Sunteți pe pagina 1din 17

SINTEZA CURSULUI

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCII


Anul III, semestrul I
Cuprins:
Tema nr. 1. Obiectul managementului proiectelor de constructii

1. Definirea managementului proiectelor de constructii


2. Proiectele de constructii - caracteristici
3. Proceduri manageriale pentru managementul constructiilor
4.

Etape ale managementului proiectelor de constructii

Tema nr. 2. Structuri organizatorice in managementul proiectelor de constructii


5. Structuri organizatorice pentru managementul proiectelor de constructii
6. Documente proiectate in activitat 343e422d ea de initiere a proiectelor
Tema nr. 3. Organizarea licitatiilor pentru proiectele de constructii
7. Licitatii desfasurate in managementul proiectelor de constructii
8. Selectia strategica a proiectelor
9. Planificarea ofertarii in managementul proiectelor de constructii
Tema nr. 4. Calculul valorii ofertelor
10. Prezentarea si urmarirea ofertei in managementul proiectelor de constructii
11. Estimarea valorii ofertelor - volumul lucrarilor
12. Estimarea valorii ofertelor - consumul de resurse
13. Estimarea valorii ofertelor - preturi de procurare
14. Estimarea valorii ofertelor - marimea profitului
15. Estimarea costului pentru ofertare
Tema nr. 5. Organizarea executiei proiectelor de constructii
16. Organizarea si dimensionarea diferitelor categorii de lucrari
17. Principii de proiectare a unui lant ritmic

18. Eficienta organizarii proceselor de productie prin metoda n lant


19. Metode de organizare a proceselor de productie in constructii
20. Procesul de productie in constructii
21. Elemente componente ale procesului de productie in constructii
22. Clasificarea proceselor de productie in constructii
23. Parametrii de organizare a procesului de productie in constructii
24. Managementul subcontractantilor
Tema nr. 6. Metode de programare a activitatii de constructii
25. Studiul termenelor pentru activitatile proiectului
26. Metode de planificare operationala a proiectelor de constructii
27. Metoda PERT folosita n programarea proiectelor de constructii
Tema nr. 7. Managementul resurselor n activitatea de constructii
28. Programarea resurselor in managementul proiectelor de constructii
29. Determinarea necesarului de resurse
30. Alocarea si nivelarea folosirii resurselor
31. Calculul termenelor minime de executie pentru activitati
32. Calculul termenelor maxime de executie pentru activitati
33. Calculul rezervelor de timp pentru activitati
34. Construirea drumului critic
35. Identificarea activitatilor critice si a drumului critic
Tema nr. 8. Managementul costurilor n activitatea de constructii
36. Managementul costurilor
37. Reguli n analiza de ADC / timp-cost
38. Metoda PERT-cost pentru analiza costului proiectelor de constructii
Tema nr. 9. Managementul calitatii constructiilor
39. Managementul calitatii si proiectele de constructii
40. Procese intedependente n managementul calitatii

41. Diferente dintre conceptia managementului calitatii si noua conceptie a calitatii totale din
punctul de vedere al beneficiarului
42. Activitatea comisiei de receptie a calitatii lucrarilor de constructii
43. Elementele componente de baza ale sistemului calitatii n constructii
Tema nr. 10. Managementul riscului n constructii
44. Managementul riscului pentru proiectele de constructii
45. Riscul specific mediului ecologic
46. Impactul constructiilor asupra mediului
47. Asigurarea dezvoltarii durabile a proiectelor de constructii
Tema nr. 11 Finalizarea proiectelor de constructii
48. Finalizarea formala a proiectelor de constructii
49. Responsabilitatea executantului n timpul exploatarii obiectului de constructii
50. Tendinte contemporane in managementul constructiilor
Tema nr. 1. Obiectul managementului proiectelor de constructii

1. Definirea managementului proiectelor de constructii


Managementul prin proiecte este preferat fata de managementul traditional deoarece in
noua conceptie, ansamblul este coordonat tocmai prin proiect, care leaga strns toti partenerii
de afacere care participa la realizarea noului obiectiv investitional.
Managementul proiectelor de constructii a fost initial un proces n mare parte intuitiv, ajutat
uneori de graficele de tip GANTT, care au reprezentat la nceput un progres, dar ulterior s-au
dovedit a fi insuficiente. Au aparut noi principii si metode de management al costului, timpului si
resurselor proiectelor care trateaza procesul de constructii ca un sistem unitar.
Managementul proiectelor de constructii reprezinta, prin urmare, managementul resurselor
necesare realizarii constructiilor (materiale, financiare si umane).
2. Proiectele de constructii - caracteristici
n cadrul managementului proiectelor de constructii obiectul condus este proiectul de
constructii. Proiectul este o ntreprindere cu durata de actiune limitata, avnd drept scop
realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de constructii prin executarea unor lucrari
variabile si nestandardizate ntr-un anumit termen, pe baza unui anumit buget, respectnd
specificatiile de calitate cerute.
Proiectele de constructii sunt incompatibile cu factorii aleatori. Acestea nu sunt adaptabile la
transformarile impuse de stakeholderi pe baza de negocieri ndelungate si nu se refera la bunuri
mobile.

Managementul proiectelor de constructii se bazeaza pe modelarea matematica si


inteligenta artificiala daca problema nu este de mare complexitate. In cazul problemelor de
mare complexitate apeleaza la cunostintele acumulate de omenire in mai multe milenii, sub
forma unor proceduri manageriale si, n general, foloseste euristica.
3. Proceduri manageriale pentru managementul constructiilor
Procedurile manageriale pentru managementul constructiilor includ:
initierea constructiei, incluznd elaborarea proiectului de constructii
utilizarea unor sisteme de monitorizare prin care se masoara la intervale egale costurile
efective si cantitatile de lucrari realizate
utilizarea unui sistem de raportare cu care se obtin informatii privind evolutia lucrarilor
fata de un program initial pentru a se sesiza abaterile intervenite si a se adopta deciziile
de corectie
deciziile se adopta pe baza de modelare matematica pentru problemele de complexitate
redusa sau pe baza de euristica n cazul unei complexitati mari.
Etape ale managementului proiectelor de constructii

4.

