GHIDURI DE UNDA

- functioneaza pe baza fenomenului de reflexie totala la interfata dintre doua medii. Ghidarea
se face in jurul unei directii in spatiu. Am o regiune prin care unda se propaga (numita miez, cu
indice de refractie mai mare) inconjurata de o regiune (sau mai multe) in care campul
electromagnetic nu se propaga (invelis, respective substrat, cu indici de refractie mai scazuti).
- din punct de vedere geometric, ghidurile pot fi:
cu miez rectangular (ghiduri integrate; planare) (in sectiune transversala, vezi poza)
invelis
miez
substrat

cu miez cilindric (fibre optice) (in sectiune transversala, vezi poza)

invelis
miez

- in general ghidurile de unda planare sunt folosite pentru transmiterea informatiei pe distante
mici (de ordinul mm, cm), iar fibrele optice se folosesc pentru transmiterea informatiei pe
distante mari (chiar mii de km cu repetitor)
- invelisul are rol mecanic de protectie a miezului (dimensiunea transversala a miezului este de
ordinul m) si rolul de a reduce pierderile de putere in exterior. In acest scop grosimea sa
trebuie sa fie sufficient de mare astfel incat campul electromagnetic al modurilor ghidate sa
descreasca spre zero pe o distanta radiala mai mica decat raza invelisului
- ghidurile planare se realizeaza in general din semiconductori, prin tehnologii specifice (vezi
cursurile de tehnologia materialelor semiconductoare)
- fibrele optice se confectioneaza din SiO2. Pentru a creste indicele de refractie al miezului se
impurifica regiunea centrala a fibrei cu P sau Ge, iar invelisul se impurifica cu B. In ghidurile
3+
active, i.e. care au un coeficient de castig pe unitatea de lungime, miezul se impurifica cu Er .
Ghidurile active sunt extrem de importante in transmiterea informatiei la distanta mare pentru
ca exista astfel posibilitatea ca pierderile datorate absorbtiei inerente in ghid sa fie compensate
de castigul ghidului
- in ghiduri indicele de refractie depinde de lungimea de unda . Ele se folosesc pentru
transmiterea informatiei la acele pentru care pierderile (date de partea complexa a indicelui
de refractie) sunt minime. Pentru SiO2 exista doua ferestre: = 1.3 m si = 1.55 m (vezi
figura de mai jos)

1.55

1.3

(m)

- valorile lui la care absorbtia este minima pot fi modificate (in limite inguste) de impuritatile
prezente (modificarea este proportionala cu concentratia impuritatilor, care insa nu trebuie sa
fie foarte mare pentru a nu avea imprastieri ale radiatiei in ghid)
- pentru ca profilul de impuritati poate fi neuniform, profilul spatial al indicilor de refractie ai
miezului si invelisului poate fi neuniform. Valoarea maxima a indicelui de refractie in miez se
noteaza nm , iar valoarea indicelui de refractie a invelisului ni . In general ni este aproape
constant, iar indicele de refractie a miezului ia valoarea nm de-a lungul axei de simetrie a
ghidului (axa de rotatie a fibrei, de exemplu)
- ghidurile sunt caracterizate de doi parametri:
diferenta relativa a indicilor de refractie
valabila cand nm ni
frecventa normalizata V

n2m n2i
2nm2

nm ni
nm

, unde ultima expresie este

2d n 2 n 2 , unde d este dimensiunea transversala a miezului

m

ghidului (semilatimea la ghiduri planare, raza la fibre).

