Sunteți pe pagina 1din 21

CAP 11 ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATATII DE EXPLOATARE A

STATIILOR ELECTRICE SI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE


11.1. GENERALITATI
Functionarea sistemului electroenergetic in ansamblu, precum si functionarea fiecarei instalatii
componente sunt strans legate intre ele. Aparitia unor defecte la o centrala electrica, statie- de transformare,
post de transformare linie electrica poate avea repercursiuni asupra intregului sistem energetic, afectand
desfasurarea normala de alimentare cu energie electrica a consumatorilor. Totodata, aparitia unor
fenomene complexe de functionare a sistemului electric, cum ar fi pierderea stabilitatii statice sau
dinamice, avalansele de tensiune, perturba functionarea centralelor electrice, a statiilor de transformare, cu
urmari deosebit de grave in alimentarea cu energie electrica a consumtorilor.
Tinandu-se seama de particularitatile instalatiilor electrice care se influenteaza reciproc in
functionarea interconectata, se impune existenta unei comenzi operative unice, organizata dupa principii
moderne, capabila sa conduca in orice situatie sistemul electric si fiecare instalatie in parte.
Intregul personal de schimb ai centralelor, statiilor si retelelor electrice si precum al dispecerilor
formeaza un serviciu unic operativ al sistemului electric. Cu toate ca acest personal este amplasat pe un
teritoriu foarte vast si se afla in subordinea tehnico-administrativa a diferitelor intreprinderi, el este legat de
caracterul comun al problemelor si de unitatea conducerii operative. Corespunzator modului de functionare a
sistemului electric, intreg personal de tura din toate instalatiile este subordonat conducatorilor operativi
in timpul schimbului.
Delimitarea instalatiilor, precum si a competentelor, pentru diferite niveluri ale conducerii operative
se face in mod precis, pe baza de instructiuni. Unitatile organizatorice care au in gestiune sau in comanda
operativa statii electrice si/sau posturi de transformare au ca sarcini principale:
- asigurarea functionarii sigure si economice a instalatiilor, astfel ca alimentarea cu energie electrica
a consumatorilor sa se faca fara intreruperi si la puteri maxime stabilite;
- mentinerea in limitele admise a calitatii energiei electric transportate si distribuita;
- mentinerea instalatiilor si echipamentelor in stare perfecta de functionare si evitarea degradarii si
deteriorarii acestora.
Prin notiunea de exploatare se intelege activitatea care asigura functionarea instalatiilor
electroenergetice in scopul alimentarii cu energie electrica a consumatorilor in cele mai bune conditii
tehnico-economice, pe toata durata de serviciu a instalatiilor. Operatiile cuprinse in activitatea de exploatare
sunt:
- exploatarea operativa, prin care se realizeaza mentinerea unui regim de funcfionare corect al
instalatiilor,
- supravegherea continua, periodica sau accidentala a acestora, cum si
- executarea de manevre programate sau accidentale, pentru adaptarea instalatilor la conditiile
de functionare a sistemului;
- lucrari curente prin care se executa controale, verificari, masurari in scopul depistarii punctelor slabe
din instalatii. Executarea unor lucrari marunte si a localizarii si remedierii incidentelor, avariilor
si deranjamentelor etc.
Personalul de deservire operativa este personalul care are ca sarcina de serviciu controlul,
supravegherea functionarii instalatiilor, executarea manevrelor si lucrari etc., in instalatia, grupul de instalatii
sau zona de retea respectiva, conform atributiunilor, consemnand activitatea depusa intr-un
registru operativ. Personalul de deservire operativa face parte, de regula, din subunitatea care are instalatia
respectiva in gestiune nemijlocita. Exceptie pot face instalatiile telecomandate ce sunt exploatate operativ,
intr-un anumit volum, de alt personal sau instalatiile la care exista reglementari speciale privind deservirea
operativa.
1

Conducerea operativa a personalului de deservire este asigurata. potrivit ordinelor de impartire a


instalatiilor, prin treptele de conducere operativa, coordonatori de manevre si dispeceri.
Personalul de deservire operativa al tuturor instalatiilor, impreuna cu personalul treptelor de
conducere operativa, formeaza un serviciu unic operativ al sistemului energetic. Caracteristica principala a
serviciului operativ este disciplina in executarea dispozitiilor primite de la treapta superioara, in minimul de
timp si cu o corectitudine ireprosabila.
Importanta statiilor electrice in sistemul electroenergetic este deosebita avand in vedere ca
defectele ce pot apare la echipamentele principale, conduc la intreruperea in alimentare a unui numar mare
de consumatori, afectand uneori functionarea normala a intregului sistem. Mentinerea lor in functiune un
timp indelungat fara defecte este posibila numai in situatia efectuarii unor supravegheri permanente si a
unei intretineri sistematice si de calitate.
Realizarea unei bune exploatari reclama, in primul rand, impartirea statiilor pe formatii de deservire
operativa care sa raspunda direct si permanent de partea de instalatii in care isi desfasoara activitatea.
Stabilirea responsabilitatii pentru fiecare statie, post de transformare (zona de retea), conduce la delimitarea
precisa a raspunderilor in exploatare si asigura in mod operativ detectarea anomaliilor ce apar in
functionarea echipamentelor, prevenirea si lichidarea avariilor si deranjamentelor.
Organizarea personalului de deservire operativa este un proces complex, care trebuie sa tina seama de:
- importanta, marimea si complexitatea statiei;
- importanta consumatorilor alimentati;
- pozitia relativa a statiei fata de alte instalatii din zona ale sistemului;
- natura echipamentelor, aparatelor si dispozitivelor utilizate in realizarea statiei;
- eficienta economica a folosirii personalului de deservire operativa.
Alegerea modului de deservire se poate face numai pe baza unei analize concrete, pentru fiecare statie in
parte.
Dupa modul de deservire operativa, statiile electrice pot fi impartite in urmatoarele categorii:
- statii cu personal permanent;
- statii cu personal de deservire operativa la domiciliu;
- statii fara personal permanent.
Statiile cu personal permanent de deservire operativa, avand una sau mai multe persoane in tura,
sunt statiile de 110-750 kV deosebit de importante, noduri ale sistemului energetic sau care alimenteaza
platforme industriale. Ele se intind pe o suprafata mare, au un volum deosebit de echipamente si aparate de
comutatie primara, instalatii secundare si auxiliare de o mare complexitate.
Statiile cu personal de deservire operativa la domiciliu sunt, in general, statii de 110 kV sau mai
mici, care alimenteaza consumatori mai putin important! si au o complexitate mai redusa. Aceasta forma
de deservire aduce importante economii de personal pastrand, in mare, masura gradul de siguranta cerut de
consumatorii alimentati.
Statiile fara personal permanent de deservire operativa sunt statii la care s-a realizat un minim de
automatizari si instalatii de telemasura, telesemnalizari, telecomanda de la un punct central, pentru ca
manevrele de baza sa poata fi efectuate intr-un timp scurt. Exploatarea statiilor electrice fara personal
operativ se face de catre formatii de deservire centralizate pe zone.
In general, posturile de transformare sunt deservite operativ de echipele de exploatare care lucreaza
in tura completa sau incompleta, avand drept sarcini de baza remedierea deranjamentelor, a incidentelor si
avariilor, precum si executia lucrarilor curente de exploatare. In principiu, o echipa de exploatare cuprinde
doua persoane calificate in meseria de electrician si un sofer. Solutia cea mai buna o reprezinta echipa
formata din doua persoane, una avand si calificarea de sofer. Aceste echipe dispun de mijloace de transport,
scule, dispozitive si de materiale marunte pentru interventii sau lucrari curente.
Personalul care executa si raspunde de exploatarea statiilor electrice si a posturilor de transformare
trebuie sa respecte in totalitate prevederile normelor de protectie a muncii specifice pentru asemenea activitate.
2

