Sunteți pe pagina 1din 8

Date despre comert

Datele care evidentiaza masurarea rolului in IDL fac referire la


comertul cu grupe de marfuri de la UN COMTRADE, clasificate in
conformitate cu Standardele Internationale de Clasificare Comerciala
(SITC) si colectate in 3 momente: 1965, 1980 si 2000. SITC enunta
55 de categorii la nivelul a cate doua zecimale. Cu toate acestea,
colectam date a cate 15 zecimale. Categoriile U.N. sunt afisate in
Tabelul 1 din doua motive.
In primul rand, dupa cum am discutat mai sus, masurarea
rolurilor si a positiilor este bazata pe supozitia ca actori positionati in
mod similar sunt definiti prin asemanarea lor in cadrul relatiilor cu
ceilalti in retea. In cazul positiilor la nivel national in structura IDL,
aceasta supozitie trebuie sa raspunda pentru variatia organizationala
dintre industrii, atat cele cunoscute cat si cele necunoscute. Spre
exemplu, nodurile nucleu in industriile care vizeaza munca intensa
sunt la momentul de fata indentificate prin tendinta lor de a importa
(sau cumpara) de la un set geografic de tari cu salarii reduse, decat
sa produca sau sa exporte. Pe de alta parte, nodurile nucleu in
industriile tehnologice si de capital sunt la momentul de fata
identificate prin tendinta lor de a se lansa in productia la scala inalta
si atat consmul domestic cat si export. Pe scurt, modele de comert
importuri si exporturi in cazul de fata nu au aceeasi semnificatie in
ceea ce priveste tipurilor diverse de marfuri din cauza diferentelor
dintre modalitatile in care productia lor este organizata, in asa fel
incat tari pozitionate in mod similar au modele relative echivalente
de relatii comerciale in cadrul diverselor tipuri de industrie.
In al doilea rand, in timp ce organizarea unor tipuri de industrii
este renumita industria textile este un prim exemplu cea a altor
industrii este mai putin inteleasa. Astfel, este dificil sa determine ce
industrii sunt necesare pentru a reprezenta intregul spectru al
variatiei organizationale care exista. Intentia noastra este de a
extrage din 5 categorii identificate de Smith si Nemeth. Folosind
factorul analiza, Smith si Nemeth au descoperit ca cele 55 categorii
de marfuri cu doua zecimale sunt transpuse in aproximativ 5 tipuri
de relatii comerciale bazate pe modelul schimbului realizat dintre
tari. Cu alte cuvinte, cele 5 categorii relationale din Tabelui 1
evidentiaza intregul spectru al categoriilor UN din care putem alege,
in asa fel incat sa putem raspunde pentru cele 55 de categorii de

marfuri cu doua zecimale cu ajutorul relatiilor din tabelul 1, in acelasi


timp in care retinem toate variatiile organizationale importante care
exista intre categoriile de marfuri. In vederea simplificarii analizelor
noastre, calculam suma celor 3 matrice din cadrul fiecarei categorii
din tabelul 1 pentru a produce 5 matrice reprezentand fiecare dintre
cele 5 tipuri de relatii descoperite de catre Smith si Nemeth in 1965,
1980 si 2000.
Cele 94 de tari din exemplul nostru sunt representative pentru
regiunile din intreaga lume si cuprind un numar mare de tari mai
putin dezvoltate. In mod colectiv, exemplul raspunde pentru un
procent cuprins intre 92% si 98% din PIB-ul din intreaga lume, intre
96% si 99% din comertul la nivel mondial si 80% din intreaga
populatie de-a lungul timpului.
Testarea Ipotetica : date si metode
Date
Variabila dependenta : Variabila dependenta in regresiile ce
urmeaza reprezinta rata standard anuala a cresterii PIB-ului pe cap
de locuitor pentru fiecare tara.
Variabile independente
Divizia international a pozitiei muncii. Utilizam indicatori de
nucleu, semiperiferie si periferie care sunt identificati in
reprezentarea categorical a analizei retelei noastre. Aceasta
maximizeaza comparabilitatea cercetarii acesteia cu munca
precedent.
Sistemul international de mobilitate: Sistemul international de
mobilitate deriva din reprezentarea continua a analizei retelei nostre
si este definite mai jos in Tabelul A2. Conceptual vorbind, aceasta
variabila cuprinde schimbarea la nivelul distantei dintre nucleul focal
al tarii si centrul grupului de nuclee de-a lungul timpului.
PIB pe cap de locuitor : Controlarea nivelelor initiale ale PIBului pe cap de locuitor a devenit practica standard in modelele neoclasice ale cresterii economice.
Capitalul Uman : Ratele secundare sunt vazute ca
determinatori-cheie ai cresterii atat timp cat este controlata variata
internationala in cadrul stocului de capital uman.