- V determina numarul de moduri care se propaga in ghid si implicit modul in care se poate
trata propagarea campului electromagnetic in ghid. Mai prcis,
daca V 1 (sau d ) propagarea campului electromagnetic poate fi tratata cu ajutorul
opticii geometrice. Ghidurile in acest caz sunt ghiduri multimod, iar parametrii specifici iau
valorile 0.01 0.03 , d 20 100 m
daca V 1 , aproximatia opticii geometrice nu mai poate fi utilizata pentru tratarea
propagarii campului. Se foloseste tratarea ondulatorie. Ghidurile pentru care V 1 sunt
ghiduri unimod, sau cu putine moduri. Parametrii specifici iau in acest caz valorile
0.003 0.01 , d 4 10 m
- ghidurile sunt folosite in general pentru transmiterea de pulsuri care sunt dispersate spatial (se
largesc) in cursul propagarii (vezi figura de mai jos). Valoarea dispersiei spatiale determina
rata de transmitere a pulsurilor prin ghid (este esential ca pulsurile sa nu se suprapuna altfel
am erori de transmisie)

la intrarea in ghid

la iesirea din ghid

- deci Dmin la intrare intre doua pulsuri trebuie aleasa astfel incat la iesire, dupa o lungime L,
pulsurile sa nu se suprapuna (rata de transmisie este proportionala cu 1/ Dmin ). Echivalent,
t min Dmin / v g , cu v g - viteza de grup a pulsurilor
- din punctul de vedere al opticii geometrice (ghiduri cu V 1 ) campul electromagnetic de
la intratre este reprezentat ca un manunchi de raze (vezi figura de mai jos), fiecare dintre ele
avand o traiectorie data de ecuatia
d

n(r )

ds

dr

n(r )

ds

unde s este distanta de-a lungul razei, r este vectorul de pozitie, iar (z) este unghiul intre ds si
dz
ni

ds

r
nm

x=d
z

raza
xmax

ni
- pentru un anumit profil al indicelui de refractie si pentru dimensiuni date ale ghidului,
traiectoria este determinate de (0)
- din punct de vedere al opticii geometrice, pierderile la propagare se datoreaza razelor care in
cursul propagarii ating interfata x d si se refracta in invelis. Limita intre razele ghidate
(cele care nu parasesc miezul) si cele refractate este data de raza cu unghiul de lansare c (0)
pentru care | xmax | d . Deci, razele se impart in
ghidate, pentru care 0 (0) c (0)
refractate, pentru care c (0) (0) / 2
- dispersia spatiala a pulsului se datoreaza faptului ca timpul de tranzit (de parcurgere a unei
distante z date) este diferit pentru diferite raze (care au diferite traiectorii). Aceasta este
dispersia intermodala. La ea se adauga si dispersia materialului n n( ) , care implica faptul
ca raze care parcurg aceeasi traiectorie au timp de tranzit diferit daca frecventele asociate (sau
) sunt diferite
se defineste ca (presupunem
- timpul de tranzit al unei raze care se propaga cu viteza c / n(
x)
ca n variaza doar ca functie de x)

1
n(c
x)ds
sau, daca tin cont si de dispersia de material
t

1
n ( x, )
ds c ef

unde nef

n dn

- dispersia pulsului, data de t t max t min f ( z) , creste cu cat z creste. Mai mult, cu
cat numarul de raze (moduri) este mai mare, dispersia creste. Deci o fibra (ghid) cu numar
de moduri mai mic are o dispersie mai mica, ceea ce implica necesitatea de a folosi pentru
transmiterea informatiilor ghiduri cu numar mic de moduri (V mic), care se trateaza prin
rezolvarea ecuatiilor Maxwell si nu in aproximatia opticii geometrice
- totusi, ghidurile cu V mare se folosesc pentru transmiterea informatiei la distante relativ
scurte (exemplu: pentru conectarea la centrale telefonice locale) deoarece au pret de cost mai
scazut (tolerantele la un diametru de 100 m sunt mai mari decat la 10 m!)
GHIDURI DE UNDA TRATARE ONDULATORIE
- campul electromagnetic total intr-un ghid este compus din doua parti o parte care este
transmisa prin ghid si alta care e radiata (pierduta)
- campul electromagnetic in ghid este o solutie a ecuatiilor Maxwell fara surse (sursa de lumina
intervine prin conditiile de frontiera (limita)):
E B / t
B 0

H D / t
D 0
- presupunand solutii armonice si medii izotrope, in care , sunt scalari, obtinem
E iH
( H ) 0

