila si la rinichi.
- Berea are rolul de a rehidrata organismul dupa efort fizic
- Berea creste nivelul de "colesterol bun"(colesterol HDL). Un pahar de bere pe zi poate creste
semnificativ nivelul de colesterol bun.
- Berea reduce riscul aparitiei declinului cognitive. Unele studii indica o reducere de chiar 25 % a
riscului de declin cognitiv in cazul consumului responsabil de bere; tot el contribuie la reducea
riscului de aparitie a diabetului de tip II.
- Berea reduce riscul de aparitie a bolii Parkinson
- Berea poate asigura protectie impotriva bacteriei Helicobacter pylori, cauza aparitiei ulcerului
Intrebuintari culinare
Tuturor ne face placere un pahar de bere, fie in zilele toride ale verii, fie dupa o masa copioasa sau
mancaruri mai grase. De altfel, nu cred ca trebuie neaparat sa cautam un motiv pentru a bea o

bere. O bem pur si simplu pentru ca ne place, pentru ca ne gadila papilele gustative si uneori ne
schiteaza un zambet pe fata trista.
Berea este pentru multi o "licoare speciala", una ce te scoate din casa sau te insoteste in fata
televizorului; una care-ti aduce prietenii si povestile tot mai aproape. Insotita de alune, covrigei,
etc, filtrata, nefiltrata sau bruna ori blonda, berea, este o buna prietena a omului ce vrea sa se
relaxeze, dar numai consumata in cantitati masurabile.
O bere buna merge cu o mancare gustoasa; alegerea unei bauturi pentru mancare nu se rezuma
doar la vin. Ideea de a pune o bere langa o mancare buna, pare putin lipsita de rafinament, dar
trebuie sa stim ca "o bere buna" chiar merge cu multe feluri de mancare si nu doar langa o pizza
sau aripi picante.
Chiar daca expertii in vinuri nu vor recunoaste, probabil ca berea este mult mai apropiata de
mancare decat s-ar crede. Este chiar foarte greu sa gasesti o combinatie dintre bere si mancare
care sa nu se potriveasca, ceea ce se intampla frecvent in cazul vinurilor.
Tot ce trebuie sa facem, cand alegem o bere pentru o masa gustoasa, este sa nu uitam regula
celor trei "C"- "Completare, Contrast, Curatare ". Este suficient sa alegem unul sau doua dintre
acestea si masa va fi mai delicioasa.
Completarea Alegerea unei beri cu un profil asemanator cu cel al felului de mancare. Daca
vorbim despre un desert dulce sau cu fructe, atunci o bere slaba, ce are in compozitie putina
aroma de caise sau o bere belgiana cu zmeura vor avea un succes enorm. Daca felul de mancare
este o friptura la gratar atunci serveste o bere stout sau rauchbier.
Contrastul Se poate merge si pe varianta opusa completarii, alegand o bere cu aroma total
diferita de cea a felului de mancare. De exemplu, o mancare thailandeza picanta, cu o bere usoara
si dulce. In acest caz, berea va mai domoli putin din aromele picante.
Curatarea Probabil este cea mai usoara regula cand vine vorba despre mancare si bere.
Majoritatea berilor sunt foarte bune pentru curatarea boltei palatine (cerul gurii) pentru ca sunt
acidulate. De aceea, berile acidulate de tip Pilsner merg foarte bine cu mancarile grase. Cu toate
acestea sunt recomandate beri si intre felurile de mancare, tocmai pentru curatare, astfel ne vom
putea bucura mai mult de al doilea fel. In aceasta categorie ar intra berile cu o nuanta de "acru"
Flanders Red, Berliner Weisse si multe alte beri belgiene.
Berea este un aliment, atat pentru trup, cat si pentru suflet si exista un motiv pentru care starea
unei persoane se schimba dupa ce bea o bere buna; putem spune aceasta deoarece berea este
fabricata din ingrediente sanatoase pentru organism: hamei, drojdie de bere, orz si malt.