11.2. SARCINILE PERSONALULUI DE SERVICIU IN TURA


Personalul care lucreaza in serviciul operativ trebuie sa fie dotat cu calitati deosebite, sa fie
disciplinat, ordonat in munca si un foarte bun cunoscator al instalatiilor pe care le deserveste. Activitatea
acestor persoane este deosebit de importanta pentru buna functionare a instalatiilor electroenergetice.
Stabilirea prin instructiuni de serviciu a subordonarii pe linie operativa si tehnico-administrativa, precum si
a obligatiilor, drepturilor si responsabilitatilor personalului de tura este o conditie de baza pentru
desfasurarea in conditii optime a serviciului operativ.
Personalul de deservire operativa in tura este obligat sa lucreze in conformitate cu graficul aprobat de
seful subunitatii respective; in cazuri exceptionale, se admite schimbarea unei persoane din tura cu alta, dar
numai cu aprobarea sefului subunitatii respective. Se interzice planificarea prestarii serviciului in doua
schimburi consecutive.
Intrarea in serviciul de tura se face prin preluarea pe baza de proces verbal de la persoana care este in
tura, iar dupa terminarea lucrului se va preda serviciul persoanei care urmeaza in tura urmatoare. Nu se poate
pleca din serviciu fara predarea schimbului unei alte persoane. Preluarea serviciului este un act de mare
importanta, necesar a fi realizat cu toata seriozitatea si competenta tehnica.
Sefii de tura care preda serviciul va verifica daca persoana prezentata pentru preluarea
schimbului este cea prevazuta in grafic si daca este apta pentru prestarea serviciului.
Seful de tura care preia serviciul va verifica prezenta la serviciu, conform graficului de tura, a
personalului din subordine si daca acest personal este apt pentru prestarea serviciului.
In cazurile in care se constata abateri neaprobate de la graficul de tura sau persoane inapte de a presta
serviciul, seful de tura va anunta imediat pe seful subunitatii de exploatare pentru luarea unor masuri
operative si nu va permite preluarea-predarea serviciului decat cu aprobarea si in conditiile indicate de acesta.
La preluarea serviciului, personalul operativ de tura trebuie sa respecte si sa execute obligatiile
precizate prin instructiunile de serviciu ale postului respectiv, printre care amintim urmatoarele:
- sa se prezinte la serviciu in timp util in vederea preluarii schimbului in bune conditii;
sa ia cunostinta de insemnarile inscrise in evidentele tehnico-operative si de dispozitiile primite din partea
conducerii de la ultima sa predare de schimb;
sa se informeze asupra starii echipamentelor aflate in exploatare, abaterilor de la schema normala a
instalatiilor, defectelor aparute in instalatii, situatiei mijloacelor PSI, de protectia muncii si prim ajutor,
precum si asupra modificarilor ce urmeaza sa se efectueze in schimbul sau (retrageri din exploatare, lucrari
in instalatie, modificari in instalatiile de protectie, automatizari etc.);
- sa ia cunostinta de schema de functionare si de abaterile de la schema normala, prin verificarea acestora
direct in instalatii;
sa ia cunostinta de parametrii de functionare ai echipamentelor prin verificarea directa a unor
parametri principali;
- sa se informeze asupra echipamentelor indisponibile, a stadiului de reparatie sau inlocuire a acestora,
precum si asupra starii echipamentelor aflate in rezerva;
- sa verifice functionarea semnalizarilor optice si acustice din instalatie, precum si iluminatul de siguranta si
legaturile de telecomunicatii din dotare;
sa verifice existenta si starea mijloacelor de protectie a muncii de folosinta comuna din dotare,
existenta si starea sculelor, dispozitivelor de lucru si de manevra din inventar si existenta
cheilor, precum si starea curateniei din instalatii;
- sa execute cu persoana care preda serviciul un control al instalatiilor, conform reglementarilor in
instructiuni tehnice interne;

Dupa executarea operatiunilor mentionate, seful de tura care preia serviciul va semna procesul verbal
de predare-primire intocrnit si semnat de seful de tura care preda schimbul, dupa care da aprobare
personalului din subordine sa preia serviciul.
Se interzice predarea si preluarea serviciului in cazul in care nu exista ordine si curatenie in
instalatie, in timpul lichidarii avariilor, al executarii manevrelor si in cazul in care se constata ca
evidentele tehnico-operative ale turei precedente, ce trebuiesc intocmite in conforrnitate cu reglementarile
in vigoare, sunt incomplete sau necorespunzatoare.
In timpul schimbului, fiecare persoana din tura este direct raspunzatoare de exploatarea sigura si
economica a intregii instalatii pe care o deserveste, in conformitate cu atributiunile pe care le are si cu
instructiunile tehnice in vigoare. De asemenea, fiecare persoana din tura este direct raspunzatoare de
producerea avariilor, incendiilor, accidentelor de munca sau a altor anomalii in functionare, provocate prin
nerespectarea instructiunilor, regulamentelor si normelor de protectie a muncii.
Personalul de deservire operativa si personalul de comanda operativa este obligat sa indeplineasca
imediat si fara obiectii, dispozitiile personalului de comanda operativa superior, cu exceptia celor care
ar periclita securitatea personalului si integritatea echipamentelor. In cazul in care dispozitia se considera
necorecta, se va raporta imediat acest lucru persoanei care da dispozitia. Daca aceasta repeta dispozitia, se
va proceda astfel:
- daca executarea dispozitiei nu pericliteaza securitatea personalului sau integritatea
echipamentului, atunci se executa imediat dispozitia;
- daca executarea dispozitiei pericliteaza securitatea personalului sau integritatea echipamentului,
atunci se refuza executarea dispozitiei si se anunta conducerea unitatii, personalul ramanand direct
raspunzator de urmari.
Raspunderea pentru intarzierea nejustificata sau neindeplinirea dispozitiilor treptelor de conducere
operative superioare o poarta persoanele din conducerea unitatii care au aprobat aceasta neindeplinire.
In timpul serviciului de tura, personalul de deservire operativa executa urmatoarele grupe de lucrari:
- controlul si supravegherea instalatiilor;
- executarea manevrelor;
- admitere la lucru;
- receptionarea lucrarilor.
11.2.1. Controlul si supravegherea instalatiilor
Personalul de deservire operativa in tura este obligat sa mentina regimul cel mai sigur si mai economic in
functionarea instalatiilor, in conformitate cu reglementarile de exploatare, instructiunile tehnice interne,
graficele de regim si dispozitiile personalului ierarhic superior pe linie operativa sau tehnico-administrativa,
in functie de competenta lor.
Personalul este obligat sa controleze cu raspundere instalatiile pe care le deserveste pe baza
graficului de control. Graficul de control trebuie sa cuprinda locurile din instalatii ce trebuiesc controlate,
periodicitatea de control si persoana responsabila cu efectuarea acestuia. In afara controalelor
periodice, se mai fac controale accidentale, in urma unor evenimente in instalatii. De asemenea, controalele
se pot executa, in statii electrice si in posturile de transformare, si de alte persoane autorizate in acest sens
(personal tehnico-ingineresc etc.).
Controalele se vor efectua cu cea mai mare atentie, deoarece orice defect descoperit la timp
elimina probabilitatea aparitiei unei avarii, incident, deranjament sau incendiu. Se vor urmari
incarcarile diferitelor utilaje care nu trebuie sa fie depasite in orice situatie. Se vor controla cu mare atentie
incalzirile diferitelor elemente ale instalatiilor. Contactele electrice trebuie sa fie supravegheate permanent
pentru a fi detectate din timp cele cu defecte. Instructiunile tehnice interne pentru instalatia data trebuie sa
4