Principalele etape ale ciclului de viata al unui proiect de constructii sunt: definirea
proiectului, proiectarea, contractarea, aprovizionarea si executia proiectului, exploatarea,
ntretinerea si reparatiile, postutilizarea.
Definirea proiectului consta n identificarea obiectivului de constructii care urmeaza a se
realiza.
Proiectarea consta n elaborarea unor studii si desene de detaliu.
Contractarea consta n stabilirea unor relatii legale ntre beneficiar si constructor.
Prin aprovizionarea si executia proiectului se asigura resursele necesare si se
realizeaza lucrarile de constructii.
Exploatarea si ntretinerea asigura un plan de actiune pentru exploatarea corecta a
constructiilor, pentru a nu se periclita siguranta acestora, precum si reparatiile periodice
necesare
Postutilizarea presupune dezafectarea, respectiv demolarea constructiilor pentru
recuperarea unor materiale. In cazul cnd materialele nu sunt recuperabile se adopta masuri de
depozitare a acestora n amplasamente speciale, n deplina armonie cu mediul.
Tema nr. 2. Structuri organizatorice in managementul proiectelor de constructii
5. Structuri organizatorice pentru managementul proiectelor de constructii
Integrarea proiectului de constructii in structura organizatorica a firmei se poate realiza
sub diferite forme: organizarea functionala, organizarea pe proiecte, organizarea matriceala.
Organizarea functionala: presupune integrarea proiectului n organizarea functionala a
firmei de constructii. Proiectul este subordonat compartimentului functional. Cel mai frecvent
proiectul este subordonat directorului tehnic.

Organizarea pe proiecte consta n organizarea activitatii pe proiecte, care sunt separate


de activitatea firmei de constructii, cu propriul management, personal tehnic si administrativ.
Aceasta organizare este legata de firma de constructii numai prin rapoarte periodice pe care
managerul de proiect le prezinta conducerii firmei.
Organizarea matriceala; este o combinatie a organizarii functionale si a celei pe
proiecte, mbinnd avantajele lor. Poate avea o varietate de forme n functie de predominanta
unui anumit tip de organizare.
6. Documente proiectate in activitat 343e422d ea de initiere a proiectelor
Principalele documente proiectate in activitat 343e422d ea de initiere a proiectelor sunt:
studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate si proiectul tehnic.
Studiul de prefezabilitate urmareste realizarea unor preinvestitii astfel ca sa se poata
efectua o analiza a rezultatelor obtinute, n vederea adoptarii deciziei finale de investitii.
Studiul de fezabilitate consta n proiectarea obiectivului de investitii pe criterii tehnice,
economice, financiare etc. n vederea exploatarii n conditii optime.
Proiectul tehnic cuprinde elemente referitoare la suprafata terenului ce urmeaza a fi ocupat
de obiectivul propus, caracteristicile geografice ale terenului, caracteristicile principale ale
constructiilor (arie desfasurata, numar de niveluri etc.), principalele utilaje functionale (cazane
cu abur sau apa fierbinte, hidrofoare, ascensoare, scari rulante, poduri rulante etc.), utilitati
necesare etc.
Tema nr. 3. Organizarea licitatiilor pentru proiectele de constructii
7.

Licitatii desfasurate in managementul proiectelor de constructii

Formele de licitatie posibile sunt: licitatia publica deschisa, fara preselectie; licitatia publica
deschisa, cu preselectie; licitatia publica restrnsa si cu titlu de exceptie achizitia dintr-o singura
sursa (incredintarea directa)
Licitatia publica deschisa, fara preselectie:
Licitatia publica deschisa, cu preselectie:
Licitatia publica restransa:
Achizitia dintr-o singura sursa (incredintarea directa) cu titlu de exceptie. Licitatia trebuie sa
asigure selectarea celei mai bune oferte din punct de vedere tehnic, economic, social, financiar,
ecologic etc.
8.

Selectia strategica a proiectelor

Procesul de elaborare a ofertei consta in urmatoarele faze distincte: planificarea ofertarii,


decizia finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pret, prezentarea si
urmarirea ofertei, adjudecarea si ncheierea contractului.
Planificarea ofertarii consta n analiza pozitiei firmei, decizia preliminara de participare la
licitatie, stabilirea echipei de elaborare a ofertei, planificarea ofertei si elaborarea liniilor
directoare preliminare a ofertei.

Decizia finala de participare consta n: primirea cererii de oferta sau achizitionarea