Berea este nu numai o bautura care strange prietenii aproape, ci si un interesant ingredient pentru
prepararea diferitelor feluri de mancare. Multi bucatari considera ca prin adaugarea de bere unei
retete i se da de fapt savoare si ajuta diferite ingrediente sa isi manifeste proprietatile intr-un mod
special.
Aceasta bautura poate fi folosita in foarte multe preparate, de la cele de paine, trecand prin cele
de paste si ajungand pana la mancarurile pe baza de carne.
Cand se gateste cu bere ar trebui sa se tina cont de cateva lucruri:
- Tipul de bere. La gatit trebuie avuta mare grija ce tipuri de bere se folosesc: in general trebuie ca
berea sa nu fie foarte amara si nici prea slaba.
- Fierberea. Berea nu trebuie lasata sa fiarba prea mult timp pentru ca prin fierbere indelungata ea
isi pierde din proprietati. Specialistii spun ca aroma berii (la capitolul gatit) vine din hameiul folosit

pentru fabricarea ei, iar uleiurile din hamei se distrug prin fierbere indelungata.
- Calitatea berii. Nu se va gati niciodata cu o bere pe care nu avem dorinta sa o bem. Daca berea
nu va atrage sa o consumati, atunci mai mult ca sigur ca nu veti fi multumiti nici cu mancarea
pregatita cu ea. Nu folositi o bere care s-a rasuflat pentru ca prin contactul cu aerul, a pierdut din
proprietatile bune pentru gatit.
- Bere tare pentru carne tare. Cu cat este mai puternica si tare carnea, cu atat trebuie sa fie mai
tare si berea. In general, se foloseste bere bruna si neagra pentru carne rosie si pentru sosurile
rosii si bere blonda in supe sau retete cu carne alba. Alcoolul din bere se evapora in timpul
gatitului, deci nu trebuie sa va faceti griji in acest sens.
- Experimentele ajuta. Experimentati varianta gatitului vechilor retete adaugand bere; inlocuiti
lichidele precum apa sau vinul cu bere - veti obtine noi variante ale mancarurilor dumneavoastra
preferate.
- Bere la micul dejun. Puteti inlocui apa cu bere bruna pentru a face clatitele sau vafele pentru
micul dejun sau pentru desert. Stropite din belsug cu sirop de artar, gem sau glazura de capsuni,
veti obtine un desert special.
- Paine cu bere. Daca se doreste o paine cu un gust special, atunci se inlocuieste, fie o parte, fie
toata apa folosita pentru aluatul de paine, cu bere. Aceasta va fragezi aluatul, il va face mai usor
de framantat si va da painii un gust deosebit.
- Berea in supe. Puteti adauga bere si in supe, inlocuind un sfert din lichidul in care fierb legumele
si carnea cu berea dumneavoastra preferata. Veti fi surprinsi de aroma noii supe, dar si de
fragezimea carnii fierte, intr-un timp scurt.
- Berea in marinada. Folositi berea in loc de amestecul pentru marinat sau apa, atunci cand fierbeti
sau marinati pestele sau puiul. De asemenea, puteti folosi berea daca vreti sa faceti peste sau pui
la cuptor, fie in aluat, fie copt in folie de aluminiu.
- Bere pentru gratar. Pentru friptura facuta la gratar, puteti adauga bere in sosul in care marinati
carnea (inainte de a o face la gratar). Se pune o parte de sos si una de bere, se toarna amestecul
peste carne si se lasa peste noapte, in frigider (carnea va absorbi toate gusturile din acest
amestec).
Puteti adauga bere si in sosul pe care il puneti peste carnea care sfaraie pe gratar; veti obtine
astfel o savoare speciala. La orice gratar si in general la fripturi poti servi alaturi o bere. Gratarele
facute in aer liber, la iarba verde, sunt mult mai gustoase daca se combina aromelor eliberate de
carnea facuta si parfumul racoritor al bauturii. Pe langa celebrii mici, puteti face fripturi de pui,
vita, porc etc.
Berea este o bautura care se preteaza la multe combinatii, de la aperitive la deserturi.
Astfel, se poate dauga bere la sosuri, feluri de mancare marinate si dressinguri. Berea poate fi
adaugata si in supe sau ciorbe, oferind un gust aparte, sa nu mai vorbim despre carnea la gratar.