cuprinda modul in care se face controlul si verificarea fiecarui echipament in parte, elementele sau
parametrii de functionare ce trebuie verificati in mod special in timpul functionarii.
Efectuarea controlului in timpul schimbului se va mentiona imediat in registrul de tura. Eventualele
deficiente in functionare sau defectiuni constatate se vor evidentia, dupa caz, in registrul de tura sau in
registrul special pentru consemnarea defectiunilor echipamentului din exploatare si se va raporta
personalului superior, in conformitate cu reglementarile instructiunilor tehnice interne.
Intr-un sistem electroenergetic, o importanta deosebita o prezinta functionarea sa continua astfel
incat sa poata fi asigurata, atat pentru consumatori cat si pentru instalatiile energetice din sistem, o
circulatie optima a puterilor active si reactive, un nivel de tensiune normal la bor ele consumatorilor, iar
frecventa curentului alternativ sa fie mentinuta in valorile limita,
Pentru a realiza aceste conditii este necesar ca in instalatii sa fie create puncte de control si masura
a diferitelor marimi electrice principale care redau oglinda functionarii sistemului energetic. Aceste
puncte de control sunt realizate in punctele de comanda prin dispecer, in camerele de comanda si
supraveghere a instalatiilor electrice din centralele electrice si in statiile electrice. Personalul de tura din
aceste puncte are sarcina de a supraveghea si citi indicatiile aparatelor de masura care indica valorile
diferitilor parametri electrici si de alta natura ai instalatiilor electrice din exploatare. In general, in exploatarea
statiilor electrice sunt urmariti permanent urmatorii parametri electrici:
- puterea activa si reactiva a transformatoarelor, a liniilor de interconexiune, a principalilor consumatori
alimentati din punctul respectiv;
- tensiunile la barele colectoare sau, in cazul lipsei barelor, la intrarile si iesirile din
transformatoare si la liniile de interconexiune;
- circulatia de curenti pe liniile de interconexiune, pe liniile alimentate din barele colectoare si in
transformatoare;
- frecventa sistemului electric interconectat;
- circulatia de energie activa si reactiva prin transformatoare si linii electrice.
In mod obisnuit, valorile acestor marimi electrice sunt inscrise in registrele cuprinzand datele de
exploatare ale instalatiei si sunt citite orar (in afara de contoarele de energie care, de obicei, se citesc o data la
24 ore); ele se transmit la dispecer, in masura in care nu sunt realizate instalatii de telemasura.
La liniile de distributie, controlul incarcarii se limiteaza numai pe tronsoanele de plecare din statiile
cu personal permanent. Plecarile liniilor de distributie din punctele de alimentare si din statiile fara
personal permanent nu sunt controlate decat prin aparate de maxim (contoare, wattmetre, varmetre,
ampermetre cu indicator de maxim) sau aparate inregistratoare si prin semnalizari, in caz de depasire a
sarcinii maxime admisibile.
Circulatia curentilor de a lungul distribuitoarelor si incarcarea posturilor de transformare nu se
urmareste permanent. Este practic suficienta asigurarea unei protectii de suprasarcina a transformatoarelor
din posturile de transformare. In posturile de transformare, nivelul tensiunilor si incarcarea liniilor de joasa
tensiune se controleaza odata sau de doua ori pe an, pentru a stabili nivelul pierderilor, revizuirea situatiei
ploturilor transformatoarelor si simetrizarea sarcinilor pe diferite faze.
Urmarirea variatiei permanente a parametrilor electrici ai instalatilor reprezinta un rol deosebit pentru
exploatare. in primul rand, personalul de tura poate aprecia in ce masura sunt atinse sau depasite valorile
nominale ale instalatiilor respective, actionand in consecinta pentru incadrarea acestora in valorile nominale,
pentru a se evita supraincalzirile sau deteriorarile instalatiilor. In al doilea rand, datele de exploatare
ajuta dispecerul sistemului energetic sa realizeze a buna coordonare a functionarii acestuia, astfel incat sa se
realizeze o echilibrare a sarcinilor cu puterile produse si sa fie evitate fenomenele de instabilitate,
Datele de exploatare constituie si un ghid important in stabilirea schemelor sistemului electric in
cazul iesirii din functiune (accidental sau programat) a unor parti constitutive ale sistemuiui energetic.
Datele culese in exploatare au o importanta deosebita si pentru stabilirea regimurilor de functionare
ale sistemului energetic in perspectiva. Aceste date, si in special cele obtinute prin intermediul aparatelor
5

inregistratoare, servesc pentru interpretarea diferitelor regimuri de functionare speciale sau regimuri de
avarie (regimuri deformante, sarcini dezechilibrate etc.).
Din cele aratate rezulta, pe de o parte, necesitatea ca aparatele de masura si control sa fie bine
intretinute (verificate conform normelor), astfel incat sa nu fie facute inregistrari eronate, iar ,pe de alta parte,
ca personalul de tura sa efectueze citirile in mod corect si la timp. Generalizarea instalarii calculatoarelor
pentru urmarirea si evidenta regimurilor de functionare a statiilor electrice va imbunatati calitativ aceasta
activitate.
11.2.2, Executarea manevrelor
In timpul functionarii instalatiilor electrice intervin situatii cand sunt necesare efectuari de manevre.
Manevrele sunt operatii ce se executa in instalatiile electrice pentru schimbarea schemei in care acestea
functioneaza, precum si pentru scoaterea din functiune (sau punerea in functiune) a unor echipamente cu
scopul de a fi reparate, revizuite, incercate, trecute in rezerva etc.
Modul de organizare si efectuare a manevrelor in instalatiile electrice, in vederea asigurarii
desfasurarii normale a acestora, precum si sarcinile si responsabilitatile persoanelor care participa la
organizarea si efectuarea manevrelor sunt reglementate prin "Regulamentul general de manevre in
instalatiile electrice". Orice persoana care executa, coordoneaza, conduce, dispune, aproba, participa etc. la
pregatirea si/sau efectuarea manevrelor in instalatiile electrice trebuie sa cunoasca prevederile acestui
regulament si sa le aplice, impreuna cu prevederile normelor de protectie a muncii, ale regulamentelor de
exploatare tehnica, ale regulamentului pentru conducerea prin dispecer etc.
Unitatile care gestioneaza instalatiile electrice (care conduc operativ) vor nominaliza functiile pentru care
insusirea regulamentului de manevra este obligatorie. La numirea in functie, si in continuare in mod periodic,
este obligatorie si verificarea insusirii prevederilor acestui regulament.
In continuare se vor prezenta cateva reglementari si principii in ceea ce priveste pregatirea si
executarea manevrelor.
Subunitatea care are in gestiune nemijlocita instalatia sau zona de retea asigura desfasurarea
urmatoarelor activitati: intocmirea, verificarea si aprobarea foil or de manevra de executie, dispunerea
manevrelor de executie si executarea manevrelor in mod nemijlocit de catre personalul care deserveste
operativ instalatia sau zona de retea respectiva.
Persoana subunitatii, numita in acest scop, raspunde de ordinea detaliata de executie pe operatii a
unei manevre in instalatia sau zona de retea respectiva, prin corectitudinea foii de manevra de executie si
corectitudinea dispozitiilor de executie pe operatii a manevrelor.
Persoanele raspunzatoare de desfasurarea manevrelor de executie sunt:
- pentru corectitudinea foil de manevra, persoanele care intocmesc, verifica si aproba foaia de
manevra;
- pentru corectitudinea dispozitiilor privind manevrele de executie, persoanele care dau aceste dispozitii;
pentru executarea corecta a manevrelor, persoanele care participa nemijlocit la executarea lor.
In cazul unor echipamente telecomandate, responsabilitatile revin personalului care telecomanda
instalatia, in raport cu volumul telecomenzilor si pentru intervalul de timp cat acestea sunt comutate pe
telecomanda.
In cazul in care deservirea operativa a unor instalatii sau echipamente se face prin cooperare
de catre personalul care nu apartine subunitatii care gestioneaza nemijlocit ecbipamentele respective,
responsabilitatile care revin subunitatii din care face parte acest personal se vor preciza prin decizii ale unitatii
sau prin conventii scrise.
Conducerea prin dispecer a sistemului energetic national se efectueaza in conformitate cu
prevederile regulamentului pentru conducerea prin dispecer a sistemului energetic, prevederi ce sunt
obligatorii pentru tot personalul de comanda operativa si de deservire operativa. Dispecerul de serviciu de la
6

treptele de conducere prin dispecer asigura functionarea in conditii de siguranta a sistemului energetic
national, in acest scop:
-realizeaza regimurile de functionare programate si dispune sau aproba modificarea operativa a
schemelor de functionare ale instalatiilor;
- executa programele de retragere si redare in exploatare a echipamentelor;
- coordoneaza efectuarea manevrelor ce necesita coordonare.
Manevrele de lichidare a avariilor se efectueaza de personalul de deservire operativa, in baza
instructiunilor intocmite si aprobarilor primite de la treapta de dispecer care exercita comanda nemijlocita.
Manevrele in instalatiile si retelele electrice de inalta si medie tensiune se executa si se coordoneaza dupa
foile de manevra, cu exceptia cazurilor prevazute in regulament. Manevrele in instalatiile si retelele
electrice de joasa tensiune se executa, in general, fara foi de manevra, in baza ghidurilor de manevra
continute in instructiunile tehnice interne.
In instalatiile si retelele electrice manevrele se pot executa de una sau doua persoane, cu
respectarea prevederilor normelor de protectie a muncii. Persoana care executa manevre si/sau lucrari in
instalatiile electrice trebuie sa fie dotata si sa utilizeze echipamentul individual de protectie si mijloacele de
protectie respectand principiul "cel putin doua mijloace electroizolante de protectie inseriate pe calea de
curent posibil a fi parcursa ca urmare a atingerii accidentale directe".
Manevrele de lichidare a incidentelor si avariilor se coordoneaza si se executa fara foaie de manevra.
Prin manevra de lichidare a incidentelor si avariilor se inteleg manevrele ce se executa cu ocazia aparitiei unui
incident (avarie), pentru izolarea defectului si restabilirea alimentarii consumatorilor. Tot in aceasta categoria
se incadreaza si manevrele ce trebuiesc executate fara amanare pentru prevenirea unui incident (avarie).
Manevrele prin care se retrag din exploatare echipamentele, celule, elementele pentru reparatii, probe
etc., in urma incidentelor si avariilor sau pentru prevenirea deteriorarilor de utilaje, perturbarilor in
functionarea echipamentelor si alimentarea consumatorilor, precum si manevrele prin care se redau in
exploatare echipamentele se executa dupa foi de manevra programate accidental.
Manevrele de lichidare a incidentelor si avariilor se efectueaza de personalul de servire operativa din
instalatii, se coordoneaza si se conduce de catre personalul de comanda operativa in mod corelat si intr-un
cadru unitar, pe baza instructiunilor de lichidare a avariilor. In lipsa legaturilor de telecomunicatii intre
personalul de deservire operativa din instalatii si treapta ce exercita comanda nemijlocita si daca legatura
telefonica nu poate obtine nici pe cai ocolitoare, avariile se lichideaza de personalul de deservire operativa, in
baza instructiunilor de lichidare a avariilor in lipsa legaturilor de telefonie. In aceasta situatie, personalul
statiei va respecta riguros instructiunea, dand tensiunea fara preaviz pe liniile stabilite si repune
echipamentele disponibile in functiune.
Manevrele cauzate de accident se executa fara anuntarea prealabila a treptei operative de conducere,
cu anuntarea ulterioara a acesteia. Prin manevre cauzate de accident se inteleg acelea ce se executa pentru
scoaterea victimei de sub actiunea curentului electric, conform prevederilor normelor de protectie a muncii
Foarte importante sunt respectarea si aplicarea corecta a regulilor tehnice privind conceptia
manevrelor. Prin conceptia manevrelor se intelege aranjarea succesiunii grupelor distincte de operatii,
operatiile distincte si operatiile din cadrul manevrei, astfel incat sa se asigure desfasurarea normala a
acestora. De exemplu, numeroase avarii s-au produs din cauza manevrarii necorespunzatoare a
separatoarelor.
Intreruperea si stabilirea curentilor de sarcina in circuitele de inalta si medie tensiune trebuie sa se
faca cu ajutorul intreruptoarelor sau separatoarelor de sarcina. Exceptii de la aceasta regula vor fi numai
cele stabilite prin circulare tehnice emise de forurile in drept.
Pentru actionarea normala a separatoarelor (debrosarea normala a intreruptoarelor debrosabile) la
intreruperea unui circuit, ordinea operatiilor va fi deconectarea intreruptoarelor si apoi deschiderea
separatoarelor respective (debrosarea intreruptoarelor), iar la stabilirea continuitatii unui circuit, ordinea
7