Tabel 1
Categorii de marfuri UN clasificate in categorii relationale
conform Smith si Nemeth ( 1988)
1)Fabrici de inalta tehnologie
58)Materiale din plastic, celuloza regenerabila
69)Fabrici de metal
71)Masini non-electrice

2)Extracte sofisticate
25)Hartie rebuturi
34)Gaz, natural si fabricat
64)Hartie si material fabricate din hartie

3)Extracte simple
04)Cereale si preparate din cereal
22)Seminte de ulei
41)Grasimi animale

4)Fabrici usoare
83)Rucsace de calatorie, genti si alte containere similare
84)Articole de imbracaminte
85)Articole de incaltaminte

5)Produse animaliere
01)Carne si preparate din carne

02)Oua de pasare si alte produse


29)Legume si Animale crude

Aria de cuprindere a comertului: joaca un dublu rol in cadrul


analizei. Pe de o parte, surprinde ori efectul Indus de Guvern prin
politica de comert, potentialul comertului de a induce transferul
tehnologiei si a cunostintelor, ori clasica imagine a eficientei ce
promoveaza efectele productiei cu respect pentru avantajul
comparative al unei tari. Pe de alta parte, din cauza ca pozitiile
noastre structural deriva din comert, incluzand comertul deschis
putem controla conflatia potential dintre el si pozitia structurala a
unei tari.
Cresterea Populatiei : Este de asemenea important sa precizam
orice crestere economica lenta pe care o observam in tarile nonnucleu, intrucat este un artifact al cresterii rapide a populatiei
deoarece o rata inalta a cresterii populatiei in relatie cu cresterea
fortei de munca incetineste cresterea pe cap de locuitor prin
extinderea varstei de persoane care nu lucreaza, mai rapida decat
varsta celor care lucreaza.
Variaii regionale/instituionale: n plus fa de creterea
standard a covariabilelor discutate mai sus, vom integra, de
asemenea, variabilele fictive la raspunderea institutionala si altele
indezirabile ce variaza in functie de regiune. Vom crea indicatori
pentru Africa (ex. Africa de Nord), Europa Centralasi de Est, America
Latin (formata din Mexic, America Central, Caraibe i America de
Sud), Orientul Mijlociu (inclusiv ri din Africa de Nord),'' West
"(Europa de Vest i a lui Maddison (2001) Western Offshoots) i
Asia (inclusiv de Est, de Sud i de Sud-Est).Tabelul A1 arata tarile si
in care dintre regiuni se afla.Decizia noastra de a grupa tarile vestice
intr-o singura categorie decat in grupari regionale (America de Nord,
Europa de Vest si Oceania) este bazata pe consideratii substatiale. In
primul rand, regiunile geografice pot fi mai putin folositoare pentru
a atrage atentia mai multor institutii importante.De exemplu, exista
motive sa credem ca SUA si Germania au mai multe in comun, din
punct de vedere institutional, decat MExic si SUA sau Germania si
Ungaria, in ceea ce priveste similaritatile ca: aliantele pe termen
lung in Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare.In al doilea rand,

denumirea regiunilor pe baze geografice, difera de la o sursa la alta.