caietului de sarcini, citirea cererii de oferta (caietului de sarcini), decizia finala de participare la
licitatie, elaborarea directivelor finale de participare la licitatie, pregatirea agendei de lucru si
sedinta de lucru a echipei care realizeaza oferta.
Redactarea ofertei tehnice prevede: conditiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini,
timpul de implementare a proiectului, gradul de implicare a beneficiarului, capacitatea financiara
a firmei pentru sustinerea proiectului, garantiile solicitate (garantii de furnitura/de participare/de
buna executie), alocarea si disponibilitatea resursei umane, disponibilitatea echipamentelor
specifice operatiilor cerute de implementarea proiectului, experienta n realizarea proiectelor
similare, pozitia ofertantului fata de ceilalti furnizori si mediul concurential.
Calculatia de pret se realizeaza prin tehnica "bottom-up".
Prezentarea si urmarirea ofertei cuprinde: predarea ofertei, sustinerea ofertei
(precalificare, redactarea ofertei tehnice in varianta finala, avizarea ofertei tehnice, redactarea si
predarea ofertei comerciale), adjudecarea proiectului.
Adjudecarea si ncheierea contractului.
9. Planificarea ofertarii in managementul proiectelor de constructii
Principalele elemente de planificare ale elaborarii ofertei sunt: perfectarea de acorduri cu
tertii, evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile, verificarea planificarii ofertarii.
Perfectarea de acorduri cu tertii consta n, fie acorduri de asociere (cei doi parteneri
mpart proportional costurile, riscurile si profitul), fie n acorduri de distributie (furnizorul de
produse sau servicii foloseste cealalta parte contractanta drept canal de distributie pentru
produsele sale).
Evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile consta n determinarea limitarilor
interne care pot compromite sau periclita proiectul.
Verificarea planificarii ofertarii se efectueaza prin procedurile specifice TQM (Total Quality
Management) n scopul corectarii unor neconformitati sau evitarii unor pierderi financiare (cel
putin o data pe an).
Tema nr. 4. Calculul valorii ofertelor
10. Prezentarea si urmarirea ofertei in managementul proiectelor de constructii
Prezentarea ofertei se realizeaza n conformitate cu "Caietul de sarcini". Caietul de sarcini
este unul din documentele de baza ale conceperii ofertei si contine mai multe sectiuni.
Sectiunea din "Caietul de sarcini" "Instructiuni pentru ofertanti" reglementeaza modul de
prezentare si sustinerea ofertei. Aceasta faza este extrem de importanta deoarece
reglementeaza criteriile tehnice si comerciale stabilite prin caietul de sarcini, folosind de cele
mai multe ori si un factor subiectiv de natura artistica rezultat din grafica ofertei, claritatea si
calitatea prezentarii. Un rol important revine imaginii ofertantilor din experienta anterioara a
membrilor comisiei.
11.

Estimarea valorii ofertelor - volumul lucrarilor

Calculul volumului de executat pentru un articol de lucrari se ntocmeste pe baza


antemasuratorii lucrarii. Aceasta operatie consta n: identificarea articolului de deviz pe baza

simbolului conventional, denumirea n clar a articolului de deviz, calculul cantitatilor pe baza


cotelor din desenele de executie, precizarea unitatii de masura a articolului din deviz.
12.

Estimarea valorii ofertelor - consumul de resurse

Consumul de resurse pe unitatea de lucru se regaseste in normele orientative de consum


de resurse si cuprinde: varianta de baza si corectiile pentru situatii speciale.
In cadrul variantei de baza se indica consumurile corespunzatoare unor situatii precise
specificate riguros n enunt; pentru unele situatii diferite de cele avute n vedere la varianta de
baza se stabilesc corectii.
La elaborarea normelor orientative de consum este necesar sa se precizeze ipoteza n
care se vor executa lucrarile (nivel tehnicii actuale, conditii medii de organizare cu materiale noi,
naltimi medii, lumina artificiala sau naturala, temperatura mediului ambiant, frontul de lucru,
gradul de mecanizare etc.).
13.

Estimarea valorii ofertelor - preturi de procurare

Pentru calculul valorii ofertei se includ urmatoarele elemente: pretul producatorului (fara
TVA) pentru materiale, salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, tarifele pe ora de
functionare efectiva a utilajelor, tarifele de transfer, tariful pentru transportul utilajelor de la baza
de utilaje la punctul de lucru, taxele aferente.
Pretul producatorului (fara TVA) pentru materialele de import include taxele si comisionul
vamal. Tarifele pe ora de functionare efectiva a utilajelor se stabilesc prin nsumarea cheltuielilor
cu amortizarea si ntretinerea utilajului cu combustibilul, cu salariile masinistilor (inclusiv CAS si
fondul de somaj), cheltuielile indirecte si profitul aferent n cazul cnd utilajul este nchiriat.
14.

Estimarea valorii ofertelor - marimea profitului


Marimea profitului se determina prin relatia: Venituri - Cheltuieli.
Veniturile sunt determinate de pretul contractual pentru realizarea lucrarilor de constructii.
Cheltuielile sunt: directe si indirecte.

Cheltuielile directe se calculeaza pondernd volumul de lucrari (din antemasuratoare) cu


preturile pe unitatea de masura a articolului de deviz din analiza de pret.
Cheltuielile indirecte se calculeaza pe baza cheltuielilor directe totale (pentru materiale,
manopera, utilaj si transport) multiplicate cu coeficientul prevazut n norme legislative.
15. Estimarea costului pentru ofertare
Estimarea costului pentru ofertare constituie o etapa de mare importanta a
managementului financiar, deoarece influenteaza decisiv cstigarea, respectiv pierderea
licitatiei. Elementele componente ale costului pentru ofertare sunt: costurile materiale, costurile
cu forta de munca si utilajele, consecintele financiare ale optiunilor manageriale si ale graficului
de executie, cheltuielile generale (ale proiectului si de birou), adaosul constructorului si
asigurarile. Adaosul constructorului este apreciat de la 5 la 20% din costul estimat al proiectului
si include o serie de marje de risc.
Asigurarile n constructii au un rol tot mai mare n ultimii ani. O asigurare de contract este
o ntelegere prin care o companie de asigurari se obliga sa preia obligatiile constructorului n