operatiilor va fi inchiderea separatoarelor (brosarea intreruptoarelor) si apoi conectarea intreruptoarelor


respective.
Ca ordine de actionare a separatoarelor, la deschiderea acestora intai se deschid separatoarele de linie,
de transformatoare sau de borne si apoi cele de bare, iar la inchiderea acestora intai se inchid separatoarele de
bare si apoi cele de linie, transformator sau borne, pentru ca in cazul unei eventuale actionari gresite (in
sarcina) arcul electric format sa nu afecteze barele. Pentru cazurile in care actionarea gresita (in sarcina) a
unui separator de linie, transformator sau borne este mai periculoasa pentru executant decat actionarea celor
de bare, se permite inversarea ordinii operatiilor; acest mod de manevra trebuie sa fie prevazut in
instructiunile tehnice interne elaborate de intreprinderea respectiva.
La actionarea manuals a separatoarelor, atunci cand aparatul permite aceasta, se recomanda urmatorul
mod de actionare:
la deschidere, separatorul va actiona in asa fel incat, in prima faza a operatiei contactele acestuia sa se
indeparteze lent, iar in cazul in care se observa un inceput de arc, se va inchide la loc cat mai rapid posibil;
la inchidere, separatorul se va actiona in asa fel incat contactele acestuia sa se apropie cat mai rapid posibil,
iar daca se observa arc electric nu trebuie in nici un caz sa se deschida.
In acest fel se pot diminua efectele unei eventuale manevre gresite cu separatorul respectiv.
In conversatia operativa legata de manevre este obligatorie folosirea expresiilor (termenelor) definite in
regulament; nu este permisa folosirea prescurtarilor iar cuvintele se vor pronunta intregi si corect.
Constatarile, informatiile, comunicatele si anunturile operative legate de manevre, functionarea
echipamentelor, incidente si avarii, accidente etc. se vor inscrie in evidentele (registrul) operative atat de
persoana care le constata (le comunica), cat si de persoana care le primeste, notandu-se ora constatarii,
comunicarii sau primirii, cui i s-au comunicat sau de la cine s-au primit.
Cand se anunta sau informeaza personalul tehnico-administrativ superior, se va nota obligatoriu
numele acestuia, functia si ora.
Dispozitiile si aprobarile operative se vor inscrie in evidentele operative atat de persoana care le da,
cat si de persoana care le primeste, notandu-se, cui s-au dat, de la cine s-au primit.
11.2.3. Admiterea la lucru
Exploatarea se ocupa de toate problemele si aspectele bunei functionari a statiilor electrice si a
posturilor de transformare. De multe ori, unele nerespectari ale regulilor de exploatare aparent nu au
consecinte, dar acestea apar cu intarziere.
In activitatea practica de prevenire a avariilor, incidentelor si deranjamentelor, un rol hotarator il are
executarea la timp si de buna calitate a lucrarilor de revizie, reparatie, incercari profilactice, masuratori
preventive etc., cu scoaterea din functiune a instalatiilor. In majoritatea cazurilor, scoaterea de sub tensiune a
instalatiilor in care urmeaza sa lucreze echipele de intretinere, precum si admiterea la lucru sunt executate de
personalul de deservire operativa a instalatiilor respective.
Admitentul este persoana desemnata de emitent pentru executarea separarii electrice a instalatiei la care
urmeaza a se lucra si scoaterea acesteia de sub tensiune, dupa caz, inclusiv predarea catre seful de lucrare.
Sarcina admitentului este foarte importanta in procesul de admitere la lucru, in vederea asigurarii tuturor
conditiilor necesare pentru ca lucrarea respectiva sa se desfasoare fara accidente de electrocutare.
Pentru a satisface aceasta cerinta, trebuie respectate cu strictete prevederile normelor de protectie a
muncii.
Din punet de vedere organizatoric, lucrarile in instalatiile electrice din exploatare se pot executa,
dupa caz, pe baza:
- autorizatiilor de lucru;
- instructiunilor tehnice interne de protectie a muncii;
- atributiilor de serviciu;
8

- dispozitiilor verbale;
- proceselor verbale.
La pregatirea instalatiilor electrice din exploatare si la executarea lucrarilor trebuie sa participe:
persoana care dispune executarea unor lucrari (emitent);
persoana care admite la lucrare (admitent);
persoana care conduce, controleaza si supravegheaza formatia de lucru (sef lucrare);
persoanele care fac parte din efectivul formatiei de lucru,
Admiterea la lucru este masura prin care se aproba inceperea lucrarii, dupa verificarea si asigurarea luarii
efective a tuturor masurilor tehnice de protectie a muncii la instalatia in care urmeaza a se lucra.
In instalatiile electrice din exploatare, in cazul executarii lucrarilor cu scoaterea acestora de sub
tensiune, masurile tehnice de protectie a muncii, in ordinea executarii lor, sunt:
1)
separarea electrica a instalatiei, respectiv:
- intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalalie, dupa caz, la care
urmeaza a se lucra si anularea automatizarilor care conduc la conectarea intreruptoarelor;
- blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare ale aparatelor de comutatie prin care s-a
facut separarea vizibila si aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere,
pe aceste dispozitive;
2) identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza
a se lucra;
3) verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a
partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit;
4) delimitarea materiala a zonei de lucru;
5) asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.
Admitentul trebuie sa confirme executarea tuturor masurilor tehnice, prin completarea si semnarea
autorizatiei de lucru, numai dupa ce a realizat personal aceste masuri sau a primit confirmarea
privind executarea lor din partea treptei de comanda operativa care are instalatia respectiva in
comanda nemijlocita ori a treptei de coordonare.
Admitentul trebuie sa prezinte sefului de lucrare masurile tehnice realizate si partile de instalatie ce au
ramas sub tensiune aflate in apropriere. In cazul in care seful de lucrare considera ca masurile tehnice nu
sunt suficiente sau constata ca personalul de servire operativa nu a luat toate masurile tehnice necesare
pentru realizarea zonei de lucru, conform normelor, el trebuie sa solicite completarea acestora de catre
personalul de deservire operativa.
Dupa aprobarea inceperii lucrarii de catre admitent, seful de lucrare trebuie sa verifice luarea
masurilor si sa le confirme prin semnatura in autorizatia de lucru. Toti membrii formatiei de lucru trebuie sa
semneze in autorizatia de lucru, dupa insusirea instructajului efectuat de catre seful de lucrare, confirmand
prin aceste semnaturi ca au luat cunostinta de limitete zonei de lucru, de masurile de protectie a muncii ce
trebuie respectate si de sarcinile de lucru incredintate.
In timpul executarii lucrarii, seful de lucrare trebuie sa se afle in permanent in zona de lucru,
asigurand controlul activitatii formatiei de lucru, supravegherea membrilor acesteia sau participarea la
lucrarea incredintata.
Personalul de control, admitentul sau personalul de deservire operativa a instalatiei respective are
competenta de a dispune sefului de lucrare intreruperea lucrarii, in cazul in care se constata nerespectarea
prevederilor autorizatiei de lucru (depasirea zonei de lucru, etc.) sau a altor prevederi ale normelor de
protectie a muncii (neutilizarea mijloacelor individuale de protectie, a echjpamentelor tehnice
corespunzatoare etc.). Dupa eliminarea cauzelor care au condus la necesitatea intreruperii lucrarii,
continuarea acesteia este permisa cu aprobarea si pe raspunderea sefului de lucrare.
9