(ex. Kim and Shin, 2002, pp. 458460; Taylor, 1988).
Corelatii, statistici descriptive si surse de date si alte descrieri apar
in Tabelul A1 si A2 in appendix
4.2 Metode de regresie
n scopul de a testa ipotezele identificate mai sus, putem estima
modele de regresie n cazul n care creterea economic este
sczuta, pe indicatori pentru variabile de baz i periferice, de
mobilitate i de control. n scopul de a mri puterea statistic a
modelelor noastre, atragem atentia asupra a doua perioade de
crestere (1965-1980 si 1980-2000). Extragand aceste date ne
permitem sa accesam variabilele omise care difer ntre unitati dar
nu i in timp .Cea mai conservatoare abordare este modelul
efectelor fixe care este echivalentul la OSL estimat care include o
serie de variabile fictive pentru unitatile N-1.Desi, cercetarile
demonstreaza ca rezultatele estimarii efectelor fixe sunt deseori
dezamagitoare cand sunt aplicate modelelor de crestere.
Tabel

De exemplu cand FEM abordeaza eliminarile dintre variatia tarii in


estimarea coeficientilor, cei mai multi analisti de crestere sunt in
primul rand interesati cum variatia tarii provocata de unii factorii
cauzeaza cresterea variatiei tarii.Un produs secundar al mutarii
dintre variatia cazului este cel al cosinstentei FEM,abordarea este
scazuta in ''scurte'' panouri,adica in cazul in care in panourile unde
raportul de transversala a observatiilor la seriile de timp este scazut
si ele sunt incapabile de a capta efectul de timp a invariantelor sau
aproape a invariantelor-covariabile cum ar fi cele periferice si
semiperiferice care sunt perfecte sau aproape perfecte pe aceasi
linie cu efectele fixe.Astfel urmam Temple(1999) si includem nivelul
regional al efectelor fixe descrise mai sus,care sunt susceptibile de a
capta o mare parte din sensul variatiilor din sens atribuite efectelor
unitate acesta tinde sa varieze mai mult in interiorul regiunilor
mentinand in acelasi timp o mai mare variatie in fiecare parte a
ecuatiei (Koop et al., 1995; Temple, 1999, p. 132).

Un alt tip de variabile omise este acela care variaza tot timpul
dar nu in fiecare unitate(efecte de perioada).Includem o perioada
specifica a efectelor fixe pentru prima perioada (1965-1980) in
scopul de controla aceasta sursa de partinire.In final datele de tipul
acesta sunt centralizate fiind de asemenea afectate cu atata
autocorelatie spatiala si contemporana.Astfel erorile standard sunt
obtinute cu ajutorul panoului de corectat erori standard(Roger
1993).De asemenea conducem serios controalele estimand
estimarile suplimentare ale modelelor noastre finale folosind OLS
estimeaza cu largi valori ale structurilor variabilelor si a doua stadii
generalizand metode ale momentelor(GMM) ecuatiei care folosesc
toate marile valori disponibile ale mobilitatii si structurii pozitiei si
variabilelor exogene care apar in modele ca instrumente. In aceste
modele erorile standard sunt obtinute cu matricea covaribila
consistenta heteroskedasticity. Pentru ca aceste date pot viola unele
standarde de regresie a analizelor ca observatiile independente si de
prelevare de probe aleatorii, noi de asemenea am estimat toate
modelele folosind erorile standard bootstrap(Snijders and Borgatti
1990) care sunt in mod substantial indentice.Toate regresiile au fost
efectuate cu Stata 11.0.
5. Rezultate
5.1. Structura IDL
Graficele 1-3 prima si a doua dimensiune a corespondentei
noastre de echivalenta regulata pe axele X si Y respectiv cu o partitie
de 6 grupuri a rutinei noastre ierarhice suprapusa peste fiecare
dintre perioade.In figurile 1-3 actorii adiacenti sunt echivalati de
criteriu nostru de echivalenta in timp ce actorii distanti sunt diferiti
iar elipsele reprezinta bidimensiunile cu un procent de incredere de
95 de procente centrate pe coordonatele X si Y pentru fiecare
grupare ierarhicala a unui grup.Astfel analiza corespondentei da un
sens echivalentelor de la tara la lara in timp ce nu este terminata
suprapunerea ierarhicala a gruparilor rezultate identificate din
gruparile tarile care sunt mai putin echivalente.
Constatarile sunt gasite in rolul precedent iar pozitia analizelor
a retelelor comerciale sunt cel mai bine caracterizate ca
baza/structurile periferice in care actorii princiali formeaza un
subgrup in cetrul retelei in timp ce actorii perifericii sunt mai putin
integrati toti fiind concentrati pe legaturile lor cu tarile de