cazul n care nu si le respecta. Sunt doua tipuri de asigurari: asigurare de executie si asigurare
de plata a cheltuielilor materiale si cu munca vie. Constructorul care cstiga licitatia trebuie sa
procure de la o companie de asigurari aceste doua tipuri de asigurari.
Toate cheltuielile proiectului se centralizeaza, la nceput n centralizatorul de cheltuieli
directe, iar n final n centralizatorul de cheltuieli totale. Dupa cstigarea licitatiei, antreprenorul
general ntocmeste bugetul proiectului.
Tema nr. 5. Organizarea executiei proiectelor de constructii
16. Organizarea si dimensionarea diferitelor categorii de lucrari
Diferitele categorii de lucrari n organizarea santierelor vizeaza: alimentarea cu apa,
energie electrica, caldura, aer comprimat. Retelele de distributie pentru alimentarea cu utilitati a
unui santier pot fi: inelare, radiale si mixte.
Retele inelare presupun alimentarea fiecarui obiect prin doua surse independente.
Retele radiale presupun o reducere importanta a lungimii retelei ca urmare a ipotezei ca o
defectiune a retelei nu provoaca pagube sau pierderi importante.
Retele mixte mbina avantajele si dezavantajele celor doua tipuri anterior prezentate.
17. Principii de proiectare a unui lant ritmic
In vederea proiectarii unui lant ritmic se aplica urmatoarele principii: continuitatea activitatii
formatiilor de lucru, uniformizarea realizarii sarcinilor de productie si sincronizarea proceselor de
lucru.
Continuitatea formatiilor se asigura prin eliberarea frontului de lucru pentru formatiile care
au terminat lucrarile de la alt sector.
Uniformizarea realizarii sarcinilor de productie implica volume constante de lucrari n
unitatea de timp.
Sincronizarea proceselor de lucru consta n ocuparea imediata a frontului de lucru noucreat.
18. Eficienta organizarii proceselor de productie prin metoda n lant
Pentru aprecierea eficientei organizarii proceselor de productie dupa metoda organizarii
in lant se folosesc mai multi indicatori.
Indicatorii de apreciere a eficientei organizarii proceselor de productie dupa metoda
organizarii in lant sunt: indicele de stabilitate a lantului, indicele de uniformitate a folosirii
resurselor, randamentul lantului.
Indicele de stabilitate a lantului se calculeaza ca raport dintre perioada de stabilitate a
lantului si durata totala de executie.
Indicele de uniformitate a folosirii resurselor se determina ca raport ntre nivelul mediu
zilnic al unei resurse si nivelul mediu maxim al acesteia ntr-una din zilele programului luata
arbitrar.

Randamentul lantului se determina ca raport dintre numarul de obiecte n diverse stadii


fizice sau capitole de lucrari la durata de executie exprimata n zile.
19. Metode de organizare a proceselor de productie in constructii
In constructii-montaj se folosesc mai multe metode de organizare a proceselor de
productie: metoda de organizare succesiva, metoda de organizare in paralel, metoda de
organizare combinata si metoda de organizare in lant.
Metoda de organizare succesiva consta n executarea succesiva a lucrarilor la mai multe
obiecte de constructii O1, O2, ...On n functie de decizia managerului care dispune de resurse
limitate.
Metoda de organizare in paralel consta n executia simultana a mai multor obiective n
ipoteza ca termenul de predare a lucrarilor prevazut n contract este foarte scurt, dar exista
resurse disponibile suficiente.
Metoda de organizare combinata presupune mbinarea celor doua metode anterioare.
Prin metoda de organizare in lant se asigura o organizare in flux continuu si o buna
folosire in timp a tuturor resurselor, obtinndu-se o specializare att a formatiilor de munca, ct
si a utilajelor.
20. Procesul de productie in constructii
Procesul de productie in constructii se defineste ca ansamblul proceselor de munca si al
proceselor naturale care se desfasoara succesiv sau in paralel in scopul realizarii unor
transformari cantitative si calitative a materialelor de constructii si instalatii pentru prelucrarea,
punerea in opera si/sau montarea acestora de catre personal specializat, cu ajutorul unor
complexe de masini care se construiesc pe masura ce isi imbogatesc palmaresul realizarilor.
Rezultatul final al procesului de munca este un obiect imobil necesar satisfacerii unor nevoi
sociale. Orice proces de productie ncepe si se termina cu un proces de munca.
21.

Elemente componente ale procesului de productie in constructii

Procesul de productie in constructii se descompune in diferite elemente ca: operatia, faza,


trecerea, si miscarea.
Operatia este acea parte a procesului de munca omogena din punct de vedere
tehnologic ce constituie obiectul unei norme de munca si care se executa ntr-un interval de
timp prestabilit de catre un executant pe un anumit loc de munca cu o nzestrare precizata.
Faza este o subdiviziune a operatiei caracterizata prin folosirea aceleiasi unelte de lucru
si a aceluiasi regim tehnologic n care obiectul muncii sufera o singura transformare
tehnologica.
Trecerea reprezinta o parte a fazei care se repeta identic cu acelasi regim de munca pe
acelasi loc de munca cu aceleasi unelte si dispozitive.
Miscarea reprezinta o parte a fazei n care muncitorul foloseste un anumit organ
anatomic al sau.
22.

Clasificarea proceselor de productie in constructii

Dupa criteriul gradului de mecanizare a lucrarilor, procesele de productie din constructiimontaj pot fi: procese manuale, procese manual-mecanice si procese mecanizate.
Procesele manuale se executa de catre muncitori cu ajutorul uneltelor de lucru.
Procesele manual-mecanice se executa de catre muncitor partial cu ajutorul uneltelor
si/sau organelor sale anatomice si partial cu ajutorul masinilor.
Procesele mecanizate constau n supravegherea procesului de munca de catre
muncitor, procesul de productie fiind executat integral de catre utilaj.
23.

Parametrii de organizare a procesului de productie in constructii

Parametrii organizatorici ai procesului de productie in constructii sunt: volumul de lucrari,


volumul de munca si formatia de munca.
Volumul de lucrari reprezinta totalitatea lucrarilor de constructii montaj pentru un proces
dat preluat din antemasuratoare sau n listele de lucrari exprimat n unitati de masura naturale.
Volumul de munca reprezinta cantitatea de manopera exprimata pe baza normei de
timp, exprimata n om-ore sau om-zile, necesara executarii unui volum de lucrari dat.
Formatia de munca este un parametru auxiliar care poate fi utilizat mpreuna cu volumul
de munca pentru determinarea parametrilor de desfasurare n timp a lucrarilor de constructii
montaj. In functie de marime exista formatii minime de munca, echipe de munca (formate din
mai multe formatii minime de munca), brigazi complexe (formate din mai multe echipe
specializate si complexe) si brigazi specializate (formate din mai multe echipe cu aceeasi
specializare).
24.