H iE
(E ) 0
- in mediile neomogene, in care , depind de coordonatele spatiale, ecuatia satisfacuta de
campul magnetic este:
( E ) (E ) 2 E (iH ) i ( H ) iH
(am folosit relatia (ab) a b a( b) ). Inlocuind expresiile pentru H din
ecuatiile
Maxwell se obtine in final
( E ) ( E / ) 2 E 2E ( E
) / , care se mai poate scrie ca
2 E 2E ( E ln ) ln (
E)0
- analog pentru campul magnetic
2 H 2H (H ln ) ln (
H)0

(1)

(2)

RELATII INTRE COMPONENTELE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE ALE

CAMPULUI INTR-UN GHID DE UNDA
- in continuare presupunem ca mediul este nemagnetic ( 0 , n 2 0 ) si ca proprietatile
sale sunt invariante de-a lungul unei directii spatiale pe care o notez z (vezi figura de mai jos).
Deci n 2 n 2 ( x, y)

x
- datorita simetriei presupun ca forma campului (solutia ecuatiilor Maxwell) este de tipul

E ( x, y, z) e(x, y) exp(iz) [et ( x, y) ze z ( x, y)]exp(iz)

H ( x, y, z) h( x, y) exp(iz) [ht ( x, y) zhz ( x, y)]exp(iz)

(3)
(4)

Atentie! Forma campului presupune ca distributia transversala nu se modifica in cursul

propagarii. Aceasta nu este in general adevarat pentru campul total. Insa, dupa cum vom vedea
in continuare, un camp electromagnetic arbitrar se poate descompune intr-o suma dupa solutii
de forma celei de mai sus (=mod), asa dupa cum un pachet de unde arbitrare se poate
descompune oricand dupa o suma de unde plane
- in ecuatiile generale (1), (2), valabile pentru un camp electromagnetic arbitrar, introduc (3),
(4). Ne intereseaza relatiile intre componentele transversale si longitudinale ale modurilor.
Folosesc faptul ca 2 n 2 k 2 cu k 2 / , si descompun operatorul diferential ca
t z / z . Obtin in locul lui (1) si (2)

2
2
e
e n 2 k 2 e t [(e t ze z ) t ln n 2 ] exp(iz) 0
zt

2
h 2 h n 2 k 2 h t ln n 2 (ht zhz ) exp(iz) 0

t t z

sau (atentie la produsele scalare dintre vectori perpendiculari si la produsele vectoriale intre
vectori paraleli!)

t 2e 2e n 2 k 2e t iz (et t ln n 2 )exp(iz) 0
t 2 h 2 h n 2 k 2 h t ln n 2 t ht iz ht t hz z exp(iz) 0
- separand componentele transversale de cele longitudinale in ecuatiile de mai sus se obtine
( t2 n 2 k 2 2 )et t (e t t ln n 2 )
( t2 n 2 k 2 2 )e z iet t ln n 2
( t2 n 2 k 2 2 )ht ( t ht ) t ln n 2

( t2 n 2 k 2 2 )hz ( t hz iht ) t ln n 2

pentru a rescrie ( t hz )z
(in ultima ecuatie am folosit relatia a(b c) b(c a) c(a
ca
b)
- se observa ca diferitele
z t hz si apoi am folosit relatia a (b c) b(ac)
componente ale campului
c(ab) )
sunt cuplate de termenii in
t ln n 2 . Chiar pentru
ghidurile cu indici de
refractie in miez si invelis
constanti, t ln n 2 = 0 in
miez si invelis, dar diferit de
zero la interfata lor
M
O
D
U
R
I
I
N
G
H
I
D
U
R
I
D
E
U
N
D
A
- chiar daca t ln n 2 0 ,
exista un caz exceptional
pentru care componentele
campului electric
(sau magnetic) nu se cupleaza,
adica satisfac ecuatia pentru
medii omogene
0 ).
(2 2 n 2 k 2
)e 0 (sau