Posibilitati sunt nenumarate, iar folosirea berii ca ingredient in mancare, nu face decat sa-i confere
un gust mai bun si sa va dea noi idei pentru mancaruri. Se pot pregati aluaturi delicioase folosind
bere in loc de lapte sau apa in preparatul respectiv.
Carnea pentru friptura se fragezeste foarte bine daca este pusa in bere. Friptura va avea un gust
deosebit. Chiar si fructele de mare sau pestele sunt mancaruri care pot fi insotite de un pahar cu
bere. Pizza este un fel principal care se serveste fie cu vin, fie cu bere, ambele combinatii fiind
potrivite. Salatele se potrivesc si ele cu aceasta bautura.

Pentru deserturi, ar trebui sa va orientati dupa preparate pe baza de ciocolata neagra.

Ingredientele din ciocolata si cele din bere se pun reciproc in valoare. Dar si gustarile simple semintele prajite cu mirodenii sau floricelele - reprezinta alegeri potrivite langa o bere.
Cum se alege o bere
Alegerea unei beri se face pe acelasi principiul ca si la vin; trebuie degustata si evaluata dupa
aspect, culoare, aroma si evident, gust.
Aspectul berii trebuie sa fie ca si "dragostea la prima vedere". Daca nu va place cum arata berea
respectiva cu siguranta nu o veti savura cu placere. Inainte sa se toarne in pahar, pentru a avea
acel guler de spuma de 2 degete, berea trebuie lasata 20 secunde sa se linisteasca.
La deschiderea unei sticle se observa un abur; dupa ce adispare, se poate turna berea, in paharul
inclinat, controland astfel si grosimea spumei. Gatul sticlei nu se va atinge de gura paharului
deoarece pe sticla poate fi praf, alte microorganisme, etc si care schimba gustul si aroma berii.
Culoarea: Berea poate fi de culoare aramie, rosie, maronie sau castaniu inchis. Verificarea
claritatii berii, este un indiciu al calitatii. Culoarea este deasemenea, un bun indicator al tariei, dar
si al gustului. Berea blonda are un gust comun, in timp ce variantele "negre" sunt mai aromate.
Culoarea berii ne poate oferi informatii asupra maltului folosit. Berea facuta exclusiv din malt
pilsner, are o culoare galbena, in diverse nuante. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau
prajit, au culori de la brun, brun-roscat si rosu, pana la negru opac.
Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. Exista insa si
sortimente de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza drojdiilor inca prezente
la momentul consumului.
Aroma: Se descopera cu timpul, daca se vor consuma mai multe marci diferite de bere. La fel ca
vinul, berea are un buchet caracteristic, care poate fi de malt, floral, fructat, etc.
In combinatie cu sucuri gen cola sau cateva picaturi de lamaie, berea va avea o aroma aparte. Iar
daca vreti sa incercati ceva mai "tare", o puteti combina cu alcool, gen votca sau gin in proportia
dorita.
Gustul: Berea, evident, este amara, dar, in functie de marca si culoare, gustul este extrem de
diferit. Berea neagra este mai dulce, in schimb, are o concentratie mai mare de alcool. Numai prin
gustarea diferitelor marci si "culori" se poate descoperi berea pe placul fiecaruia. Gustul diferit al
fiecarui tip de bere este rezultatul combinatiei diferite dintre soiurile de hamei folosite. Un praf de
sare pus in bere o indulceste.
Sunt sute de soiuri de hamei si fiecare are aroma si gustul lui. Exista mii de tipuri de bere in toata
lumea. Ca o regula generala, nu consumati bere imbuteliata in sticle de plastic pentru ca nu veti
descoperi niciodata gustul bun al acestei bauturi.
Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba, densa, cu inaltimea de 30-40 mm, persistenta
timp de minim 3 minute, insotita de perlaj constant. Dupa disparitie, ea va lasa pe pahar o urma
alba, dantelata. Dimensiunea spumei depinde si de modul in care berea este turnata in pahar.
Daca o spuma initial inalta dispare rapid, acest lucru se poate datora faptului ca berea a fost
servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine spalat si are depozite invizibile de grasime sau
detergenti.