11.2.4. Receptionarea lucrarilor executate la instalatiile in exploatare sau retrase din exploatare
Acest subcapitol se refera la receptia lucrarilor de exploatare si intretinere executate la instalatii si
echipamente, in statiile electrice si posturile de transformare, in exploatare sau cu retragerea din exploatare.
Aceste lucrari sunt de diferite categorii: lucrari planificate periodic (revizii, reparatii, masuratori etc.) si
lucrari accidentale executate pentru prevenirea sau lichidarea unor avarii, incidente sau deranjamente.
Majoritatea acestor lucrari nu sunt executate de personalul de exploatare ci de personalul altor unitati de
mentenanta.
Personalul de exploatare, unde este personal permanent, personalul de deservire operativa trebuie sa
urmareasca, conform reglementarilor in vigoare, executarea acestor lucrari si sa receptioneze fiecare lucrare
inainte de repunerea in functie (redarea in exploatare) a instalatiei sau echipamentului la care s-a lucrat.
Controlul executarii de calitate a lucrarilor se efectueaza de catre seful de lucrare, admitentul la lucrare,
maistrul sau inginerul care gestioneaza instalatia etc. In acest sens, unitatea de exploatare trebuie sa
elaboreze instructiuni concrete pentru fiecare instalatie sau grup de instalatii conform specificului fiecarui
echipament.
La instalatiile electrice in functiune, lucrarile de exploatare, revizii tehnice si reparatii se executa cu
respectarea prevederilor, cartilor tehnice, a instructiunilor de montaj si exploatare, a fiselor tehnologice, etc.
in functie de specificul fiecarui echipament In scopul asigurarii unei exploatari cu minim de incidente,
personalul de exploatare si intretinere care executa exploatarea si intretinerea instalatiilor este obligat sa
cunoasca continutul acestor reglementari si sa le respecte la executarea lucrarilor si la receptionarea lor.
Lucrarile de revizie tehnica cuprind ansamblul de lucrari si operatii de mica amploare care se
executa periodic pentru verificare, reparare sau inlocuirea unor piese uzate. La revizia tehnica se executa si
demontarea unor ansambluri, pentru constatarea starii tehnice in vederea stabilirii volumului de interventie
(reparatie) urmatoare. In cazul in care, la verificarile executate cu ocazia reviziei tehnice, se constata o
defectiune care pune in pericol buna functionare a echipamentului, aceasta trebuie remediata.
In urma lucrarilor de revizie tehnica sau reparatie a unui echipament sau instalatie, din partea executantului
(seful de lucrare, maistru, inginer, etc.), se intocmeste un proces verbal de receptie tehnica in care trebuie
specificate cel putin urmatoarele:
-data executarii lucrarii, statia, mstalatia, echipamentul la care s-a lucrat si felul lucrarii;
- operatiile executate;
- defectiuni eliminate, schimbari de piese, ansambte, ulei etc.;
- operatiile prevazute in fise tehnologice etc. care nu au fost executate;
- inventarul pieselor si partilor componente care au o uzura inaintata insa nu prezinta pericol
pentru buna functionare, dar trebuie schimbate In viitor cu ocazia primei reparatii (sau in termen de )
- concluzii despre calitatea lucrarii executate si daca instalatia (echipamentul) se poate pune in
functiune.
Acest proces verbal de receptie va fi semnat din partea executantului de lucrare o persoana competenta
(sef lucrare, maistru, inginer etc.) si din partea beneficiarului (admitentul, sef static etc.).
La acest proces verbal se anexeaza, dupa caz, buletinul (sau buletinele) de incercari si masuratori
intocmite conform reglementarilor in vigoare.
Cu ocazia exploatarii echipamentelor electrice din statii si posturile de transformare se executa
incercari si masuratori, in mod periodic sau accidental, conform reglementarilor in vigoare (Regulament de
exploatare tehnica, normativ de incercari si masuratori la ecbipamente si instalatii electrice, instructiunile
furnizorului de echipamente etc.).
Dupa executarea incercarilor si masuratorilor prevazute in norme si instructiuni, este necesara intocmirea
buletinelor de verificare pentru fiecare proba sau grup de probe, care sa confirme in mod expres, respectarea
sau nerespectarea valorilor de control.
10

Buletinele de incercari si masuratori trebuie sa fie clar formulate si cu precizari asupra tipului de
aparate de masura folosite. Se recomanda ca masuratorile periodice sa fie repetate in aceleasi conditii si cu
aceleasi tipuri de aparate.
Buletinele de incercari si masuratori vor contine, pentru fiecare proba in parte, concluzia stabilita de seful
de lucrare daca corespunde sau nu actelor normative in vigoare si daca se poate repune (sau mentine) in
functiune.
Dupa terminarea lucrarii intr-o instalatie (parti din instalatie), seful de lucrare trebuie sa asigure
strangerea tuturor materialelor si uneltelor, executarea curateniei, demontarea mijloacelor de protectie
montate impreuna cu formatia sa in zona de lucru si evacuarea tuturor membrilor formatiei din instalatie.
seful de lucrare trebuie sa predea admitentului instalatia, precum si procesul verbal de receptie cu buletinele
de incercare si masuratori. Admitentul, impreuna cu seful de lucrare, verifica zona de lucru, lucrarile
executate, buletinele de incercare si masurare; executa impreuna probele de functionare ale aparatelor,
posibil a fi executate inainte de punerea sub tensiune, dupa care seful de lucrare completeaza in
autorizatia de lucru partea ce-1 priveste. La instalatiile reparate, reconstruite trebuie verificat daca acestea
corespund normelor de protectie a muncii.
Din momentul comunicarii terminarii lucrarii de catre seful de lucrare admitentului, este interzis
accesul membrilor formatiei de lucru in instalatia (parte din instalatie) la care au lucrat, aceasta putand fi
pusa sub tensiune,
Admitentul trebuie sa anunte personalul de comanda operativa, care are instalatia respectiva in
comanda nemijlocita sau cel de coordonare, despre terminarea lucrarii si posibilitatea punerii sub tensiune
a instalatiei (partii din instalatie).
11.3. ACTIVITATEA DE PREVENIRE A INCIDENTELOR SI AVARIILOR
Incidentele, avariile si deranjamentele din statii electrice si posturile de transformare sunt fenomene
nedorite. La aparitia avariilor si incidentelor contribuie un numar foarte mare de elemente, unele apartinand
instalatiilor, alte provenind din activitatea personalului de exploatare, altele din actiunea mediului
inconjurator.
Activitatea de prevenire a defectiunilor si avariilor trebuie dusa in mod sistematic. In acest scop
este necesara cunoasterea cauzelor si a modului de dezvoltare a defectiunilor si a principalelor tipuri de
avarii ce apar in exploatarea statiilor electrice si posturilor de transformare.
Incidentul este un eveniment sau o succesiune de evenimente care duce la modificarea starii anterioare de
exploatare, cu consecinte nedorite asupra duratei de functionare sau a parametrilor functionali, ce au loc la
un moment dat intr-un element sau intr-o instalatie, indiferent daca au avut sau nu consecinte asupra
consumatorilor.
Avaria este un incident de amploare sau o succesiune de incidente ce au loc la un moment dat intrun obiectiv, zona de sistem sau in sistemul energetic luat in ansamblu si care au drept consecinte
deteriorari de echipamente importante sau intreruperi in alimentarea cu energie eiectrica si caldura a unor
platforme industriale sau zone de consum.
Deranjamentul este defectiunea in instalatii electrice de sub 1 kV care duce la intreruperea
alimentarii cu energie electrica a consumatorilor.
In continuare, in acest subcapitol, se vor numi avarie (pentru simplificare) toate perturbatiile care pot sa
apara in instalatiile electrice (deranjamente, incidente, avarie), indiferent de durata, volumul sau nivelul
consecintelor.
Fiecare avarie este analizata sistematic, din toate punctele de vedere, de catre o comisie care
intocmeste, dupa caz, fisa de avarie, echipament deteriorat si perturbari in alimentarea consumatorilor.

