Sunteți pe pagina 1din 33

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL SMEENI

PROIECT DE SPECIALITATE

INDRUMTOR :
ELEV :
PROF. IOANA TEIANU

Miezu Robert

Tema proiectului

Chiulasa
-

demonatare reparatie - montare

CUPRINS
ARGUMENT................................................................................ 3
1. INTRODUCERE......................................................................5
2. ELEMENTELE MOTORULUI......................................................8
1. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR.........................8
2. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR...............10
3. CHIULASA - CONSTRUCTIE..................................................18
4. REPARAREA CHIULASEI........................................................22
5. DEMONTAREA SI MONTAREA CHIULASEI..............................25
MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII............................30
BIBLIOGRAFIE.......................................................................... 31

ARGUMENT

n timpul funcionrii mainile i instalaiile sufer un proces de uzur ce


poate afecta buna funcionare a acestora, dar poate produce i importante erori
de prelucrare sau chiar accidente de munc.
n momentul predrii utilajului sau instalaiei ctre beneficiar, acestea au
prevzute o serie de norme i reglementare pentru asigurarea funcionrii n
parametrii

normali.

Printre

aceste

norme

pot

fi

enumerate:

respectarea

parametrilor de lucru, evitarea suprancrcrilor, ungerea pieselor n micare,


respectarea graficului de ntreinere, realizarea ntreinerii i reparaiei de ctre
personal calificat, remedierea defeciunilor imediat ce acestea apar, urmrirea
continu

funcionrii

dar

verificarea

parametrilor

de

funcionare

respectarea condiiilor de montare, dar i realizarea condiiilor optime de mediu,


verificarea periodic a strii i funcionalitii accesoriilor folosite.
Mecanismul biel-manivel sau mecanismul manivel-piston, transform
micarea de translaie a pistonului obinut prin arderea amestecului carburant,
n micare de rotaie continu a arborelui cotit.
ntreinerea

este

ansamblul

de

operaii

ce

urmrete

menin

mainile, instalaiile i utilajele n condiii normale de funcionare ntre dou


reparaii consecutive reducnd posibilitatea apariiei unor reparaii accidentale.
Lucrrile de ntreinere se pot executa permanent (de ctre personal de
deservire) i periodic (de ctre personal calificat n acest sens).
Reparaiile sunt operaii realizate n scopul remedierii defeciunilor aprute
n timpul exploatrii.
Un indice de calitate al unei maini este durata perioadelor dintre
reparaii. Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale
mainii, dar i de modul de ntreinere i exploatare precum i de calitatea
3

reparaiei anterioare.
Lucrarea

prezint

principalele

operaii

de

ntreinere,

reparatii

mecanismului chiulasei dar i defectele ce pot aprea n timpul exploatrii acestei


piese.
Capitolul Repararea chiulase structurat pe mai multe subcapitole cuprinde:
diverse problem aparute si remedierea lor.
O importan deosebit se acord i principalelor msuri de protecie
ce trebuie respectate n timpul operaiilor de reparare a mecanismului bielmanivel.

1. INTRODUCERE
Motorul cu ardere intern monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin
scnteie (fig. 1) este format din cilindrul 1 in interiorul cruia se

delpaseaza

pistonul

cotit

2,

care

acioneaza

manivela

arborelui

prin

intermediul bilei 4.
n capul cilindrului se geste chiulasa 5 n care sunt amplasate supapa
de admisie SA, supapa de evacuare SE i bujia 8.La partea inferioar a
cilindrului

se

gseste carterul inferior 10 in care se gsete ulei de

ungere.Amestecul aer- combustibil intr in cilindru prin colectorul de admisie 6, iar


gazele arse rezultate ies din exterior prin colectorul de evacuare 7.
Motorul este alctuit din mecanismul motor i sistemele i instalatiile
auxiliare (mecanismul de distributie, instalatia de rcire i instalatia de ungere)
necesare realitarii procesului de funcionare i sistemul de pornire.

Fig. 1 Schema de principiu a unui motor cu ardere interna in patru timpi


5

Mecanismul

motor,

numit

si

mecanismul

biel-manivel,

constituie

principalul ansamblu al motorului cu ardere intern, cu piston. El are rolul de a


transforma micarea de translaie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o micare de
rotaie a arborelui cotit.
Mecanismul motor (numit i mecanismul biel-manivel sau mecanismul
manivel-piston),transform micarea de translaie a

pistonului , obinut prin

arderea amestecului carburant, n micare de rotaie continu a arborelui cotit.

