PLGILE

Definitie
Plaga (rana, traumatism deschis) reprezinta lipsa de continuitate a pielii,
mucoaselor si tesuturilor subiacente, produsa prin agenti traumatici (mecanici,
termici, chimici, electrici, etc.).

Clasificarea plagilor
1.In functie de natura agentului traumatic:
- mecanic - taiere, intepare, muscatura, impuscare, chirurgical sau
accidental
- termic - arsura, degeratura
- chimic - arsura
- electric - electrocutare, trasnet.
2. In functie de regiunea anatomica interesata:
- cap (scalp, fata, etc.)
- gat
- membre
- trunchi (abdomen, torace, pelvis).

3. In functie de profunzime si complexitate:

- plagi superficiale - limitate la tegument si tesuturile subiacente; nu depa
sesc fasciile de invelis
- plagi profunde:
nepenetrante (nu patrund in cavitati seroase): oarbe, in seton
(deasupra fasciei superficiale), transfixiante (simple sau
complexe);
penetrante (fara/cu leziuni viscerale).
4. In functie de timpul scurs de la trauma:
- plagi recente (pana la 6 ore de la accident, fara semne de infectie)
- plagi vechi (peste 6 ore de la accident)
5. In functie de circumstantele producerii accidentului:
- traumatism de circulatie, de munca, domestic, etc.

6. In functie de gradul contaminarii si prognoza ratei de infectii:

- plagi curate - incizii chirurgicale pe tegumente dezinfectate, fara
patrundere in tractul digestiv (hernii, etc.); risc de infectie existent - in
jur de 2%
- plagi cu contaminare minima (din tractul digestiv, respirator sau
genitourinar); rata de infectie - in jur de 4%
- plagi contaminate (contaminare majora a plagii): abordarea
terapeutica corecta duce la risc de infectie - in jur de 8%
- plagi infectate (presupun o infectie preexistenta: peritonita
apendiculara, etc.); risc de infectie de pana la 40%.

Natura agentului traumatic

- separaia: modul de aciune al obiectelor tioase. Distrugerile tisulare sunt
minime plaga tiat
- traciunea plgi produse prin smulgere sau sfiere.
- presiunea plgi contuze. Suferina tisular este ntins, nsoindu-se de
hematoame sau revrsate sero-hematice.

Stadiile evolutive ale plgii

Stadiul I (10-14 zile) - limitarea i eliminarea esuturilor distruse sub aciunea
enzimelor eliberate de esuturile agresate.
Stadiul II: apariia esutului de neoformaie care inlocuiete esuturile
devitalizate.
Stadiul III: cicatrizarea propriu-zis i epidermizarea.

Simptomatologia plgilor
durerea: semn constant; lipte doar la pacienii ocai.
impotena funcionala: apare datorit durerii sau a leziunilor (seciune de nervi,
tendoane, ligamente, afectarea articulaiei).
hemoragia: nsoete orice plag, intensitatea ei fiind in funcie de vasul lezat
(arter, ven, capilar).
Febra i frisoanele apar n cazul plgilor infectate.

Tratamentul plgilor
Hemostaza reprezinta primul gest terapeutic in prezenta unei plagi (urgenta
absoluta):
A. Hemostaza initiala (de obicei provizorie) se poate face prin:
- compresie la distanta (comprimare a vasului mare aferent ce este lezat in
plaga), manual, prin flexie pe rulou sau prin garou
- pansament compresiv la nivelul plagii
B. Hemostaza definitiva:
- se realizeaza de obicei in cadrul unui spatiu medical adecvat (camera de
garda, sala de operatie, etc.) se face prin ligatura, electrocoagulare sau su
tura vasculara;

Suprimarea durerii - se realizeaz prin anestezierea regiunii prin infiltrare

de xilin 1% sau bupivacain sau chiar prin anestezie general n cazul
plgilor extinse

Indepartarea parului
- parul reprezinta o sursa de contaminare a plagii, iar indepartarea sa reduce riscul
de infectie.

Antisepsia pielii
- dezinfectia pielii din jurul plagii trebuie facuta fara a se intra in contact cu
plaga in sine; cele mai cunoscute antiseptice sunt cele pe baza de iod sau
clorhexidina.

Debridare chirurgicala
- consta in indepartarea corpilor straini si a tesuturilor devitalizate din cauza
potentialului infectant mare al acestora;
- se face pana in tesut viabil (in cazul muschilor pentru aprecierea viabilitatii
exista regula celor 4 C: culoare, consistenta, contractie, circulatie);
- cand in plaga sunt la suprafata nervi sau tendoane, pentru a nu le leza se
practica irigarea plagii cu presiune, dupa care in mod normal tesuturile
devitalizate se autodelimiteaza si sunt mai usor de excizat;
- cand nu se poate aprecia exact gradul de devitalizare, se prefera amanarea
deciziei cu 24 de ore.