Managementul subcontractantilor

Recurgerea la subcontractarea lucrarilor de constructii are ca efect tendinte contradictorii


din punctul de vedere al antreprenorului deoarece, pe de o parte, creste gradul de control direct
al antreprenorului general referitor la calitate, termene si costuri ale executarii proiectelor, iar, pe
de alta parte, cresc cheltuielile cu regia noilor participanti (subantreprenorii). Din calculele
efectuate de diferiti experti, a rezultat ca n final, subcontractarea lucrarilor de constructii
prezinta urmatoarele avantaje economice hotartoare:
- premize pentru cresterea calitatii lucrarilor ca urmare a specializarii subantreprenorilor care
dispun de forta de munca, utilaje si obiecte de organizare de santier specializate;
- cresterea volumului de lucrari contractate pentru care antreprenorul general nu dispune de
capacitate suficienta;
- facilitati la cstigarea unor licitatii n teritoriu de catre mari antreprenori, cu implicarea unor
firme mici de constructii locale care sunt specializate pe piata locala si pot asigura reduceri de
costuri p[rin eliminarea transportului echipamentelor si personalului antreprenorului general;
- substituirea experientei slabe a antreprenorului general n anumite domenii cu competenta
subantreprenorilor.
Toate aceste avantaje asigura minimizarea riscurilor asociate executarii proiectului n ipoteza
folosirii antreprizelor specializate, att din punctul de vedere al calitatii, al termenelor si al
costurilor de executare a proiectelor.

Tema nr. 6. Metode de programare a activitatii de constructii


25. Studiul termenelor pentru activitatile proiectului
Graficul retea, elementul de baza al planificarii unui obiectiv sau proiect complex, se
construieste prin parcurgerea urmatoarelor etape:
- se identifica activitatile componente, iar momentele ncheierii acestora permit identificarea
evenimentelor;
- se precizeaza ordinea de desfasurare a evenimentelor
- se construieste graful-retea al desfasurarii activitatilor si evenimentelor ncepnd cu momentul
initial (0 sau 1, care coincide cu originea grafului si terminnd cu evenimentul final n);
- pentru scopul planificarii termenelor de realizare a diverselor evenimente, reteaua astfel
reprezentata (la care se adauga informatiile referitoare la estimarea duratelor activitatilor)
presupune utilizarea unor prelucrari numerice sau a tehnicii simularii. Pentru orice eveniment se
determina termenele minim/maxim si cel de ncepere/de terminare, respectiv rezerva de timp.
25.

Metode de planificare operationala a proiectelor de constructii


n mod traditional, modelarea economico-matematica folosita pentru planificarea si
programarea desfasurarii diferitelor activitati dintr-un proiect de constructii se face cu
ajutorul analizei de tip retea. Graficele de tip retea reprezinta proiectele de constructii
prin retele constnd n noduri si arce orientate.
Graficele de tip retea permit realizarea de optimizari prin metoda analizei drumului
critic (ADC sau CPM - Critical Path Method) sau PERT (Program Evaluation and Review
Technique), ambele metode facilitnd modelarea matematica a desfasurarii activitatilor pentru
realizarea de proiecte complexe. Pentru aceasta, monitorizarea realizarii obiectivelor complexe
poate fi realizata cu calculatorul electronic, existnd numeroase aplicatii software dedicate.
27. Metoda PERT folosita n programarea proiectelor de constructii
Metoda PERT (n versiunile PERT-timp sau PERT-cost) opereaza cu durate aleatoare ale
activitatilor (construindu-se un model de natura stochastica). Pentru determinarea duratei de
realizare a unui proiect complex de activitati, n cazul imposibilitatii de a aprecia printr-o marime
determinista duratele activitatilor, se face apel la estimari (n varianta optimista, varianta
pesimista si cea mai probabila durata de terminare). Aceasta situatie determina un
caracter probabilistic duratei totale de realizare a proiectului.
Tema nr. 7. Managementul resurselor n activitatea de constructii
28. Programarea resurselor in managementul proiectelor de constructii
Pentru alocarea resurselor intr-un proiect de constructii se folosesc diferite metode analitice
si euristice. Metodele analitice se bazeaza pe modelarea matematica, iar cele euristice se
bazeaza pe reguli de tip "greedy" (sunt reguli care prescriu prioritatea de programare in functie
de "cstigul" descris printr-un criteriu de performanta). In acest caz, criteriul poate fi o rezerva
de timp a unei activitati; pentru activitatile cu rezerve minime se acorda prioritati maxime in
programarea timpilor de incepere si n consecinta, n alocarea resurselor.
Modelarea economico-matematica folosita pentru planificarea si programarea desfasurarii
diferitelor activitati dintr-un proiect de constructii se face cu ajutorul analizei drumului critic.
Dupa ce a fost determinat necesarul de resurse se efectueaza alocarea si nivelarea acestora cu
ajutorul unor sisteme informatice bazate pe reguli euristice.
29. Determinarea necesarului de resurse

Determinarea necesarului de resurse cu ajutorul echipamentelor de calcul electronic


permite ca pentru fiecare proiect sa se ntocmeasca o serie de documente care reprezinta
extrasul de: materiale-furnituri, forta de munca, refunctionare utilaj, mijloace de transport auto.
Necesarul de materiale-furnituri se ntocmeste pe baza consumurilor specifice de materialepe
unitatea de volum, de lucrare si a volumului de lucrari din antemasuratori.
Forta de munca cuprinde urmatoarele informatii: codul si denumirea meseriei, consumul normat
de manopera pe o unitate de volum a articolului de deviz, salariul tarifar orar negociat, volumul
total de munca pe meserii, cheltuielile totale cu manopera directa.
Extrasul de ore functionare - utilaj cuprinde: codul, denumirea si tipul utilajului,
capacitatea de productie a utilajului, tipul si marimea tarifului negociat, volumul de lucrari de
executat, norma de consum de ore - functionare pe unitatea de masura a articolului de deviz,
volumul total de ore de functionare, cheltuielile totale cu orele de functionare etc.
Extrasul de mijloace de transport auto cuprinde: codul, denumirea si tipul mijlocului de
transport, capacitatea mijlocului de transport, cantitatea de material transportata, distanta la
care se efectueaza transportul, tariful de transport negocia, cheltuielile totale pentru transportul
materialelor etc.
30.