Fig 2. Organele fixe ale mecanismului motor


1 bloc motor; 2 chiulas; 3 garnitur de chiulas; 4 capacul chiulasei; 5 garnitura
capacului chiulasei; 6 buon pentru alimentarea motorului cu ulei cilindru; 6 inel de etanare;
7blocul cilindrilor; 8- garnitura chiulasei individuale; 9chiulasa individual; 10 garnitura
capacului; 11capacul chiulasei; 12 urubul de fixare a capacului; 13 urub de fixare a chiulasei

Parile componente ale mecanismului motor sunt:

organele fixe

(fig 2) :blocul motor 1, chiulasa 2,

cilindrii 7,

colectorul de admisie si colectorul de evacuare, semicuzineii lagarului palier 7;

organele mobile (fig 3):pistonul 1,segmenii 2, bolul pistonului 3,biela

4, semicuzineii lagrului de biel 5, arborele cotit 6, volantul 8 si amortizorul


oscilatiilor 9.

Fig. 3. Organele mobile ale mecanismului motor


1 piston; 2 segmeni; 3 bolul pistonului; 4 biel; 5 semicuzineii
lagrelor de biel; 6 arborele cotit; 8 volantul; 9 amortizorul oscilaiilor

2. ELEMENTELE MOTORULUI

1. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR


Blocul motor (fig 4) constituie scheletul motorului, fiind prevazut si cu
brate sau locasuri pentru suporii de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv,
este format din blocul cilindrilor(in partea superioara) i carterul (in partea
inferioara); poate fi sub forma unei piese compacte(autocamioanele Roman,
Iveco, Mercedes, Volvo sau autoturismele Fiat).

Fig. 4 Blocul motorului


a cu chiulas; b cu chiulas individual; 1 capacul frontal; 2
garnitura chiulasei comune; 3 chiulasa; 4 capacul chiulasei; 5 cmaa de

Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 5) realizeaz spaiul de lucru pentru desfurarea


ciclului motor, n interiorul lui deplasndu-se liniar pistonul.Cilindrii pot fi turnai
odat cu blocul motor (inamovibili ,

fig.5 a) sau demontabili (amovibili-,

ca

majoritatea motoarelor moderne, sub form de cmi de cilindru 3 (fig.5 b) se


obine prin turnare, prin font aliat prelucrai fin la interior (oglinda cilindrului ),
iar cei amovibili au prevzui la exterior canale destinate inelelor

din

cauciuc

pentru etanarea cmilor de rcire cu ap.


Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei
de contact cu aerul racire (fig. 5 d).
Pot exista si doi cilindrii orizontali, opusi (boxer), turnati din aliaj de aluminiu
sub presiune, prevazuti la exterior cu aripi pentru a se mari suprafata de contact cu
aerul de racire.
Chiulasa (fig.6) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de
lucru inclus fluidului motor.

Fig. 5. Tipuri de cilindrii pentru tipuri de motoare


a cilindri inamovibili (turnai direct n bloc); b cmaa de cilindru (umed);
c cmaa de cilindru uscat; d cilindru cu aripioare pentru motor rcit cu aer
(n doi timpi): 1 bloc motor; 2 camera de rcire; 3 cmaa de cilindru; 4
inele de cauciuc; 5 guler de sprijin; 6 aripioare de rcire; 7 partea
activ a cilindrului; 8 fant baleiaj; 9 canal baleiaj; 10 fant evacuare; 11
prezoane fixare chiulas; 12 bloc motor

Fig. 6. Chiulasa
a rcire cu ap; 1 caviti pentru camera de ardere; 2 cavitate pentru termostat; 3
cavitate pentru traductorul termometrului de ap; 4 suprafaa inferioar plan; 5 orificii
pentru prezoane; 6 orificii filetate; 7 orificii pentru colectorul de admisie; 8 orificii pentru
colectorul de evacuare; 9 ghid supap; 10 injector; 11 suprafee laterale; 12 scaun
supap; b rcire cu ap; 13 loca bujie; 14 aripioare rcite cu aer

2. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR


Pistonul (fig. 7) asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de
translatie rectilinie-alternativa in cilindru ; formeaz peretele interior ce inchide
camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere,
care-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de-aici la
arborele cotit ; participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe
suprafata de lucru a cilindrului ; are rol de etansare a camerei de ardere,
impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii. La motoarele in doi timpi, are
rol de organ de distributie, prin deschiderea-inchiderea fantelor din cilindru (n locul
supapelor).
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde
cerinelor. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar
rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare,
eloxare) cu un strat poros care reine uleiul.
10

Segmentii (fig.8) sunt piese inelare care, datorit elasticitii lor apas
deasupra cilindrului, asigurnd etanarea cu pistonul ; se monteaz n canalele
de piston i sunt : de compresie 1, cu rol de etanare ntre piston i cilindru,
i de ungere (raclori) 2 si 3 pentru rzuirea i evacuarea excesului de ulei i
de pe cilindru. Pentru a impiedica patrunderea uleiului n camera de ardere,
segmenii raclori sunt prevzui cu orificii care corespun cu cele din piston.
Segmentii transmit cldura de la piston la cilindru. Ei se confectioneaza din font
aliat, iar cei de ungere pot fi si din tabla de otel, in forma de U, cu fante tip U.
Segmentii de compresie se monteaza in canalele din partea superioara a
capului pistonului iar cel de ungere (uneori doi), sub cei din compresie, in canalul

Fig. 7. Pistonul

11

Fig. 8. Forme constructive de segmeni

inferior (baia de ulei). La unele motoare, pentru o buna etansare,


segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4, cu actiune axiala
si radicala.De asemena, pentru ca segmentii sa poata fi montati in canalele
pistonului, pentru etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice, sunt
prevazuti cu taieturi numite fante.
Forma fantelor depinde de tipul motorului (deapta,inclinata sau in

Bolul pistonului face legatura articulata dintre piston i biela, fiind solicitat la
ncovoiere i strivire.
Bolul are forma tubular, cilindric (uneori inegal) i se confecioneaz din
oel aliat sau oel carbon ; se aplica tratament de cementare si clire superficial cu
CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectific. In acest fel,
suprafaa exterioara devine dur , rezistent la uzare, iar miezul moale i tenace,
rezistent la ocuri. Se admite conicitate i ovalitate 0,003 mm. Are un regim
termic de lucru ridicat (80100 C) i condiii de ungere dificil ; ungerea se face
prin stropire cu uleiul scpat din lagrul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul
bielei (exceptie motoarele in 2 timpi cu aprindere prin scanteie, la care ungerea
este asigurat de amestecul carburant ce obine si ulei n anumite proporii).
Modul de asamblare articulat a bolului cu biela poate s fie : fix n umerii
pistonului i liber n buca bielei 6, fix n biel si liber n piston si flotant (liber in
biela si piston) .
Inainte de motare, pistonul se incalzeste uniform n instalaii speciale (pentru
12

evitarea tensiunilor interne ), dup care bolul se preseaz. Jocul sau strngerea
la motoare ntre bol i piston sau buca de biela este de 0,002-0,008mm ; la cele
fixe n biela exista o strangere de 0,02-0,04 mm.
Biela (fig 9) asigura legatura cinematica intre boltul pistounului si arborele
cotit (prin fusul maneton), transformand astfel miscarea lineara a pistonului in
miscare de rotatie a arborelui cotit . Datorit solicitrilor termodinamice, i sa impune
o conditie de rigiditate deosebita. Prile componente sunt: piciorul (capul mic) 1,
unde se preseaza bucsa 7 din bronz pentru protectie impotriva uzurii, corpul
, capul (mare) 3. in care se gesesc semicuzinetii 6 (sau rulmentii la unele
motoare )
; capul bielei este sectionat in plan transversal sau oblic, partea detaabil 4
numindu-se capac, prins cu uruburile 5 (numai la cele cu cuzinei) pentru
montarea pe fusul maneton al arborelui cotit.
Cuzinetii 6 sunt formai din dou semicarcase de oel de grosimea 1,5
3mm cu material de antifriciune la interior de grosime 0,3 0,4 mm. Pentru fixare,
capul i semicuzinetii sunt prevzui cu pinteni, care impiedic deplasarea lor n
timpul functionrii. Montarea corecta a capacelor este asigurata stantarea
numarului de ordine a cilindrului (pe cap si capac). La partea opusa, se stanteaza
greutatea bielei in grame.Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru
conducerea uleiului de ungere spre bolti. Bielele cu lagare din rulmenti au capul
nesectionat, pentru ca arborele cotit este demontabil.