Nu toate tipurile de bere au acelasi fel de spuma : spuma cremoasa si densa apare la berile care

au mult hamei, sunt produse numai din malt, cum sunt berile Pilsner si la cele tip Irish - bere
neagra, tare, fabricata din orz prajit.
Servirea si degustarea berii reprezinta o arta complexa cu o traditie impresionanta ce s-a cladit dea lungul timpului prin talentul maestrilor berari.
Servirea berii incepe cu descoperirea temperaturii optime de savurare, care trebuie sa fie undeva
intre 4 si 13 grade Celsius. Aceasta temperatura difera, in functie de tipul de bere; cele mai slab
alcoolizate pot fi consumate mai reci, avand cu 2 - 3 grade mai putin fata de temperatura medie,
iar cele mai puternic alcoolizate la o temperatura de 8 - 13 grade Celsius.
Cum se degusta o bere
Se considera ca cele mai sanatoase sunt berile la sticla precum si berile clasice draught. Aspectul si
modul in care un aliment este prezentat, este la fel de important ca si gustul. Ele conteaza mult.
Bautul berii pare unul dintre cele mai banale lucruri din lume. Cu toate acestea, berea este o
bautura cu o foarte lunga traditie in multe tari, iar cultura berii, care implica inclusiv degustarea,
rivalizeaza cu cea a vinului in multe aspecte. O persoana educata va sti sa savureze o bere
bucurandu-se de fiecare etapa.
In primul rand, trebuie sa cunosca cateva tipuri de bere, pentru a putea sa aleaga pe aceea care ii
place mai mult. Berea nu ar trebui turnata in orice fel de pahar. Pentru a fi degustata si savurata
corespunzator, este nevoie de recipientul potrivit: halba sau pahar. In unele tari precum Belgia,
fiecarui tip de bere ii este destinat un anumit pahar, care nu se mai regaseste la nici o alta bere.
In cazul berii, paharele sunt foarte importante deoarece ele induc o dimensiune de relaxare si
recreere. Se recomanda paharele spalate cu mana. Detergentii folositi la spalarea cu masina de
spalat vase lasa o urma invizibila pe peretii paharului care impiedica formarea spumei si
persistenta ei. Consumul berii direct din sticla, pe langa faptul ca nu este foarte elegant, impiedica
aromele sa patrunda in gura.
Privind paharul plin cu bere, ridicat in fata ochilor, se pot observa o parte din proprietatile bauturii:
culoarea, spuma si consistenta lichidului. Agitand usor paharul se vor elibera aromele berii, la fel
ca la vin; berile mai deschise la culoare au o aroma de hamei, pe cand cele inchise aduc mai mult
a malt si chiar pot sa semene cu o aroma de cafea.
Apoi se va gusta putin, fara sa se inghita; lichidul trebuie plimbat prin cavitatea bucala, pana cand
se vor simti intepaturi usoare. In timp, se vor putea identifica anumite arome: de dulce, sarat,
amar etc.
Nu este recomandat sa se manance in acelasi timp cu degustarea berii; aromele mancarii vor
transforma gustul real al acesteia.
Daca se doreste sa se faca degustari de bere, atunci, trebuie incearcate mai multe tipuri, incepand
de la cele mai deschise la cele mai inchise la culoare. Iata si cateva categorii de bere: bere blonda
pasteurizata sau nepasteurizata; bere blonda superioara; bere bruna; bere neagra filtrata sau
nefiltrata; bere fara alcool; bere cu lamaie; crema de bere, etc.
Diferenta dintre berea nefiltrata si cea filtrata
-O bere nefiltrata are mai multe substante nutritive datorita drojdiei si maltului din orz; berea
nefiltrata este mai sanatoasa; berile naturale au un procent mai scazut de CO2 si o spuma si gust
mai fin; este mai aromata, insa natural;
-O bere filtrata, are aroma si gustul mult redus in comparatie cu una nefiltrata; berile filtrate isi
pierd o mare parte din continutul de CO2 natural si sunt carbogazificate cu CO2 industrial sau
reciclat - prin urmare va avea un gust mai acid; in timpul filtrarii berii, se pierd pigmenti de culoare
- in mod normal acestia aduc un plus de savoare si nu doar, de culoare. O bere filtrata va fi lipsita

de culoare (naturala) si de aroma suplimentara pe care pigmentii de culoare o aduc;

Modalitati de a consuma bere fara repercursiuni asupra sanatatii
Beti berea incet, putin cate putin, deoarece, in acest caz, stomacul se dilata mai putin si
agresivitatea dioxidului de carbon este mai mica.