Alocarea si nivelarea folosirii resurselor

Pentru nivelarea folosirii resurselor se pot folosi urmatoarele functii obiectiv: minimizarea
vrfului, minimizarea sumei variatiilor, minimizarea sumei variatiilor pozitive, minimizarea sumei
variatiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variatiei maxime, minimizarea deviatiei si
minimizarea sumei patratelor necesitatilor zilnice.
Pentru minimizarea vrfului se foloseste conditia min zt unde zt este intensitatea
resursei.

Pentru minimizarea sumei variatiilor


unde gt sunt variatiile pozitive
(cresterea nivelului de resursa n ziua t), iar gh sunt variatiile negative n valoare absoluta
(descresterea nivelului de resursa n ziua h).

Minimizarea sumei variatiilor absolute de la medie presupune


unde g*t reprezinta deviatia absoluta de la medie, iar g* h este deviatia negativa n forma
absoluta fata de medie.
Minimizarea sumei variatiei maxime presupune
Minimizarea deviatiei este
necesitatilor zilnice este
executie a lucrarii.
31.

unde
unde

unde

este variatia maxima.

este deviatia; minimizarea sumei patratelor

este necesarul zilnic de resursa;

este durata de

Calculul termenelor minime de executie pentru activitati


Termenul de executie reprezinta termenul final de predare al obiectului de constructii.

Termenul de terminare al obiectului de constructii reprezinta termenul de ncheiere a tuturor


activitatilor n vederea receptiei obiectului.
Termenul maxim de terminare a unei activitati "ij" reprezinta: termenul cel mai trziu la
care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "j".
32.

Calculul termenelor maxime de executie pentru activitati


Termenul de executie reprezinta termenul final de predare al obiectului de constructii.

Termenul de terminare al obiectului de constructii reprezinta termenul de ncheiere a tuturor


activitatilor n vederea receptiei obiectului.
Termenul maxim de terminare a unei activitati "ij" reprezinta: termenul cel mai trziu la
care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "j".
33.

Calculul rezervelor de timp pentru activitati

Rezervele de timp pot fi: rezerva totala de timp Rtij, rezerva libera de timp Rltij, rezerva
independenta de timp Ritij, rezerva intermediara de timp Rint tij, rezerva interferenta de timp
Rinterftij.
Rezerva totala de timp Rtij se calculeaza
Rezerva libera de timp Rltij este
Rezerva independenta de timp Ritij este
Rezerva intermediara de timp Rinttij este
Rezerva interferenta de timp Rinterftij este
cel mai trziu al evenimentului j, iar
este termenul
evenimentului i, dij fiind durata activitatii dintre evenimentele i si j.

n care
cel

mai

este termenul
devreme

al

34. Construirea drumului critic


Activitatile cu rezerva de timp nula sunt denumite activitati critice (sau alternativ,
evenimentele cu rezerve de timp zero se afla pe drumul critic). Drumul critic ntr-un model de tip
retea se defineste ca succesiunea de activitati critice, si ntotdeauna face legatura completa
ntre evenimentul initial si cel final. DC permite estimarea duratei minime de realizare a
ntregului proiect.
Calculul rezervei de timp presupune diferenta dintre termenul maxim de terminare si cel
maxim de ncepere (adica timpul minim de ncepere plus durata activitatii curente) pentru o
activitate si semnifica intervalul de timp n care poate fi amnata programarea unei activitati fara
a "compromite" durata ntregului proiect. Utilitatea acestei rezerve este data de faptul ca permite
identificarea activitatilor critice, si, deci, a drumului critic.
35. Identificarea activitatilor critice si a drumului critic

Drumul critic este drumul cu durata cea mai mare, obtinuta ca suma a duratelor
activitatilor cuprinse ntre evenimentul initial si cel final al obiectului de constructii, respectiv,
suma activitatilor a caror rezerva totala este nula. Activitatile critice sunt acele activitati a caror
rezerva totala este nula.
Pentru a identifica activitatile de pe drumul critic se cauta sa se formeze un drum
complet intre modul initial si cel final al grafului cu proprietatea ca folosirea la nivelarea
resurselor a unei resurse de timp a unei activitati care nu apartine drumului critic pericliteaza
termenul final al proiectului. Drumul critic intr-un model de tip retea se identifica cu succesiunea
de activitati critice.
Pentru identificarea drumului critic intr-un graf (in cadrul analizei de tip retea a unui proiect
complex de constructii), se calculeaza pentru fiecare activitate rezerva de timp care
semnifica intervalul de timp in care poate fi amnata programarea unei activitati fara a
compromite durata ntregului proiect.
Tema nr. 8. Managementul costurilor n activitatea de constructii
36. Managementul costurilor
Managementul costurilor cuprinde: contabilitatea costurilor, raportarea costurilor cu
fortele de munca si cu utilajele, prognozele lunare de cost. Contabilitatea costurilor furnizeaza
principalele informatii necesare n controlul si contabilitatea costurilor, care are ca obiectiv
informarea eficace a managerului de proiect. In constructii, principiul de baza este acela ca
evidenta veniturilor si a cheltuielilor se tine pe fiecare componenta a proiectului.
Este necesar ca rapoartele privind costurile cu forta de munca si utilajele sa fie realizate
suficient de frecvent pentru a depista eventualele abateri. In cadrul prognozelor de cost, toate
categoriile de cheltuieli este necesar sa fie nsumate si raportate la intervale egale de timp, de
regula la o luna de zile.
37.