13

Fig. 10. Biela


Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la
cald, dupa care se prelucreaza mecanicsi i se aplicaun teatament de caliresi
revenire.
Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se
diferente mai mari de masa intre ele de 2

pentru autoturisme si 8 pentru

autocamioane.
Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70N*m
pentru autoturisme si 110-120 N*m pentru autocamioane. Jocurile de montaj
radiale sunt: intre bucsa bielei si bolti de 0,02-0,04mm iar intre fusul maneton si
semicuzinetide 0,03-0,09mm.
Semicuzinetii au stratul de anti frictiune aplicat prin turnare sau placare
pe baza de staniu (compozitie sau metal alb), plumb, aluminui, cupru cu plumb,
bronz cu plumb.

14

Motoarele cu aprindere prin compresie, avand presiunile specifice in


lagare mai mici, folosesc cuzineti bimetalci cu carcasele din otel de grosimea 3-5
mm, iar materialul de antifrictiune din bornz cu plumb de grosimea 0,5-1,5 mm.
Semicuzinetii (rulmentii) muntati in capul bielei formeaza lagare de biela
(manetoane).Capul bielei la motoare in 2 timpi este nesectionat, avand lagarul
de biela sub forma de rulment.
Arborele cotit (arborele motor) (fig.10) primeste miscarea de la piston
prin biela, o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite la exterior
pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia
automobilului pentru autodeplasare. Este piesa cea mai importanta si are ca
parti componente : capatul (fusul) anterior 1, cu canal pentru pana 8, fusurile
paliere 2, cu cuzinetii 10, fusurile manetoane 3, bratele manetoane 4, pentru
legatura dintre fusuri, masele de echilibrare 5, pentru echilibrarea dinamica a
arborelui cotit capatul posterior 6, cu flansa 7 de fixare a volantului (cu locasul
9 pentru arborele primar al cutiei de viteze).
Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a
mecanismului de distributie, fulia (roata de antrenare) a pompei de apa pe care
la unele motoare se moneteaza si amortizorul de vibratii si dispozitivul de
antrenare manuala a arborelui cotit (racul) ; etansarea capacului de distributie,
care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit,
impotriva pierderilor de ulei este asigurat prin deflector sau prin simering.
In partea posterioar , pe flans, se monteaz prin uruburi volantul
;capatul posterior este gaurit pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de
sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze.
In interior, arborele are canale pentru circulatia uleilui de ungere care
corespund cu orificiile de alimentare a lagrelor paliere i manetoane; cei mai multi
arbori au un singur canal de-a lungul lor.
Materialul este otelul aliat prin forjare sau din fonta cu grafic nodularprin
turnare.Dup prelucrare, fusurile se trateaza termic calire superficiala cu CIF si
sevenire- dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.

15

Forma arborelui cotit depinde de : numrul si pozitia cilindrilor, numrul


fusurilor manetoane, ordinea e functionare a motorului si sistemul de echilibrare a
motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul
cilindrilor plus unul; acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii
si a lungimii, iar plerucralea este mai dificila.
Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar latimea lor
este diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la
motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V. Fusul maneton inpreuna
cu cele doua brate manetoane formeaza manivela. Diametrul fururilor de biela
este mai mic ca cel al fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetone (intre ele)se face in functiune de numarul
lor, asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilbrare a
arborelui cotit; precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea
timpurilor utili.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in
prelungirea bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte a
manivelelor, aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale,
iar ponderea arborelui prin degajari partiale de material (gaurile sau frezele in
contragreutati).
La capatul anterior, prin intermediul foliei (roata) de antrenare, se
monteaz amortizorul de vibraii 9, care, de obicei, este un tip de frecare
moleculara i cu friciune. Arborele cotit se sprijin n blocul motor pe lagare
paliere cu semicuzineii 10.
Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de inmagazinare a energiei
cinetice in timpul curselor utile ale pistopanelor pe care o reda i timpii rezistenti
pentru reglarea vitezei unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in
punctele moarte la turatie redusa, usurarea pornirii si placarea automobilului in
loc. Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se
echilibreaza dinamic. La un numar mare de cilindrii ai motorului dimensiunile si
masa volantului scad