11

Necesitatea prevenirii, precum si a localizarii cat mai rapide a avariilor, corelata cu ridicarea
permanenta a economicitatii si sigurantei functionarii statiilor au condus la stabilirea unor masuri printre
care se pot enumera:
- utilizarea aparatelor de inregistrare a fenomenelor;
- utilizarea calculatoarelor de proces, care pot comanda diferite operatii cum sunt: manevre pe
baza de program, descarcare automata a sarcinii, reglajul automat al tensiunii, manevrarea
bateriilor de condensatoare, inregistrarea si cumularea datelor, inregistrarea evenimentelor etc.;
- masuri pentru evitarea functionarii intempestive a diferitelor protecjii cu ocazia fenomenelor
tranzitorii;
- masuri pentru controlul temperaturii contactelor electrice. Activitatea practica de prevenire a
avariilor se concretizeaza in urmatoarele forme:
controlul periodic al instalatiilor in functionare;
reviziile periodice, cu scoaterea din functiune a instalatiilor;
masurarile preventive si probele profilactice.
11.3.1. Cauzele avariilor in instalatiile electric
Determinarea cauzelor reale ale avariilor si analiza corecta din punct de vedere tehnico-stiintific a
acestora constituie o preocupare deosebita a personalului de exploatare, deoarece in acest mod se pot stabili
masurile care trebuie introduse in vederea eliminarii sau reducerii posibilitatii reaparitiei lor.
Dupa cauze, avariile se pot clasifica:
-din vina furnizorilor si intreprinderilor de montaj;
- din cauza fortelor naturii;
- din vina directa a personalului;
- din alte cauze.
Avarii din vina furnizorilor si a intreprinderilor de montaj.
In aceasta categoric intra avariile provocate de calitatea necorespunzatoare a aparatelor si
materialelor furnizate de constructori, precum si cele provocate de intreprinderile care executa montajul
instalatilor electrice. Avarii caracteristice din aceste cauze au fost provocate de:
- intreruptoarele cu o putere reali inferioara celei inscrise pe placa cu caracteristici a acestora;
- separatoare de tip exterior cu insuficienta rezistenta mecanica ale caror izolatoare se rup cu ocazia
manevrelor;
- transformatoare de forta si de masura cu defecte de conceptie si de executie care conduc la scoaterea lor din
functiune pe termene lungi;
- nerespectarea tehnologiilor de montaj sau utilizarea unor tehnologii imperfecte la executarea
imbinarilor in calea de curent, executarea mansoanelor la cabluri etc.
Avarii cauzate de fortele naturii. Aceasta categoric cuprinde avariile provocate de descarcari
atmosferice, vant, chiciura, viscol si alte forte ale naturii.
Avariile de acest gen se manifesta foarte diferit. In mod curent descarcarile atmosferice au ca urmare
conturnarea sau strapungerea izolatiei datorita supratensiunilor induse pe linii sau distrugerea unor stalpi,
aparate, prin lovituri directe. Avarii grave s-au produs datorita suprasolicitarii liniilor electrice aeriene prin
depuneri de chiciura si fortei vantului.
Avarii din vina personalului. In timpul exploatarii instalatiilor electrice apar si situatii nedorite de
avarii datorate actiunilor gresite ale personalului de exploatare sau intretinere. Desi aceste avarii sunt relativ
reduse, ele sunt deosebit de grave prin consecintele pe care le pot avea asupra instalatiilor, consumatoriior
si chiar a personalului in cauza, ultimii fiind expusi arcului electric sau exploziilor de echipamente.
Avariile datorita actionarilor gresite ale personalului au fost determinate de:
12

manevre gresite ca: manevrarea sub sarcina a separatoarelor,


punerea sub tensiune a unor instalatii electrice din care nu s-au demontat scurtcircuitoarele mobile
sau nu s-au deschis cutitele de legare la pamant, deconectarea eronata a unor elemente ale
instalatiei, efectuarea de manevre incorecte etc.;
neluarea unor masuri de ermetizare a instalatiilor in scopul impiedicarii patrunderii animalelor;
neefectuarea la termen sau executarea incorecta a controalelor, verificarilor si incercarilor
profilactice ale instalatiilor, ceea ce face ca anumite puncte slabe sa nu fie puse in evidenta si sa
conduca la avarii;
nerespectarea tehnologiilor la; lucrarile de intretinere a
instalatiilor;
actionarea eronata a protectiilor in timpul verificarii functionarii acestora sau reglaje incorecte ale
protectiilor prin relee;
greseli de proiectare si constructie a instalatiilor.
Avarii provocate de alte cauze.
In aceasta grupa se includ avariile care nu sunt cuprinse in grupele precedente. Cele mai
frecvente sunt urmatoarele:
- cablurile electrice subterane lovite cu ocazia sapaturilor si instalatii supraterane lovite;
- depuneri care contamineaza izolatia instalatiilor de tip exterior;
- mentinerea in exploatare a unor instalatii vechi ale caror caracteristici nu mai corespund
noilor conditii;
- avarii provocate in instalatii exterioare de pasari mari;
- avarii datorate unor defecte in instalatiile consumatorilor si
neselectate de protectia acestora, etc.
11.3.2. Prevenirea avariilor in instalatiile electrice
In baza experientei indelungate de exploatare a instalatiilor energetice, a statisticii avariilor si a
analizarii cauzelor care le-au produs, rezulta masurile tehnice si organizatorice care trebuie sa fie introduse,
preventiv, in vederea reducerii numarului si efectului acestora.
Masuri de prevenire a avariilor din vina uzinelor furnizoare si a intreprinderilor de montaj.
Deoarece avariile provocate din vina furnizorilor si a intreprinderilor de montaj au o pondere importanta
si au uneori urmari grave, masurile pentru prevenirea acestora sunt deosebit de important. Dintre cele mai
curente masuri se pot cita urmatoarele:
- imbunatatirea calitatii aparatajului si a materialelor care se introduc in instalatii;
- utilizarea unor tehnologii corespunzatoare la lucrarile de montaj;
- respingerea unor tehnologii insuficient puse la punct.
Receptia instalatiilor dupa montaj si probele de punere in functiune se fac dupa ce, pe parcursul
efectuarii lucrarilor de montaj si la sfarsitul acestora, unitatile de exploatare au sesizat toate deficientele
constatate si

13

acestea au fost remediate. Inaintea punerii in functiune se vor efectua probe pe subansamble ale instalatiei si
apoi proba de ansamblu, Se vor efectua, fara exceptie, probele si incercarile prevazute in instructiuni si se va
refuza punerea sub tensiune a elementelor care nu corespund.
Masuri de prevenire a avariilor provocate de fortele naturii.
Majoritatea avariilor din aceasta categorie sunt cauzate de supratensiuni atmosferice si de depuneri
de chiciura; ca urmare, masurile de prevenire a avariilor trebuie sa fie indreptate in aceste doua directii
principale.
Pentru prevenirea avariilor datorate supratensiunilor atmosferice trebuie completate, conform
prescriptiilor in vigoare, schemele de protectie contra supratensiunilor ale stetiilor, posturilor de transformare
si ale liniilor electrice. Pe toate liniile electrice aeriene trebuie montate dispozitive de reanclansare automata
rapida, Legarea la pamant a nulului in retelele de medie tensiune se va face prin bobina de stingere
racordata sau prin rezistenta.
Pentru prevenirea avariilor datorate depunerilor de chiciura este necesara pregatirea si verificarea,
inaintea inceperii sezonului de iarna, a instalatiilor de topire a chiciurei din statii. De asemenea, se vor
verifica si pune in functiune avertizoarele de chiciura, canalele de transmisie si de receptie a semnalelor.
Masurile de prevenire a avariilor din vina personalului
sunt numeroase; dintre acestea prezentam cele mai semnificative.
a)
Masuri organizatorice, asa cum sunt: elaborarea instructiunilor interne, a fiselor tehnologice, a
prescriptiilor si normativelor si crearea cadrului necesar asimilarii acestora; masuri de selectare, formare,
instruire, perfecjionare si promovare a personalului.
Instruirea personalului de exploatare trebuie sa fie o activitate dusa in mod continuu, sistematic si cu
responsabilitate. Este foarte importanta cunoasterea de catre personalul de exploatare a instalatiei deservite cu
toate caracteristicile, cunoasterea si aplicarea regulamentului de exploatare tehnica cu toate
reglementarile referitor la instalatia deservita. Verificarea personalului, conform reglementarilor in
vigoare, trebuie facuta cu maximum de exigenta in vederea inlaturarii din serviciul operativ a
persoanelor care nu corespund cerintelor.
b)
Masuri tehnice in instalatii, asa cum sunt: interblocarea manevrarii separatoarelor,
conditionata de pozitia intreruptorului, sau interblocarea mecanica a unor separatoare cu cutitele de legare
la pamant.
c)
Controale, revizii, masuratori si incercari profilactice: sunt cele
mai importante mijloace de prevenire a avariilor. In urma acestor lucrari executate periodic si de calitate
corespunzatoare se pun, in evidenta punctele slabe care trebuie eliminate inainte de a produce avarii.
Masuri de prevenire a avariilor provocate din alte cauze.
Aceasta categoric cuprinzand tipuri de avarii foarte diferite, se vor da cateva masuri
mai importante pentru prevenirea acestora:
- in scopul evitarii lovirii cablurilor subterane de energie de catre cei care efectueaza lucrari
subterane, este necesara incunostiintarea acestora asupra pericolului si daunelor provocate, precum
si intocmirea unor avize pentru lucrari subterane care sa cuprinda cu exactitate amplasarea cablurilor
pentru a nu fi posibile erori;
- in zonele in care exists pericolul contaminarii izolatiei instalatiilor in aer liber trebuie utilizate
masurile speciale elaborate in acest scop, astfel incat sa se asigure calitatile izolante ale instalatiilor;
instalatii foarte vechi, care sunt o sursa permanenta de avarii, trebuie inlocuite treptat;
14