(2 2 t n 2 k 2
)h
t
t

Acesta este cazul in care

e z 0 peste tot (sau hz

 0 ) si corespunde modurilor transversal electrice TE

(sau transversal magnetice TM).
- in general un camp electromagnetic arbitrar se poate
descompune in moduri TE sau TM
- la ghidurile planare modurile TE si TM corespund celor
doua stari de polarizare posibila a campului electromagnetic.
La ghidurile planare directia campurilor electric si magnetic
nu se modifica la reflexie, astfel incat e z 0 sau hz 0 se
conserva la reflexie si modurile TE si TM nu se compun (in
ghidurile planare simetria problemei implica rezolvarea
separata a propagarii in planul xz si yz)
- la fibre optice modurile TE si TM sunt pastrate dupa fiecare
reflexie doar de razele meridionale (cele care trec prin centrul
fibrei). Pentru razele oblice este imposibila mentinerea lui e z
0 sau hz 0 la reflexii deoarece directia de propagare se
roteste de-a lungul axei fibrei. Deci o raza oblica compune
polarizarile TE si TM la fiecare reflexie; campurile modurilor
sunt hibride si se noteaza EH, HE

Proiectia in planul transversal a razelor meridionale si oblice

care se propaga in lungul axei z
sunt reprezentate in figura de mai sus in partea stanga,
respectiv dreapta
- datorita legaturilor dintre componentele transversale si
longitudinale ale campurilor electric si magnetic deduse mai
sus, este suficient ca sa determin doar o componenta, de
exemplu e z ,
pentru a
din relatiile de mai sus si apoi h din ecuatiile
determina et Maxwell

MODURI TE SI TM IN GHIDURI DE UNDA PLANARE CU INDICI DE REFRACTIE

CONSTANTI
- presupunem un ghid de unda cu indice de refractie tip treapta, adica cu indici de refractie
constanti in miez, invelis si substrat
n

ni

nm

x=d

nm

ni

x = -d

ns

?d

- in acest caz n 0 in miez, invelis si substrat, astfel incat in fiecare din aceste straturi
orice componenta a campului, , satisface ecuatia
( t2 k 2 n 2 2 ) 0
- in particular, pentru o unda TE, e z 0 si aleg e x 0 , astfel incat e y satisface (in planul xz)
ecuatia

2 2

d2
n 2 e y 0, 0 | x | d

2k m
dx

d2

0,

2
dx

2
2 2
k n ey
i

xd

2 2

d2

n 2 e y 0, x d

2k s
dx

- in functie de relatia intre

/ k , ni , nm si ns se disting mai multe cazuri (presupun ns ni ).

In figura de mai jos aceste cazuri sunt reprezentate prin solutiile a)e)
ns

ni
e)

d)
ey

ey

ey

/k

nm
c)

a)

b)
ey

ey

ni
nm

2d

ns

a) / k nm . e y este exponentiala in toate cele trei regiuni. Din conditiile de continuitate

se obtine o crestere infinita a campului cu departarea de miez, solutie care nu corespunde
unei situatii reale

b), c) ns / k nm . e y este sinuisodala in miez, exponentiala in rest. In figura de mai sus

sunt prezentate doua exemple. Deoarece energia este proportionala cu | e y |2 , ea este confinata
in vecinatatea miezului, unda numindu-se ghidata. Ghidarea este posibila doar daca miezul are
cel mai mare indice de refractie
d) ni / k ns . e y are o comportare exponentiala in invelis, sinusoidala in miez si
substrat. Aceste moduri sunt radiative (sau de radiatie) in substrat
e) 0 / k ni . e y are comportare sinusoidala in toate cele trei regiuni. Aceste moduri
sunt moduri radiative ale ghidului
- constanta de propagare se determina din impunerea conditiilor la limita asupra campului. O
caracteristica importanta este ca are valori continue pentru modurile radiative d) si e) si
valori discrete pentru modurile ghidate b) si c)
- numarul de moduri intr-un ghid este dat de numarul solutiilor distincte ale . Evident doar
modurile ghidate sunt finite ca numar
este
- pentru modurile TE, solutia campului electric ghidat in ipoteza ni ns
0 | x | d
cosUx / cosUd ,
ey
W | x |) / exp(Wd | x | d
exp(
),

pentru moduri pare si

0 | x | d

sin Ux / sin Ud
,

e y x exp(W | x |) | x | d
,
| x | exp(Wd )
pentru moduri impare, unde U k 2 nm2 2 , W 2 k 2 in 2
- din conditia de continuitate a campului e y si a derivatei sale in raport cu x la
ecuatiile transcendente din care se determina :
W U tanUd
W U cot
Ud

x d se obtin

pentru moduri pare si

pentru moduri impare

- solutiile lui (si modurile corespunzatoare) ale ecuatiilor transcendente se numeroteaza