16

Fig. 10- Arborele cotit

17

3. CHIULASA - CONSTRUCTIE
Chiulasa este o pies static a motorului cu ardere intern, care, mpreun cu
blocul motor i pistonul, formeaz camera de ardere. Geometria chiulasei este
extrem de complex datorit rolului multi-funcional al acesteia. Chiulasa conine o
parte a sistemului de distribuie (supape, arcuri de supap, arbori cu came, culbutori
i tachei), bujiile de aprindere i cele incandescente i injectoarele (pentru
motoarele cu injecie direct).
Datorita rolului funcional, chiulasa este supusa unor solicitri mecanice
i termice intense. Acesta trebuie s reziste forei de presiune a gazelor i a for ei
de strngere a uruburilor. Chiulasa este supus unor tensiuni termice importante
datorit inegalitii distribuiei termice n corpul acesteia. Pentru a rspunde tuturor
cerinelor din timpul funcionrii motorului, chiulasa trebuie s ndeplineasc o serie
de cerine:

rigiditate mecanic ridicat

rezisten termic ridicat

etaneitate fa de lichidul de rcire, gaze de admisie i

evacuare, ulei de lubrifiere

distribuirea ct mai uniform a temperaturii

realizarea formei optime a camerei de ardere

mas redus

18

Fig. 11 Chiulasa motorului VW de 1.8L, cu 4 cilindri i 2 supape pe


cilindru
1.

guri de trecere a uruburilor de fixare

2.

canale de curgere a lichidului de rcire

3.

orificiu pentru bujie

4.

suprafa a camerei de ardere

5.

supap de admisie

6.

supap de evacuare

7.

suprafa de contact cu garnitura de chiulas

8.

orificiu de curgere a gazelor de evacuare

9.

orificiu de curgere a gazelor de admisie

10. urub de fixare a galeriei de evacuare


Prin intermediul orificiilor (1) chiulasa se fixeaz de blocul motor. Cuplul de
strngere al uruburilor precum i ordinea de strngere a acestora este deosebit de
important pentru a nu produce tensiuni mecanice care pot conduce la fisuri ale
chiulasei.
Canalele de curgere ale lichidului de rcire trebuie s asigure o rcire
eficient a chiulasei, mai ales n zona supapelor de evacuare, unde temperatura
atinge valori maxime. Aezarea supapelor n chiulas depinde de numrul de cilindri
19

i de ordinea de aprindere a acestora. La proiectarea motorului este de preferat ca


supapele de evacuare s nu fie lng peretele despr itor a doi cilindri adiacen i,
pentru a limita solicitrile termice. Temperaturile uzuale n zona supapei de evacuare
ating valori de 700 C.

Fig. 12 Distribuia temperaturilor n chiulas


Diametru orificiului supapei de admisie este mai mare dect cel al supapei
de evacuare (6). Aceast diferen se datoreaz necesit ii unei suprafe e de
curgere mai mare a aerului admis n motor, mai ales la motoarele aspirate. La
aceste tipuri de motoare aerul (amestecul aer-combustibil) este tras n motor
datorit depresiunii create de micarea pistonului n cilindru. Contrar, gazele arse
sunt evacuate facil, fiind mpinse de piston. Astfel, pentru a asigura o umplere
suficient a cilindrilor cu aer proaspt, diametrul orificiului de curgere al supapei de
admisie este mai mare dect cel al supapei de evacuare.
La chiulasele din aliaj de aluminiu (majoritare n cazul automobilelor)
supapele nu se aeaz direct pe corpul chiulasei. Supapele se a eaz pe un scaun,
care sunt de fapt inele presate n chiulas. Pentru a asigura rezisten a mecanica i
termica necesar, scaunele supapelor se confec ioneaz din font sau o el aliat.