Curatire mecanica
- se face prin irigare a plagii cu ser fiziologic cu presiune mare
- se face numai in plagi cu contaminare inalta (poate produce leziuni tisulare
suplimentare).

Antibioticoterapie:
- succesul antibioticoterapiei in prevenirea infectiilor plagii depinde de factori
cum sunt:
momentul administrarii (de preferat o administrare cat mai precoce; in cazul
plagilor chirurgicale exista efect mult mai bun in cazul administrarii
preoperatorii fata de administrarea intra si postoperatorie singura),
concentratia bacteriilor in plaga (infectia apare oricum in contaminarile plagii
direct cu puroi, fecale, secretii vaginale sau saliva),
prezenta in plaga de fractiuni din sol ce potenteaza infectia (fractiuni
incarcate negativ ce inactiveaza antibioticele acide

Drenaj:
- tuburile de dren au rolul de a permite evacuarea din plaga a secretiilor (sange,
limfa, puroi) si a aerului care se colecteaza; trebuie folosite insa cu grij (s-a
constatat ca in unele situatii maresc rata infectiilor).

Profilaxie antitetanica:
- mai ales in cazul plagilor mai vechi de 6 ore, contuze sau intepate, cu
contaminare mare si prezenta de tesut ischemiat sau denervat.

Inchiderea plagii
- cuprinde modalitati de inchidere variate in functie de tipul plagii:
inchidere primara: se practica in plagi recente (< 6 ore), curate sau cu
contaminare minima, cu conditia sa nu existe pierderi tisulare mari
inchidere secundara: se utilizeaza in plagi intinse cu pierderi tisulare
mari si in plagi infectate sau cu risc mare de infectie; plaga se lasa deschisa
sub un pansament steril si se va vindeca prin epitelizare si contractie; in
unele cazuri este nevoie de transplant cutanat; se considera ca o plaga lasata
deschisa nu trebuie deranjata 4 zile de la producerea ei daca pacientul nu
face febra (inspectiile inutile din aceasta perioada cresc riscul de infectie)

 inchidere tertiara (inchidere primara intarziata): se face la 3-5 zile si este

indicata in principiu in plagile care prezinta risc mare de infectie in cazul
suturarii per primam (sunt lasate deschise 3-5 zile pentru a permite
imunitatii locale sa curete plaga). Daca dupa acest interval nu apar
semne de infectie, se poate tenta sutura plagii (numita clasic sutura
secundara), dupa avivarea marginilor (sutura se efectueaza in tesut
sangerand)
- plastii cutanate - se fac cu tegument ce contine epiderm si o parte din derm
(cu cat grefa cutanata este mai groasa, cu atat plastia este mai durabila si
contractia plagii mai mica)
- lambouri (flap-uri) - se folosesc in plagi care in afara pierderilor
tegumentare se insotesc si de pierderi ale tesuturilor subiacente, principala
problema fiind deficitul de vascularizatie; pot fi rotationale (cu pedicul
vascular) sau libere (se conecteaza la un nou pedicul preexistent).

Modalitati de inchidere a plagii

Sutura
Benzi adezive (stery strips)
Agrafe
Pansament (eventual fixat printr-un bandaj).

MONITORING

Monitoring (moneo = a supraveghea) reprezint msurerea si analizarea

continu a principalilor parametrii ai funciilor vitale.
Monitorizarea se poate realiza cu ajutorul aparatelor specializate, dar nu trebuie
exclus observaia clinic.
Sistemul de supraveghere trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie uor de manipulat;
- s nu prezinte risc pentru pacient (pericol de arsur, electrocutare);
- s fie uor de suportat;
- s nu fie voluminos;
- s permit nregistrarea datelor culese.

Indicaiile monitorizrii:
- pacienti n stare precar; vrst la extreme;
- intervenii chirurgicale ample, de durat, ocante;
- anestezie profund, de durat.

PARAMETRII MONITORIZAI
1. Aparatul cardio-vascular:
Pulsul - se poate determina la nivelul oricrei artere accesibile, prin
comprimare pe planul osos (artera radial, humeral, carotid, temporal
superficial, femural, poplitee, pedioas).
- elementele de apreciat sunt reprezentate de: ritmicitate,
frecven, velocitate, amplitudine.
Tensiunea arterial (sistolic i diastolic) se determin prin metoda
palpatorie sau auscultatorie.
Presiunea venoas central (PVC)- se msoar prin cateterism cardiac.
Electrocardiograma - nregistrarea grafic a fenomenelor bioelectrice
ale cordului.
Circulaia capilar periferic
volemia.

2. Aparatul respirator:
frecvena respiratorie
volumul curent ventilat
concentraia de oxigen n amestecul inhalat.

3. Sistemul nervos central:

electoencefalograma (EEG)

4. Aparatul renal:
diureza orar (cca.50 ml/minut) i diureza zilnic (cca.1500 ml/24ore)
Ali parametrii msurai:
temperatura central (msurat rectal sau bucal).
temperatura cutanat
umiditatea tegumentelor