1 ,, N (respective TE0, TE1,, TEN) in ordinea descrescatoare a valorii lor:

0 > 1 >> N . Indicele constantei de propagare indica de asemenea si numarul de
zerouri ale modurilor TE. De exemplu, modul b) din figura de mai sus corespunde lui TE0,
cu
constanta de propagare 0 (nu are nici un zero), si modul c) corespunde lui TE1, care se
propaga cu 1 (are un zero al campului)
satisfac aceeasi ecuatie ca si modurile TE
- pentru moduri TM solutiile ghidate cu ni ns
(acum hz hx 0 ):

2 2

0,

d
nm 2 h y 0, 0 | x | d
2k
dx

d2
dx 2

2
| x | d
2 2
k ni h y 0,

doar ca acum h y si

1 dh y sunt constante la interfata x d . Solutiile sunt

0 | x | d
n 2 dx

cos
Ux
/
cos
Ud
,
h y W | x |) | x | d
/
ex
exp(W
p(
d ),
pentru
moduri 0 | x | d
pare si
s
in
U
x
/
si
n
U
d
,

h y x | x | d
exp(W
| x |)
,
exp(Wd )
x
pentru moduri impare (aceleasi ca si la
modurile TE)
- ecuatiile transcendente insa, din care
se determina sunt altele:
2
nm2 W pentru
moduri pare si
ni U
tanUd
2
nm2 W pentru
moduri impare
ni U
cotUd

- aceleasi consideratii
referitoare la numerotarea
modurilor si la numarul de
zerouri ale campului se aplica
si aici
- solutiile numerice pentru pentru
ghiduri planare cu indici de refractie
constanti sunt
reprezentate in
figura de mai jos. V

 dU

se
numeste
frecventa
de taiere a
modurilor
( kni

este cea
kni
mai mica , W =
valoare
0, deci
posibila
pentru un tanUd
0 si
mod).
Pentru
cot Ud 0 (Ud
n / 2) sunt
pozitiile pentru
care apar noi
moduri
Ud

TM
2

Ud=V

TE2
T
M
1

T
E
0
/
2

TM0
TE0
V

- pentru 0 V
/ 2 doar un mod
TE se propaga prin
ghid ghidul este
unimod (daca excit
cu
TE sau TM;
gh
altfel se propaga id
ul
doua moduri:
unul TE si unul es
TM); pentru V te
/2
multimod
- numarul total al
modurilor ghidate
intr-un ghid planar
cu indici de
refractie constanti

este
deci
M
Int[
4V /
];
M
depi
nde
doar
de
V.
M
este
num
arul
total
al
mod
urilo
r TE
si
TM.
Nu
mar
ul
mod
urilo
r TE
este
egal
cu
num
arul
mod
urilo
r
TM,
si
egal
cu
M/
2.
Nu
mar
ul
de
mod
uri
depin
de
(pent
ru un

ghid de o configuratie
data) de frecventa (sau
lungimea de unda) prin
V
(
V

k
d

n2

2 n

(2
/)
d

n 2 n 2 ). In
general,
numarul de
moduri depinde
si de legea de
m
m

i
i

variatie a indicelui
de refractie. Pentru
ghiduri in care
indicele de refractie
are alta lege de
variatie decat cea de
tip treapta numarul
de moduri este dat
de alta expresie, care
depinde de forma
matematica a
modurilor de tip TE
si TM