20

Fig. 13 Camera de ardere

Fig. 14. Garnitura de chiulasa

din chiulasa fr supape


Majoritatea motoarelor de automobile au chiulasa din aluminiu. Chiulasa
din font de utilizeaz cu precdere la autovehicule comerciale, de transport marfa
sau persoane. Chiulasa din aluminiu are avantajul unui coeficient mai mare de
transfer termic (disip mai uor cldura), mas mai mic i se prelucreaz mai u or.
Chiulasa din aluminiu se fabric prin turnare la presiune sczut, n forme
ceramice sau metalice.
Un motor cu ardere intern, rcit cu lichid, con ine trei circuite care
lucreaz cu fluide: circuitul de admisie/evacuare, circuitul de rcire i cel de
ungere cu ulei. Toate aceste trei circuite se intr n componen a chiulasei. Din acest
motiv este deosebit de important etaneitatea chiulasei pentru a nu permite
interaciunea celor trei circuite.
De exemplu, ptrunderea uleiului n cilindri va conduce la arderea
acestuia i la emisii importante de fum albastru. De asemenea, contaminarea
cilindrilor cu lichid de rcire va conduce la uzura prematur a pieselor n mi care
(piston, segmeni) i la emisii de fum alb.
Etaneitatea chiulasei este asigurat de garnitura de chiulas. Aceasta
se poziioneaz ntre chiulas i blocul motor i are rolul de a etan a diferitele
circuite care fac parte din chiulas. Pe lng asigurarea compresiei n cilindri i a
etaneitii lichidului de rcire i a uleiului, garnitura de chiulas trebuie s aib
rezisten termic i mecanic ridicat.

21

4. REPARAREA CHIULASEI
Dup demontare se face curirea chiulasei cu soluii alcaline la cald sau
cu produse dizolvante. Urmeaz controlul vizual pentru depistarea defeciunilor
care pot fi: tirbituri, neetaneiti, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeele
laterale, suprafeele interioare ale ghidurilor supapelor i locaurilor lor, uzura
scaunelor de supape i locaurilor lor, deteriorarea orificiilor filetate. Cu ajutorul
riglelor i lamelelor calibrate se determin deformarea suprafeei de contact cu
blocul motor, a suprafeelor de montaj a colectoarelor de admisie i evacuare i
capacului culbutorilor; de asemene se verific starea i volumul camerei de ardere
prin umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locaurile bujiilor, starea suprafeei de
aezare a injectorului.
Principalele defeciuni care apar la chiulas precum i posibilitile de
remediere se arat n figura 12 i tabelul nr. 2.
Un caz particular l reprezint uzura suprafeei de aezare a supapei. n
funcie de gradul de uzur, condiionarea poate fi fcut prin rodare, prin rectificare
sau frezare i rodare i prin nlocuirea scaunului de supap.
Rodarea se face cot la cot ntre supap i scaunul supapei n prezena
unei paste abrazive. Procesul se poate considera ncheiat cnd pe suprafaa de
etanare a scaunului apare un inel circular de culoare mat nentrerupt care are
aceiai form i pe talerul supapei.
n cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se
frezeaz utiliznd truse de freze, dup care se face rodarea.
Cnd chiulasa este prevzut cu scaune detaabile suprafaa de
etanare se rectific sau n cazuri extreme, scaunele se nlocuiesc cu altele noi i
apoi suprafaa de aezare se rodeaz cu supapa.
n finalul acestor operaii de recondiionare se face o verificare a etaneitii
supapei pe scaunul su.
Chiulasa se reformeaz n urmtoarele cazuri: sufluri pe suprafeele
canalelor de admisie sau de evacuare i a camerelor de ardere; fisuri ale
pereilor n zona ghiduilor supapelor de admisie i evacuare; fisuri ale
pereilor camerei de ardere.
22

Tabel 2

Nr.

Defeciunea

Tehnologia de recondiionare

Def.

Fisuri,
crpturi pe
suprafaa exterioar

Se recondiioneaz prin: a)
sudare electric la rece; b) sudare
oxiacetilenic; c) lipire cu rini
epoxidice. Se verific etaneitatea
chiulasei prin proba hidraulic la o
presiune de 0,4 MPa

Maini,
utilaje,
dispozitive
Instala
ie de sudur;
Rini
epoxidice;
Instalaie
hidraulic pentru
verificarea
etaneitii.