Reguli n analiza de ADC / timp-cost

Intr-un model de analiza a drumului critic, pentru a determina durata drumului critic
avnd in vedere si consumul de resurse reflectat prin costurile (bugetul) proiectului se
"urgenteaza" unele activitati si se alege cea mai convenabila combinatie cost-durata pentru
ntregul proiect;
Analiza de retea ADC/timp-cost se bazeaza de relatia cost-durata: pe masura urgentarii
unor activitati (implicit devansarea termenului final al ntregului obiectiv) se consuma mai multe
resurse, deci costurile cresc (reciproca este adevarata n urmatorul sens: daca se prelungesc
duratele activitatilor, atunci cheltuielile directe se micsoreaza).
In vederea aplicarii analizei de retea ADC/timp-cost se foloseste n afara de regulile care
reflecta dependenta costului de accelerare a consumului de resurse, si regula aferenta
cheltuielilor indirecte: daca creste durata de executie a obiectului de constructii, cheltuielile
indirecte cresc. Metoda consta n a efectua cteva simulari astfel nct sa se poata deduce
relatia dintre costul total al obiectului (cheltuieli directe si cheltuieli indirecte) si durata totala a
executiei obiectului de constructii.
38. Metoda PERT-cost pentru analiza costului proiectelor de constructii
Analiza de tip retea permite considerarea, pe lnga resursa de timp, si a altor categorii
de resurse: materiale, umane etc. Algoritmul stabilirii drumului critic si a setului de termene
(minim de ncepere si maxim de terminare) optimizeaza derularea programelor dupa criteriul
timpului minim de realizare a acestora (drumul critic).

Pentru optimizarea folosirii resurselor se poate recurge si la alte tehnici consacrate:


nivelarea resurselor, alocarea resurselor, tehnica PERT - cost etc. De exemplu, n cazul nivelarii
resurselor se porneste de la respectarea duratei programului rezultata din aplicarea drumului
critic, manevrnd pe axa timpului pozitionarea activitatilor necritice n limitele permise de
rezervele de timp, astfel nct resursele asociate sa fie folosite ct mai uniform.
Intr-un model de tip PERT-cost, pentru a determina durata optima a drumului critic,
considernd relevant si consumul de resurse reflectat prin costurile (bugetul) proiectului, se are
n vedere faptul ca este posibila scurtarea duratelor de executie a unor activitati (adica prin
"urgentarea" activitatilor) pe seama unui consum mai intensiv de resurse (echivalent cu
cresterea costurilor cumulate ale ntregului proiect). Deoarece se pot urgenta diferite activitati (si
cu diferite durate), durata optima a drumului critic este apreciata subiectiv de catre managerul/
responsabilul de proiect prin examinarea tuturor combinatiilor posibile de durate si costuri.
Tema nr. 9. Managementul calitatii constructiilor
39. Managementul calitatii si proiectele de constructii
Managementul calitatii n proiectele de constructii include procesele necesare pentru
asigurarea satisfacerii necesitatilor pentru care a fost conceput. Managementul calitatii include
att procesul (managementul proiectului), ct si produsul (obiectivul de constructii).
Nendeplinirea conditiilor de performanta n aceste doua domenii implica grave consecinte
pentru participantii la realizarea proiectului.
Din punctul de vedere al procesului de constructii, se are n vedere securitatea tehnica si
individuala a personalului executant n timpul desfasurarii procesului de productie, respectarea
normelor de executie, agresivitate minima fata de mediul natural etc.
Din punctul de vedere al managementului calitatii n proiectele de constructii, un obiect de
constructii respecta standardele de calitate daca pe ntreaga durata de viata satisface si
mentine urmatoarele conditii: rezistenta si stabilitate; siguranta la exploatare; siguranta la
incendiu; igiena; sanatatea personalului, refacerea si protectia mediului; izolatie termica,
hidrofuga si economie de energie; protectie mpotriva zgomotului.
40.

Procese interdependente n managementul calitatii

Managementul calitatii se poate realiza prin trei procese principale: planificarea calitatii,
asigurarea calitatii si controlul calitatii. Aceste procese se influenteaza reciproc, adica sunt
interdependente. Astfel, pentru planificarea calitatii se folosesc diferite metode si tehnici ca:
analiza cost-beneficiu, analize comparative, diagrame de flux, experimente si simulari,
efectundu-se o analiza detaliata a unei probleme date. Conform "Regulamentului privind
conducerea si asigurarea calitatii n constructii" este necesar ca participantii implicati n acest
proces sa elaboreze procedurile aferente sistemului calitati. Metodele si tehnicile utilizate n
managementul calitatii ca de exemplu: inspectia, diagramele de control, diagramele Pareto,
diagramele n flux, analiza tendintelor etc. constituie informatii care trebuie sa fie folosite la
planificarea si asigurarea calitatii.
41. Diferente dintre conceptia managementului calitatii si noua conceptie a calitatii totale
din punctul de vedere al beneficiarului
O tendinta moderna este aplicarea managementului calitatii totale, care difera de
managementul traditional al calitatii, sau cel putin a unei ponderi mai mari a claselor de metode
din prima forma manageriala. Din punctul de vedere al beneficiarului, diferenta dintre cele doua
clase de metode ale managementului traditional al calitatii se urmareste ntelegerea partiala a
nevoilor beneficiarilor, pe cnd n conceptia managementului calitatii totale se urmareste
generarea unui proces de autoinstruire sistematic de cautare, ntelegere si satisfacere a
nevoilor beneficiarilor.