MODURI IN FIBRE OPTICE CU INDICI DE REFRACTIE CONSTANTI

- in cazul fibrelor optice modurile nu mai sunt TE si TM (decat pentru raze meridionale), ci EH
si HE. Consider deci ca in acest caz e z satisface in miez si invelis ecuatia
( t2 k 2 n 2 2 )e z 0 . Din nou, n atat in miez cat si in invelis
0

ni
d
nm

- in coordonate polare ecuatia de mai sus are forma

1 1 2
2
2

U e z 0, 0 r d
2
r r r 2 2
r

2
1
1
2
2

2 2 W e z 0, r d
2
r
r
r
r

unde, din nou, U k 2 nm2 2 , W 2 k 2 in 2

- caut solutii separabile de forma e z (r, ) F (r)G( ) , pentru care cele doua ecuatii de mai
sus sa se scrie
1 d2 F
1 dF
1

U
F dr 2

rF dr

d2 G

r 2 G d 2

W2

Separand termenii care depind de r de cei care depind de in ecuatia de mai sus obtinem

1 d2 G
G d 2

r2 d2 F

F dr 2

r dF

r2

F dr

unde l 0 este un intreg. In final,

J l (Ur ) cos(l,) 0 r d

J l (Ud
)
e z K (Wr ) cos(l) r d
l

,
K l (Wd )
pentru moduri pare, si
J l (Ur ) sin(l,) 0 r d

J l (Ud
)
ez

2
l const.

W2

K l (Wr )
sin(l)

K l (Wd )

rd

pentru moduri impare. J l ,

Kl

sunt functii Bessel de prima si a doua speta

- se determina din nou din conditiile la limita (de continuitate a campului si a derivatei sale in
raport cu r) pentru r d
- solutiile numerice pentru sunt date in figura de mai jos
EH21
EH11
Ud
HE21
TM01
Ud=V
TE01
HE11
0

2.405

2.9

3.83 5.13

- cei doi indici ai modurilor indica: primul ordinul l, iar al doilea, numarul solutiei ecuatiei
pentru . Fibra cu indici de refractie constanti este unimod pentru 0 V 2.405
M Int[V 2 / 2] daca indicii de refractie sunt constanti in miez
- Numarul total de moduri este
V 2 q
si invelis, si M Int
pentru un profil de tip putere al indicelui de refractie in miez
2 q2
n 2 (nm2 ni2 )(r / d ) q , 0 r d
n 2 (r ) m
ni 2 , r d

FABRICAREA FIBRELOR OPTICE

- se poate face prin metode continui sau discontinui
METODE CONTINUI DE FABRICARE
Metoda celor doua creuzete

cuptor

tambur rotitor

Am doua creuzete de dimensiuni diferite cu partea inferioara profilata ca in figura, cel mai mic
in interiorul celui mai mare. In cele doua creuzete picura materialele din care se face miezul
si invelisul. Cuptorul are rolul de a topi materialele. Fibra este apoi trasa pe un tambur rotitor
Metoda creuzetului rotitor
lampi cu
SiCl4+GeCl4 oxihidrogen
+PCl3+O2
SiCl4+BBr3
+O2

cuptor grafit

Prin doua brate ale creuzetului din figura se introduc amestecurile de gaze mentionate. Ele
reactioneaza in regiunea de temperatura mare a lampilor cu oxihidrogen. Cuptorul se roteste
astfel incat SiO2 + B (materialul de invelis) se depune deasupra compozitiei SiO2 + Ge + P
(miez). Cuptorul de grafit amorfizeaza amestecul. Apoi, fibra se trage ca mai sus, pe un tambur
rotitor (care nu este desenat).
FABRICARE DISCONTINUA
sticla de invelis

SiCl4+O2

mai multe straturi

Pe un tub cilindric de o lungime data se depun mai multe straturi de SiO2 (eventual initial SiO2
dopat cu B peste care se depune SiO2 dopat cu Ge, P). O lampa cu oxihidrogen amorfizeaza
fiecare strat. Se obtine astfel fibra cu profilul dorit, de dimensiune foarte mare insa. Fibra se
poate apoi trage ca mai sus topind un capat al ei.
ORTOGONALITATEA MODURILOR
- in orice ghid de unda campul electromagnetic total se poate descompune intr-un numar finit
de moduri ghidate si o parte radiata:

j 1

j 1

j 1

j 1

E ( x, y, z) a j E j ( x, y, z) a j E j ( x, y, z) E rad
H ( x, y, z) a j H j ( x, y, z) a j H j ( x, y, z) H rad

unde prima suma este dupa modurile ghidate ce se propaga inainte, de-a lungul directiei z ,
iar a doua este dupa modurile ghidate ce se propaga inapoi, de-a lungul z (ambele directii
de propagare sunt permise)
si a j depind de sursa de radiatie
- aj
- legatura intre campurile modurilor care se propaga inainte si inapoi este
e j etj ze zj
e j etj

h j htj zhzj
ze zj
h j htj
zhzj
la care se adauga legatura intre constantele de propagare
j j
j

- pentru a determina amplitudinile a j se folosesc relatiile de ortogonalitate

(e j *hk ) zdA *(e k h j )
zdA 0,
A

jk

A
*

unde A este suprafata transversala ( la z = const.) care se intinde la infinit, iar reprezinta
operatia de conjugare complexa.
DEMONSTRAREA RELATIEI DE ORTOGONALITATE
- iau F E H * E * H1 , unde indicii 1 si 2 se refera la doua solutii ale ecuatiilor
1 Maxwell
2
2
fara surse, in mediile 1 si 2 (in particular doua moduri j si k in acelasi ghid de unda)
si ecuatiile Maxwell pentru campuri armonice
- folosind relatia (a b) b( a)
a( b)
E i H , H iE , obtin
F
(

E
*

*
*
H E H1 )
1

H ( E ) E ( H ( E * ) E * (
)H
H1 2)
2
1
1
2
1
2

iH1 H* ( *2 1) iE1 E*2( *2 )

2

- in ghiduri nemagnetice 1 2 0 ; notez 1

n12 0 , n22 0. Deci, in acest caz

2

(*)

F i 0 E1 E2 n*2 ) 2 n 2 ]
1
*
[(
pe o suprafata transversala la infinit si aplic teorema divergentei:
- acum integrez F

F dA z F z dA F n dl

unde l este curba ce delimiteaza suprafata

A si n este normala la aceasta curba

- daca unul din modurile 1 sau 2 este ghidat, ultimul termen din relatia de mai sus dispare
(campurile ghidate tind la zero la infinit)

- in plus, daca in relatia de mai sus, valabila pentru orice doua solutii ale ecuatiilor Maxwell, 1
si 2 sunt doua moduri ghidate prin acelasi ghid neabsorbant
n12 n22 (n*2 )2 n2
si deci F 0 . In consecinta teorema divergentei impune

F z dA 0 .
z A

- pentru doua moduri k si j,

E1 E k e k ( x, y) exp(i k
z) E 2 E j e j ( x, y) exp(i
j z)

teorema divergentei implica

( j k ) (e j * hk * e k h j ) z dA 0
A

(de fapt doar componentele transversale ale campurilor contribuie la produsul vectorial!).
Folosind aceeasi relatie pentru
E1 E k e k ( x, y) exp(i k z)
E 2 E j e j ( x, y) exp(i j z)
obtinem
( j k ) (e j *hk * e k h j ) z dA 0
A

(tin cont ca doar componentele transversale contribuie la produsul vectorial si ca et , j etj )

- scazand cele doua rezultate ale teoremei divergentei pentru cele doua seturi de campuri, se
obtine
(e j *hk ) z dA *(e k h j ) z
dA 0,
A

jk

Acestea sunt relatiile de ortogonalitate

- pentru ghiduri absorbante o relatie analoaga se obtine fara complex conjugat (se porneste de
la F E1 H 2 E 2 H 1 )
- de asemenea, fiecare mod ghidat este ertogonal pe campul de radiatie (demonstratie analoaga)
) z dA ( Erad h j ) z dA 0
H*
(e j rad
*

- folosind relatiile de ortogonalitate se determina coeficientii

*
( E k H )
z dA

ak

cu N k

Nk
k

*
( E k H ) z dA

 (e k

h* ) z dA
A

constanta
k de normare a modului k
A

- N k este real. Pentru a demonstra aceasta, folosim din nou ecuatiile Maxwell pentru campuri
armonice. Avem:
e h* h* e

e * h h e *

( e * ) e
i

( e) e *

de unde rezulta ca
e h* e * h (e
h* ) * .

sunt reale pentru campuri armonice.