Se alezeaz orificiul i se preseaz cu


Pres
o buc de trecere care se poate
hidraulic de atelier;
unge la exterior cu strat subire de
Scurgeri de
Main de
ermetic sau nitroemail. Se verific
ap prin orificiile de
alezat vertical;
etaneitatea chiulasei prin proba
2
trecere a
Instalaie
hidraulic la o presiune de 0,4 MPa
prezoanelor de
hidraulic pentru
prindere
verificarea
etaneitii
Deformare
Se recondiioneaz prin
- Main de
3 a suprafeei de
aezare pe blocul
frezarea acestei suprafee
frezat orizontal
motorului
Uzura
suprafeelor
4 i
interioare a
5
ghidurilor supapelor
de admisie i
evacuare

a)
Se nlocuiesc
ghidurile uzate cu ghiduri noi, care
dup presare se alezeaz la cotele
de reparaii
b)
Se alezeaz ghidurile
uzate la cote majorate i se folosesc
supape cu diametrul tijei mrit prin
cromare

Uzura
6 i locaurilor ghidurilor
supapelor de
7
admisie i evacuare

Se recondiioneaz prin
alezarea locaurilor la o cot
majorat i se preseaz ghidurile
cu diametrul exterior mrit

Ciupituri,
uzuri sau sufluri pe
suprafaa de
8 i
aezare a supapei
9
de admisie sau de
evacuare

a)

Main de
alezat;
Pres
hidraulic de atelier.

Main de
alezat;
Pres
hidraulic de atelier

Se rectific
(frezeaz) suprafaa de aezare
Dispoz
respectnd unghiurile de
itiv pneumatic
nclinare
de rectificat;
b)
Se introduce un scaun
Pres;
de
Dispozit

23

supap nou ce se preseaz

supape.

prin subrcire la -70oC urmat de o


rectificare a suprafeei conice de
aezare
n ambele cazuri suprafaa
conic de aezare se rodeaz cu
supapa sa
Se recondiioneaz prin
Uzura
10 locaurilor pentru
i 11

alezarea locaului la o cot


majorat i se preseaz un

scaunul supapei de

scaun de supap nou (care va fi

admisie sau de

subrcit la 70oC) cu diametrul

evacuare

Main de
alezat;

Pres

hidraulic

exterior mrit corespunztor

Ciupituri,
12

rizuri sau uzura


suprafeei de

Se recondiioneaz prin

Main de

zencuirea suprafeei respective

gurit;

aezare a

Zencuitor

injectorului
Deforma
rea suprafeei
13 de asamblare
cu colectorul de

- Main de
Se recondiioneaz prin

frezat plan;

frezarea suprafeei respective

admisie sau de
evacuare
Deteriorarea
filetului gurilor
pentru fixarea
injectoarelor,
14

a)

Se gurete i se

refileteaz la cot majorat

b)

material prin sudur oxiacetilenic

culbutorilor i

dup care se gurete i se

gurilor de prindere

nfileteaz la cota nominal

Instala

ie de sudur;

Se ncarc cu

suporilor axului

a colectoarelor de

Main de
gurit;

Tarozi;

Dispozitiv

de ghidare cu

24

5. DEMONTAREA SI MONTAREA CHIULASEI


Garnitura de chiuloasa are rolul de a asigura etanseitatea camerei de ardere,
cat si a prelua partial din dilatarile neuniforme ale materialului chiuloasei si blocului
motor.
Conditii tehnice privind inlocuirea garniturii de chiuloasa:
-

dupa fiecare interventie tehnica, care necesita demontarea chiuloasei,

se va inlocui obligatoriu garnitura de chiuloasa, deoarece, prin strangere, aceasta se


deformeaza plastic, astfel incat la o noua remontare nu se mai poate crea o
etansare perfecta;
-

la scoaterea chiuloasei de pe blocul cilindrilor se va tine seama la faptul

ca intotdeauna, din cauza strangeri, garnitura de chiuloasa la demontare ramane


lipita de chiuloasa sau carter, ceea ce antrena deplasarea camasilor de cilindru
respectiv deteriorarea garniturilor de etansare la baza lor, precum si crearea
posibilitatiilor de a introduce impuritati in carterul motor. Pentru realizarea unei
dezlipiri uniforme, se recomanda baterea usoara a extremitatii chiuloasei, cu un
ciocan cu capul din cauciuc brut sau material plastic, dupa care se va face o mica
rotire, in jurul bucsei de centrare (fig.3) situata la partea centrala;