42. Activitatea comisiei de receptie a calitatii lucrarilor de constructii


Comisia de receptie are ca obiectiv avizarea finala a calitatii lucrarilor de constructii de
orice categorie si a instalatiilor aferente att pentru lucrari noi, ct si la lucrari intervenite n
timpul exploatarii, consolidarii, modernizarii, extinderii etc. receptia lucrarilor de constructii se
realizeaza n doua etape: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala, la expirarea
perioadei de garantie. Comisia de receptie ntocmeste procesul verbal de receptie si este
mputernicita sa faca una din urmatoarele recomandari: admiterea cu sau fara obiectii a
receptiei, amnarea receptiei sau respingerea receptiei.
43. Elementele componente de baza ale sistemului calitatii n constructii
Principalele elemente componente ale sistemului calitatii n constructii sunt:
reglementarile tehnice n constructii, calitatea produsului, agrementele tehnice, verificarea
proiectelor si a constructiilor etc. reglementarile tehnice n constructii sunt concretizate n
regulamente si proceduri care descriu: conceptia, calculul componenta, modul de executie si de
exploatare a constructiilor. Calitatea produselor utilizate la realizarea diferitelor categorii de
lucrari de constructii este atestata de producatorii din industrie prin certificatul de calitate. Este
interzis a se folosi materiale, semifabricate, fara certificatul de calitate. Agrementele tehnice
stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de punere n opera si de
ntretinere pentru produsele noi. Verificarea proiectelor se efectueaza obligatoriu de catre
specialisti atestati. Executia se verifica de catre beneficiari prin dirigintii de santier. Expertizele
tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre expertii tehnici autorizati.
Tema nr. 10. Managementul riscului n constructii
44. Managementul riscului pentru proiectele de constructii
Managementul riscului n proiectele de constructii este un proces ciclic si / sau aciclic si
cuprinde: identificarea riscului, analiza riscului si reactia la risc.
Identificarea riscului cuprinde: identificarea elementelor generale de risc, identificarea
riscurilor semnificative si eliminarea riscurilor neconcordante.
Analiza riscului cuprinde: evaluarea detaliata a riscurilor semnificative, estimarea
rezultatului, estimarea probabilitatii si determinarea valorii asteptate.
Reactia la risc implica: masuri de reducere a riscurilor, strategii de eliminare a riscurilor,
repartizarea riscurilor.
45. Riscul specific mediului ecologic
Proiectele de constructii sunt agresate de mai multe tipuri de risc: riscuri climatice, riscuri
seismice, riscuri legate de eroziunea solului si riscuri de inundatii.
Riscul climatic se refera la variatiile de temperatura, intensitatea vntului si umiditatea
care solicita constructiile si determina, n timp, degradarea unor lucrari de constructii, mai ales
atunci cnd nu se adopta masuri de protectie.
Riscul seismic determina solicitari dinamice, altele dect cele care solicita n mod obisnuit
constructiile. De cele mai multe ori, aceste solicitari sunt de sens contrar celor statice. Datorita
eroziunii solului se slabeste terenul de fundatie, ceea ce pericliteaza stabilitatea constructiei.
Similar, inundatiile slabesc terenul de fundatie si agreseaza o parte din elementele de
constructii.
46. Impactul constructiilor asupra mediului

Constructiile au un impact puternic aspra mediului. De aceea este necesar a se adopta o


serie de masuri n vederea reducerii acestui impact, ca de exemplu: prelungirea duratei de viata
a obiectului de constructii, distrugerea prin climatizare a deseurilor produse n timpul exploatarii
proiectului de constructii, raspndirea solutiilor tehnice nepoluante (n cadrul productiei care se
desfasoara n interiorul obiectului de constructii sau n interfata dintre acest obiect si mediu),
protejarea naturii, rennoire/reciclare, reutilizare si conservare.
47. Asigurarea dezvoltarii durabile a proiectelor de constructii
Pentru a se asigura dezvoltarea durabila este necesar ca pentru realizarea proiectelor
de constructii sa prevada diferite grupe de masuri, ca de exemplu: diminuarea impactului
negativ asupra zonei n care obiectul a fost amplasat, concentrarea controlului asupra
ansamblului procesului, cresterea masivitatii obiectelor de constructii pentru a mari durata de
viata si utilizarea benchmarking-ului.
Se constata ca exista o incompatibilitate ntre actualele tendinte de minimizare a
produselor, inclusiv a constructiilor si cresterea maximizarii obiectivului de constructii. Practic,
proiectantul realizeaza un compromis ntre cele doua cerinte contradictorii.
Tema nr. 11 Finalizarea proiectelor de constructii
48. Finalizarea formala a proiectelor de constructii
Finalizarea proiectului de constructii se realizeaza prin receptia proiectului (obiectului) de
constructii. In acest sens, sunt doua feluri de receptii:
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza n maximum 15 zile calendaristice de la
anuntarea prin adresa oficiala de catre executant beneficiarului. Receptia finala se efectueaza
la initiativa investitorului n cel mult 15 zile de la ncheierea perioadei de garantie.
49. Responsabilitatea executantului n timpul exploatarii obiectului de constructii
Dupa finalizarea proiectului este posibil ca datorita unor vicii ascunse care n-au fost
constatate nici n timpul executiei, nici la receptie si nca o vreme dupa receptie sa apara unele
defectiuni nregistrate de beneficiar. Conform legislatiei n vigoare executantul raspunde timp de
10 ani pentru toate viciile ascunse ale constructiei si pe toata durata de existenta a acesteia
pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din abaterea de la norme de proiectare si de
executie. Este evident ca n astfel de cazuri se apeleaza la documentele arhivate ale proiectului
care n cazul unor litigii ntre beneficiar si executant ajuta instanta judecatoreasca sa decida
asupra vinovatului.
50. Tendinte contemporane in managementul constructiilor
Tendintele viitoarei dezvoltari a productiei de constructii se concretizeaza in diferite
principii cum sunt: cresterea transparentei produselor, concentrarea controlului asupra
ansamblului procesului, cresterea masivitatii obiectelor de constructii pentru a mari durata de
viata, utilizarea benchmarking-ului.

S-ar putea să vă placă și