baza(Snyder and Kick, 1979; Nemeth and Smith, 1985; Smith and
White, 1992; Van Rossem, 1996; Mahutga, 2006; Lloyd et al.,
2009).Noi anticipam si gasim aceasi structura aici.De exemplu,prima
dimensiune(axa X) a corespondentei noastre de analiza exprima
90.5,93,5 si 96 de procente de la tara la tara variatie in mod regulat
echivalenta in 1965,1980 si 2000 care este in concordanta cu
cercetarile anterioare arata ca o structura de baza/structura de
periferie va manifesta o inalta variatie explicata de prima
dimensiune a corespondentei analizelor si tehnici similare de scala.
(Borgatti and Everett, 1999; Boyd et al., 2010; Mahutga, 2006; Smith
and White, 1992).
In al doilea rand ordinea tarilor de la stanga la dreapta in Figura
1 ofera un sens intuitic ca prima dimensiune a a corespondentei
noastre de analiza este o contiunare a masurilor "coreness" in
sistemul mondial.Dupa cum arata Tabelul 2 de documente grupul
tarior din extremitatea dreapta (etichetate cu grupa 1) includ cele
mai puternice state din lume in frunte cu Statele Unite.Urmatorul
grup de la stanga(grupul 2) este alcatuit din unele tari dezolvate ale
Europei pe de o parte,si multe dintre cele mai dinamice economii in
curs de dezvoltate incluzand China(din 1980),HONG KONG,INDIA
impreuna cu Brazilia KOREA DE SUD si Singapore(din 1980) pe de
alta parte.Al treiea grup de la stanga (grupul 3) include majoritatea
tarilor ramase in curs de dezvoltare incluzand Indonezia
Malaysia,Tailanda,Singapore si Turcia(Amsden, 2001; Gereffi and
Wyman, 1990).La celalta extrema tarile sunt situate pe partea
stanga a Figurii 1(grupurile 4-6)incluzand tarile sarace asociate cu
periferia cum ar fi Republica Central-Africana,Malawi,Samoa,Bahrain,
Jordan, Bolivia and Trinidad si Tobago.Cele mai bogate tari din
aceasta regiune a graficului se dovedesc a fi tari producatoare de
petrol cum ar fi Arabia Saudita,Kuwait si Libia. Astfel plasarea
spatiala a tarilor delaungul axei X a figurii 1 sugereza ca aceste tari
tind catre baza miscandu-se de la stanga la dreapta.
Provizoriu dupa aceea am etichetat in mod corespunzator
aceste grupuri"grupul de baza pe care noi l-am etichetat este grupul
cel mai extrem din partea dreapta.Acolo sunt doua grupuri intre baza
si origine pe care le-am etichetat(2) pretendeti de baza si (3) nive
superior semiperiferic.Grupul al patrulea-cea mai puternica periferieeste sub origine si si al doilea cel mai slab dintre grupuri(5) slaba
periferie si (6) cea mai slaba periferie-corespunde unei cresteri

distantate faza de baza.Consolidarea clasifiarii noastre a pozitiilor


tarilor,Tabelul 3 descriu media relatiilor parteneriale si a specializarii
exporturilor pentru fiecare tara.Primele doua coloane din tabelul 3
raporteza media descrescator(numarul de parteneri pentru export) si
crescator(numarul partenerilor pentru import) pentru fiecare
grup.Aceste medii sunt in intregime in concordanta cu notiunea de
baza /structura periferica:actorii de baza au cea mai ridicata crestere
si descrestere din fiecare grup din toate cele trei perioade pentru ca
interactiunea cu membrii din toate celelalte grupuri cu numarul de
importuri si exporturi ale partenerilor scad pozitiile devenind mult
mai periferice.A doua coloana raprteaza media pietei de export si de
import depinzand de grupul focal de sub acesta si arata ca aceste
tari in pozitie departata fata de baza tind sa fie dependendente de
baza atat pentru piata de export cat si pentru import.
Coloana a cincea a sasea si a saptea a tabelului 3 descrie
productivitatea si modelul de export pentru fiecare specializare a
fiecarui grup. Precum coloana 5 arata baza grupului fiind cea mai
inalta GDP per capital urmata de baza concurentilor si a celor cu
nivel superior si semiperiferic.