In consecinta, e h* , si
deci N k

PUTEREA INTR-UN GHID DE UNDA

- printr-un ghid neabsorbant puterea transmisa de un mod j curge paralel cu axa z
si este distribuita pe sectiunea infinita a ghidului cu o intensitate data de vectorul
Poynting
2
2
*
1 | Re[(Ej H * ) z] | (e j h ) z
S j | aj
j
1
|aj
j
2
2
- puterea totala se gaseste integrand S j
pe

A :

*
1
| a j | (ej j h ) z | a j |2 N j
Pj
2
dA
2
A
2

- analog, puterea transmisa de modul j care se propaga inapoi, este

1
1
(e j h* j ) z dA | a j |2 N j

P j | a j
|2
2

(numai componentele transversale contribuie la produsul vectorial, si ht , j htj )

P j 0 !
Atentie: Pj 0
,

VITEZA DE GRUP A MODURILOR

- puterea modului j este transmisa de-a lungul ghidului cu viteza de grup
d d d
2c d

v gj
d j
d d
j


(
kc

2c
/)
vite
za
de
grup
se
poat
e
calc
ula
daca
se
cun
osc
cam
puril
e.
Pent
ru
acea
sta,
se
folo
sest
e
relat
ia
( m
* o
) d
d ur
e il
l or
a ,
o cu
r E
t 2
o
g
o E
n '
a j
l (
i
t '
a )
t

e
a

e' j exp[i ' j ( ' ) z]

E1 E j ( ) e j exp[i j ( ) z] ,

- teorema divergentei in acest caz

este
'

' Ej j E
'*
F dA i2c dA

A
A

'

'

H '
H
* jj

*
*
j h j ) z
F z dA i( ' j j ) dA(e j h' e'
j

z A

- ecuatia de mai sus se imparte cu ' , si se face limita ' . In acest caz
' d ,
' j j d j , e' j e j , h' j h j , si obtin
c2

e |
|
j

| h |
dA
j

h* ) z

e
dj 2(

dA

- viteza de grup a modului j este deci

v gj

| |
ej
A

*
(e j h ) z dA

d

j
d

d
dA

d

- in aceasta expresie este deja inclusa dispersia

materialului

sunt diferiti pentru diferitele

- deoarece campurile diferitelor moduri au expresii

diferite, v gj
moduri
- chair pentru un singur mod excitat cu o unda cvasimonocromatica de largime
0 , unde
0 este lungimea de unda centrala, apare o dispersie spatiala a pulsului
este o
pentru ca v gj
functie de . Aceasta dispersie care apare pentru ca componentele de diferite lungimi
de unda
(diferite frecvente) au viteze de grup diferite se numeste dispersie intramodala
- in plus, daca mai multe moduri sunt excitate simultan, apare dispersia intermodala,
cu v gj
diferiti pentru diferiti j.
- dispersia spatiala minima se obtine deci in fibre sau ghiduri de unda planare
monomod
- timpul de tranzit pe lungimea z, definit ca
2 d j

z
tj
z
2 d
vg
c
j

este diferit pentru diferiti j

- daca se calculeaza timpul de tranzit t pentru un ghid planar cu indici de refractie
constanti, se obtine pentru orice mod

Diferenta intre cele doua expresii se datoreaza

t t og doar daca 1 .
[1
faptului ca optica geometrica neglijeaza fenomenul difractiei. 1 doar pentru fibre
2(1 multimod
)]
un este
de timpul
t calcula
in
o taproxi
g
matia
opticii
geomet
rice, 2
(n2
n2 ) /
2n ,
iar

es
este
te
frac
se
tiun
cti
ea
un
din
ea
pute
mi
rea
ez
mo
ul
dul
ui
ui
)
care
cur
ge
in
mie
z(
Am
i t
t
i og
n
g
e
n
e
r
a
l
t

t
o
g

,
s