pentru ca defectele la abonati sa nu afecteze instalatiile intreprinderii furnizoare trebuie analizate in


comun schemele de protectie si trebuie puse in acord cu protectia retelei de distributie.
11.3.3. Avarii caracteristice ale statiilor electric
Gradul de siguranta in functionarea statiilor de transformare si de conexiune poate fi influentat de
trei elemente: calitatea echipamentelor si materialelor utilizate, conceptia de asamblare a echipamentelor si
personalul care executa montarea, exploatarea si intretinerea acestora.
1. Avarii in comutatia primara. Statiile de transformare si conexiune clasice utilizate in sistemul
energetic sunt exterioare si interioare.
In constructia statiilor de tip exterior, cel mai frecvent a fost utilizata o combinatie intre tipul semiinalt si cel
de jos, in care toate echipamentele se amplaseaza pe suporti, cu exceptia intreruptoarelor si
transformatoarelor, care se monteaza pe fundatii. In acest caz sunt posibile extinderi de avarii, datorita
suprapunerii planurilor de tensiune.
Statiile electrice de tip interior au fost realizate fie cu intreg echipament montat in interior, fie cu
transformatoarele montate in exterior iar restul echipamentelor in interior. Avariile care se produc in acest gen
de statii sunt mai grave decat cele produse in instalatiile de tip exterior, prin faptul ca arcul electric produs
poate conduce la aprinderea elementelor electroizolante; se produce fum si depuneri de funingine pe izolatie,
accesul este ingreunat, iar lucrarile de curatenie a izolatiei prelungesc durata de repunere in functie a
instalatiilor.
Solutiile moderne ale statiilor de transformare si conexiune sunt statiile capsulate, avand ca mediu
electroizolant hexafluorura de sulf.
Cele mai frecvente avarii in comutatia primara a statiilor apar la:
- separatoare, ca urmare a conturnarii izolatiei, deficiente de imbinare intre armaturile
metalice si izolator sau din cauza manevrarii gresite;
- intreruptoare, ca urmare a depasirii puterilor de rupere sau a conturnarii izolatiei;
- transformatoarele de tensiune si de curent, ca urmare a conturnarii izolatiei exterioare sau a defectelor interioare;
- transformatoarele de putere, ca urmare a unor deficiente de proiectare sau conceptie, de
tehnologia aplicata in executie si de exploatare;
- bobinele de inalta frecventa, ca urmare a depasirii curentilor admisi sau din deficiente
constructive.
2. Avarii caracteristice ale transformatoarelor. Dintre cele patru componente principale ale unui
transformator (bobinaj, miez magnetic, comutator de ploturi si cuva), cele mai dese deteriorari apar la
bobinaje.
a) Avariile bobinajelor, se produc fie din cauze electrice, fie din cauze mecanice.
Din punct de vedere electric, bobinajul unui transformator poate fi supus in timpul exploatarii fie unor
supratensiuni, fie unor suprasarcini.
La supratensiuni, bobinajul poate ceda: supratensiunile conduc la strapungerea izolatiei intre spirele
aceleasi faze, strapungerea intre doua infasurari vecine sau intre o infasurare si masa, cauzele fiind
imbatranirea izolatiei, depasirea diferentei de potential luate in considerate la dimensionarea izolafiei
sau degradarea izolatiei, ca urmare a unei defectiuni existente pe conductor.
La suprasarcini, bobinajul unui transformator se comporta in general bine atat timp cat aceasta nu
duce la incalziri excesive. Prin suprasarcini izolatia isi pierde in timp elasticitatea, devine sfaramicioasa
si se deterioreaza la vibratiile transformatorului. Suprasarcinile mari (scurtcircuitele) pot provoca
deteriorarea transformatorului ca urmare a efectelor electrodinamice care au loc, bobinajele deformanduse si cedand mecanic.
15

b) Avarii la miezul magnetic: se produc in general din motive constructive. Defectele cele mai
frecvente apar la buloanele de strangere ale tolelor, coloanele miezului magnetic si la conductoarele de legare
la pamant.
c) Avarii la comutatoarele de ploturi sub sarcina: se produc mai frecvent la dispozitivul de actionare,
contactele selectorului si ruptor.
3.Avarii in comutatia secundara.
Avariile caractcristice comutatiei secundare se pot evidentia prin functionarea incorecta sau orientarea eronata
a releelor de protectie sau prin aparitia unor circuite false in schemele de
protectie.
In practica de verificare pentru puneri in functiune a unor instalatii noi, ca si in exploatare, au fost
depistate si cazuri de formare a unor circuite false. Astfel, au aparut circuite false ca urmare a arderii unei
sigurante in circuitele secundare; in alte cazuri, au aparut circuite false prin necolerarea pozitiei de lucru a
aparatajului de comutatie primara cu cea gandita la introducerea unor automatizari.
Masurile care se iau pentra cresterea gradului de siguranta in functionarea circuitelor de comutatie
secundara cuprind toata gama, incepand de la furnizor si pana la conceptia de realizare a schemelor. Cele
mai importante sunt protectiile prin relee, utilizate in statii pentru protejarea liniilor, a barelor colectoare si a
transformatoarelor.
4.
Consecintele avariilor de sistem. Consecintele deosebite pe care le poate avea o avarie de sistem, au
condus la luarea unor masuri speciale, incepand cu conceptia si proiectarea instalatiilor si pana la
instruirea personalului, cuprinzand in sfera lor aspecte tehnice si organizatorice.
Analizele avariilor semnificative de sistem au scos in evidenta cateva concluzii importante si anume:
- incidentele primare majore apar in retelele aeriene de inalta tensiune, care sunt cele mai expuse
conditiilor de mediu ambiant;
- in multe cazuri, incidentul primar este urmat de alte incidente, in cascada, supratensiunile sau
suprasarcinile aparute gasind alte puncte slabe de avariere a instalatiilor;
- defectul primar cel mai grav este cel trifazat, care poate fi provocat de conditii meteorologice
exceptionale sau de catre personalul de exploatare (deschiderea sub sarcina a separatoarelor, conectari
pe scurtcircuit etc.).
Principalele masuri care se iau pentru prevenirea si limitarea avariilor de sistem sunt urmatoarele:
mentinerea unui nivel cat mai ridicat al tensiunii in sistem;
in domeniul protectiilor prin relee, o mare eficacitate o au actionarile care separa foarte rapid
elementul defect; dispozitivele de descarcare automata a sarcinii (DAS) la scaderea frecventei sau tensiunii,
chiar daca efectueaza sacrificii de valori mai mari decat cele necesare pentru scurt timp, asigura o
stabilitate marita in functionarea sistemului si implicit o restabilire mult mai rapida;
utilizarea, in special pentru LEA, a reanclansarilor automate rapide mono sau trifazate;
- legarea la pamant a neutrului transformatoarelor prin rezistente sau reactante, micsorand valoarea
curentului de secventa homopolara, diminuand astfel consecintele avariei;
producerea energiei reactive cat mai aproape de locul de consum;
imbunatatirea conducerii operative prin dispeceri, prelucrarea automata a datelor in vederea stabilirii
schemelor prioritare si regimurilor avantajoase de functionare sub aspectul rezervei de stabilitate;
- perfectionarea personalului de exploatare, selectarea si testarea
- psiho-profesionala a acestuia.
Masurile enumerate nu sunt limitative; ele se modifica pe masura dezvoltarii cercetarii stiintifice, a
introducerii progresului tehnic.
11.3.4. Avariile posturilor de transformare
16

Avariile posturilor de transformare se manifesta, de obicei, prin intreruperi datorita actionarii elementelor de
protectie de inalta sau de joasa tensiune si pot fi categorisite in doua grupe principale:
intreruperi cauzate de deteriorarea unor elemente ale postului de transformare;
intreruperi provocate de cauze exterioare postului de transformare.
Dintre deteriorarile cele mai frecvente se mentioneaza urmatoarele: deteriorari ale
transformatoarelor, ca scurtcircuite intre spire, intre faze, intreruperi ale infasurarilor etc.;
deteriorari ale aparatajului, separatoare, intreruptoare, sigurante, datorita unor suprasolicitari electrice sau
mecanice, manevrari gresite sau intretinere nesatisiacatoare;
strapungeri si conturnari ale izolatiei echipamentului de inalta tensiune, datorita patrunderii umiditatii,
prafului, animalelor, precum si datorita unor eforturi mecanice etc.; scurtcircuite pe partea de joasa tensiune,
datorita slabirii izolatiei ca urmare a unor incalziri locale, patrunderii umiditatii sau distrugerii izolatiei etc.
Intreruperile cauzate de deteriorarea unor elemente ale posturilor de transformare au consecinte mai
grave, intrucat restabilirea alimentarii consuma- torilor se poate face numai dupa repararea elementului
deteriorat.