Nu beti bere inainte de culcare; aceasta determina o presiune crescuta asupra rinichilor.
Pentru a evita marirea abdomenului, specifica consumului de bere, considerati berea ca o masa
sau asociati consumul ei cu o gustare cu putine calorii.
Retineti ca berea calmeaza putin setea, dar mult mai putin ca apa minerala obisnuita.
Berea nu contine multe calorii; 100 g bere au numai 34 de calorii, in timp ce berea light are numai
28; continutul caloric cel mai ridicat poate ajunge la maximum 60 de calorii. Sa comparam berea
cu alte bauturi care aparent contin valori calorice scazute: un suc de morcovi contine 34 de calorii,
un juice 56, un pahar de lapte pana la 64 de calorii, iar un cocktail de fructe poate ajunge la 57 de
calorii.
De asemenea, trebuie retinut ca aproape orice tip de bere "fara alcool" contine si ea alcool ( in
medie de la 0,4 la 0,7 % alcool).
Alte intrebuintari ale berii
- Utilizata de peste decenii, datorita bogatiei sale in vitamine, berea face parul frumos, fiind in plus
si un excelent fixativ. Reteta consta in a se turna berea peste parul spalat, clatit si zvantat cu
prosopul, inainte de a-l usca sau de a-l coafa. La fel de eficienta este si o cura interna cu drojdie
de bere sau 2-3 linguri de bere, amestecate in sampon.
Acestea dau firului consistenta. Indicata pentru lubrifierea si hidratarea parului uscat, berea este si
o excelenta lotiune coafanta pentru parul gras, mult mai buna decat spuma de coafat, care usuca
prea tare parul, astupandu-i porii. Procedeul este acelasi: se toarna bere, direct din sticla sau cu
ajutorul unei cescute, pe parul spalat si clatit. Mirosul dispare rapid, imediat dupa uscare.
Natura mai firava a parului impune uneori folosirea gelului si a spray-ului pentru coafat si fixat. Ca
sa reziste coafura, umeziti parul cu bere indoita cu apa, inainte de a-l pune pe bigudiuri.
Spalatul parului cu bere (incalzita in prealabil pana la fierbere, pentru a se evapora alcoolul din ea)
amestecata cu putin sampon va da stralucire acestuia; apoi clatiti bine.
- Penru a obtine o piele catifelata se maseaza, cu spuma de la bere, in mod regulat, fata, gatul si
pieptul. Pentru ca este o sursa importanta de vitamine din complexul B, dar si de minerale, berea
ajuta la regenerarea pielii.
- O sticle de bere, de preferat neagra, turnata in apa de baie o va transforma intr-o baie
revigoranta si speciala.
- Berea neagra se recomanda pentru spalatul dantelelor negre. De asemenea, ea intensifica negrul
hainelor: se adauga un pahar mic de bere in apa de clatire a hainelor negre din bumbac.
- Daca vreti sa aveti plante sanatoase si viguroase, udati pamantul de 2 ori / luna cu zat de cafea
sau pur si simplu bere. Berea este buna pentru curatat frunzele plantelor de apartament, dar si
pentru curatirea frunzelor atacate de paraziti. Berea ofera stralucire plantelor verzi: ele se sterg cu
o carpa moale, imbibata in bere; ea va da frunzelor un luciu aparte si le va improspata culoarea.
-Berea va scapa de petele maronii de pe frunze plantelor. Pulverizati bere pe petele maronii de pe
frunze; ele vor absorbi zaharurile din bere, iar cresterea lor va fi stimulata, petele disparand odata
cu fungusul.