17

Figura 11.1. Scurtcircuit in domeniul de protectie al intreruptorului transformatorului


In cazul in care deteriorarea a avut loc in elementele aflate in domeniul de protectie al intreruptorului, respectiv al sigurantelor de inalta tensiune, intreruperea se limiteaza numai la postul de
transformare respectiv (fig. 11.1). Daca insa deteriorarea a avut loc pe barele de inalta tensiune ale postului
sau intr-un alt element, aflat in amonte de domeniul de protectie aratat mai sus, mtreruperea alimentarii
cuprinde toate posturile de transformare alimentate din acelasi distributor de inalta tensiune
(fig. 11.2.)

.
Punctde alimentare.

Figura 11.2. Scurtcircuit in afara domeniului de protectie al postului de transformare.


Intr-un mare numar de cazuri, intreruperile din posturile de transformare se datoreaza unor cauze externe
postului.
Astfel, topirea sigurantelor sau declansarea intreruptoarelor automate de pe tablourile de joasa tensiune pot fi
determinate de scurtcircuite in reteaua de distribute de joase tensiune sau supraincarcarea de durata a
circuitului de joasa tensiune (figura 11.3).
Se mentioneaza ca aceste cauze pot provoca si actionarea protectiei de inalta tensiune a transformatorului, in
cazul funcponarii neselective a sigurantelor de joasa tensiune (figura 11.4).

Fig.11.3

Fig.11.4

Fisira 11.3. postul de transformare, datorita supraincarcarii circuitului.


Figura 11.4. Declansarea intreruptorului automat, din cauza neselectivitatii sigurantetor.
Restabilirea functionarii normale a postului de transformare este evident mai usoara in aceste cazuri.
Urmeaza insa identificarea si eliminarea cauzei externe.
Posturile de transformare fiind elementele de baza pentru alimentarea retelelor de distributie de joasa
tensiune din retele de medie tensiune, deranjamentele lor afecteaza o zona relativ mare a retelei, cu un numar
mare de consumatori.
11.4. REDUCEREA PIERDERILOR IN RETELE
Unitatile de exploatare a statiilor electrice si posturilor de transformare au in exploatare, in majoritatea
cazurilor, si retele electrice de transport si distributie a energiei electrice.
Personalul de exploatare trebuie sa acorde o atentie deosebita, pe langa asigurarea continuitatii in
alimentarea cu energie electrica a consumatorilor la parametrii calitativi corespunzatori, si reducerii
pierderilor din retelele electrice.
Transportul si distributia de energie electrica implica, ca orice proces fizic, un consum de energie
aferent unor conversii termodinamice ireversibile. Acest consum, exterior si diferit de cel util, a fost
denumit pierderi in retele si se gaseste, sub aceasta denumire, in literatura tehnica de specialitate.
In procesul de livrare a energiei la consumatori, pierderile apar atat in etapele de generare si
transport, cat si in cea de distributie a energiei electrice. Pierderile la generare se pot reduce prin cresterea
randamentului acestor instalatii, prin introducerea de noi tehnologii etc.
Pierderile in retele au o mare influenta asupra indicatorilor tehnico -economic! ai retelei intrucat ele
se reflecta in costul transportului energiei electrice. De remarcat ca in costul total al transportului, cel al
pierderilor reprezinta circa 30 40%.
Se poate mentiona ca. pierderile in retele reprezinta, in diferite tari, intre 8 - 15% din energia electrica
consumata; avand in vedere acest aspect, precum si faptul ca economia de energie constitute una din
principalele resurse energetice, in prezent, in toate sistemele energetice, se manifesta o preocupare deosebita

pentru reducerea acestor pierderi. Studiile intocmite evidentiaza faptul ca cel mai adesea, reducerea pierderilor
in retele este mult mai economica decat cresterea corespunzatoare a capacitatilor de generare.
Pierderile in retele, raportate statistic, rezulta din diferenta dintre energia generata in retele de catre
centralele electrice sau importata si energia vanduta consumatorilor, inclusiv cea exportata. Ele includ trei
componente:
consumul propriu tehnologic aferent procesului de transport si distributie a energiei electrice in conditiile
prevazute prin proiectul instalatiei;
pierderi tehnice prin abater! de la regimul de functionare proiectat, fie prin dezvoltarea incompleta a
instalatiilor, fie printr-o functionare necorespunzatoare;
pierderi comerciale rezultate din erorile introduse de calitatea grupurilor de masura si organizarea
evidentei energiei electrice, dar cuprinzand si unele consumuri nemasurate ca cel al
transformatoarelor de masura sau contoarelor, precum si furturile de energie electrica.
Ca urmare, rezulta ca studiul pierderilor in retele comporta analize in trei directii:
- optimizarea procesului de transport si distribute in faza de proiectare si stabilirea
consumului propriu tehnologic teoretic, pentru diferite regimuri de functionare ale instalatiilor;
- eliminarea pierderilor tehnice din retele prin incadrarea in regimul optim de functionare al
instalatiilor, prin respectarea programului de investitii si printr-o exploatare optima a instalatiilor;
- perfectionarea evidentei energiei in cadrul organizarii administrative a intreprinderilor
astfel incat influenta unor erori de determinare sau de nemasurare asupra valorilor raportate pentru
pierderile in retele sa fie minima.
Din punct de vedere fizic, consumul tehnologic de putere (energie) activa in retelele sistemului
energetic apare ca fiind suma consumurilor tehnologice localizate in:
-conductoarele liniilor electrice si infasurarile transformatoarelor sau autotransformatoarelor,
datorita trecerii curentului electric (prin efect termic);
- miezul magnetic al transformatoarelor sau autotransformatoarelor, datorita prezentei campului
magnetic (prin curenti turbionari si prin fenomenul de histerezis);
- liniile cu tensiimi de 220 kV si peste, datorita prezentei campului electric (prin efect corona);
- dielectricul izolatiei, de regula, cu valori semnificative in cazul liniilor in cablu cu tensiune de 60
kV si mai mult sau al liniilor in cablu de medie tensiune cu izolatia de PVC, ca urmare a variatiei
campului electric.
Pierderile prin efect termic la trecerea curentului depind de puterea activa si reactiva vehiculata si
se pot reduce prin marirea sectiunii transversale a conductorului sau reducerea curentului (prin
ridicarea tensiunii, compensarea puterii reactive etc.). In retelele corect dimensionate
si care ating incarcarile pentru care au fost construite, aceste pierderi reprezinta cota principala.
Picrderile datorate magnetizarii transformatoarelor (autotransforma-toarelor) nu depind practic de
sarcina; ele se pot reduce printr-o dimensionare si utilizare optima, precum si prin evitarea mentinerii
inutile in functionare a acestora.
In totalul pierderilor in retelele corect dimensionate, pierderile independente de sarcina datorate efectului
corona, pierderile in dielectric si in izolatiile imperfecte au o pondere redusa; o pondere importanta in
pierderile totale o au insa pierderile prin izolatia de PVC la cabluri de medie tensiune.
Determinarea pierderilor intr-o retea electrica pe baza de masuratori reprezinta, atat din punct de
vedere tehnic cat si economic, o problema dificila. In retelele de inalta si foarte inalta tensiune, aceasta este
posibila prin compararea energiei intrate si a celei iesite intr-un contur, intrucat numarul punctelor de
intrare-iesire este relativ mic si este posibila o citire simultana a contoarelor. Totodata, dat fiind numarul redus
de elemente, este posibila efectuarea unor postcalcule in funcfie de incarcarea elementelor.