- Berea curata aurul; bijuteriile sau obiectele decorative din aur se pot curata cu bere blonda,
turnand putina bere peste o carpa moale, apoi cu aceasta se freaca obiectele respective. La final,
se sterg cu o carpa uscata. Nu se foloseste bere neagra pentru ca aceasta poate sa pateze.
- Berea curata obiectele din cositor.
- Berea scoate petele de cafea sau ceai de pe tesaturi si covoare. Se toarna putina bere peste pata
respectiva, se lasa sa actioneze timp de cateva minute, dupa care se freaca usor zona cu o carpa
moale sau, in cazul unui covor, cu o perie. Se repeta operatiunea la nevoie pentru a scoate pata in
totalitate.
-Berea curata mobilierul din lemn si ii da un luciu special mobilei; ea poate inlocui cu succes
produsele pentru curatat mobila. Se toarna putina bere blonda pe o carpa de praf si se sterge
mobila din lemn, dupa care se indeparteaza urmele cu o carpa curata si uscata.
-Berea stimuleza cresterea ierbii. In cazul in care in curte sau pe gazon au aparut pete maro se
toarna bere peste ele pentru a stimula iarba sa creasca mai repede - berea contine zahar si
substante nutritive ce ajuta la dezvoltarea mai rapida a ierbii.
- Berea atrage fluturii. Chiar daca unii dintre noi ar crede ca fluturii sunt atrasi de nectarul florilor
din gradina, nu este tot timpul asa. Fluturii sunt atrasi si de seva copacilor, mirosul de fructe
putrezite sau de urina, gunoi sau chiar bere.
Daca vrei sa atrageti fluturi in gradina faceti o mixtura din urmatoarele ingrediente:
500 g zahar
500 m l bere
3 banane coapte, zdrobite
1 ceasca de melasa sau sirop
1 ceasca de suc de fructe
1 pahar de rom
Amestecati-le si ungeti copacii, gardul si pietrele din gradina cu mixtura obtinuta sau puteti sa
inmuiati un burete in solutia obtinuta pe care sa-l agatati ulterior de crengile copacilor din gradina.
- Berea alunga insectele. In cazul in care gradina va este invadata de insecte care va distrug florile
si plantele decorative, apelati la bere pentru a le alunga.
Inmuiati cateva felii de paine in bere si amplaseti-le strategic in locurile care au fost invadate de
insecte. Nu veti mai avea probleme cu insectele.
-Berea va scapa de melci. Melcii fara cochilie sunt o problema presanta pentru multi pasionati de
gradinarit pentru ca se hranesc cu frunzele, radacinile, tuberculii sau chiar fructele diverselor
plante. Puteti scapa de ei cu ajutorul unor capcane. Umpleti cateva capace mai adanci cu bere si
plasati-le pe pamant sau in oricare alt loc pe care vreti sa-l curatati de melci.
- Berea indeparteaza rugina. Agitati o bere ca pe sampanie, pulverizati peste lacatul ruginit pe
care nu l-ati putut deschide si asteptati cateva minute. Rugina va putea fi foarte usor indepartata.
De asemenea, cu ajutorul unei cesti cu bere puteti curata mai usor ghivecele de flori sau urmele de
rugina de pe orice suprafata de metal.
Precautii si recomandari
Consumul excesiv de bere, dauneaza sanatatii; indiferent ca se cheama "alcoolism periodic" sau
"abuz de alcool", orice modalitate de consum care implica intoxicarea cu alcool sau intoxicarea
pentru o perioada mai mare de timp reprezinta un risc nociv semnificativ de ordin social, psihologic
si fizic care trebuie evitat.

Persoanele care au consumat bauturi alcoolice, inclusiv bere, nu trebuie sa conduca autovehicule.
Berea nu este recomandata urmatoarelor categorii de persoane:
- Gravidelor sau femeilor care alapteaza. Chiar si cantitati mici de alcool pot dauna fatului in curs
de dezvoltare.
- Persoanele alcoolice sau dependente de droguri
- Persoanelor cu afectiuni hepatice, pancreatice si diabet
- Persoanelor cu guta. Guta este foarte dureroasa si este declansata de consumul de alcool.