Fig. 15. Bucsa de centrare

25

daca la scoaterea garniturii de chiuloasa au ramas lipite resturi din

materialul garnituri, pentru indepartarea lor nu se va folosi niciodata razuitorul


metalic, ci se vor folosi intotdeauna produse dizolvante (tip decanol sau asimilate),
care se inlatura apoi usor prin stergere, sau razuire cu o bucata de lemn, protejand
astfel planeitatea si rugozitatea suprafetei de asezare a chiuloasei pe bloc;
-

la montarea garnituri de chiuloasa pe blocul motor se va avea in vedere

pozitia de asezare, astfel ca inscriptia HAUT-TOP sa fie orientata in sus, iar


suprafetele garnituri, chiuloasei si blocului sa fie uscata (fig.4). De asemenea se
verifica daca orificiul din garnitura se suprapune peste canalul de ungere din bloc;
-

strangerea suruburilor chiuloasei se va face la un cuplu de 5,5-6,5

daNm, respectanduse ordinea de strangere, incepand din partea centrala in cruce


sau circular.Se mentioneaza ca ultima operatie de strangere la cuplu trebuie
precedata de o slabire cu un sfert de tura a suruburilor chiuloasei;

Fig. 16. Garnitura de chiulasa

Restrangerea suruburilor de fixare a chiuloasei se executa:


26

dupa parcurgerea a 500 Km;

dupa 2 h 30 de la oprirea motorului (cand se demonteaza chiuloasa cu

ocazia unei interventii la motor);


-

inainte de inlocuirea garniturii de chiuloasa se face verificarea planeitatii

chiuloasei masarandu-se deformatia X cu ajutorul unei rigle si unui set de cale;

Pentru inlocuirea garniturii de chiuloasa este necesar sa se respecte


urmatoarea ordine de demontare:
-

se deconecteaza bateria de acumulatoare;

se scoate racordul filtrului de aer;

se goleste circuitul de racire;

se demonteaza de pe chiuloasa (fig 5) : racordurile electrice,

conductele de alimentare cu benzina, alternatorul, conductele de aspirare a vaporilor


de ulei din carterul motor, capacul chiuloasei, cablurile de acctionare a clapetei
obturatoare si a clapetei pentru pornirea la rece: conductele circuitului de racire
(chiuloasa-carburator si pompa apa-carburator)
Atentie la scoaterea capacului chiuloasei-garnitura de etansare trebuie sa
ramana pe capac;
-

se desurubeaza in ordinea preschisa suruburile care fixeaza chiuloasa

pe blocul cilindrilor, exceptand surubul central care se slabeste pentru permiterea


rotiri chiuloasei la demontare;
-

se scot si se aseaza in ordine tijele culbutorilor;

la scoaterea chiuloasei, trebuie sa se pastreze ordinea de montare a

tijelor impingatoare si a tachetilor, astfel ca la remontare sa se asigure aceiasi


pozitie de lucru.
-

diferentele de planeitate nu trebuie sa depaseasca 0,05mm. In caz

contrar se va proceda la rectificarea prin frezare a suprafetei de contact,


respectandu-se valorile inaltimii chiuloasei II (v. 2.2).

27

Fig.16

1 fise buji;
2 fisa centrala a bobinei de inductie;
3 cablul electric al circuitului primar al ruptorului;
4 cablurile electrice de la alternator ( +,- DF);
5 conducta de alimentare cu benzina a carburatorului;
6 conducta avansului depresional;
7 racordurile de aspiratie a vaporilor de ulei din caterul motor;
8 alternator;
9 cureaua ventilatorului;
28

10 piulite de fixare capac chiuloasa;


11 cablurile de actionare a clapetei obturatoare si a clapetei pentru pornirea
la rece;
12 conductele cu circuitul de racire.

Dupa demontarea chiuloasei asamblate de pe blocul cilindrilor, la remontare


se floseste obligtoriu o noua garnitura de chiuloasa: operatiile necesare remontarii
chiuloasei se executa in ordine inversa, respectandu-se conditiile tehnice
mentionate mai sus.
In final se mai executa operatiile: se regleaza jocul dintre supape si culbutori;
se regleaza cursa libera a pedalei de acceleratie si a pozitiei butonului de comanda
a clapetei de pornire la rece; se realizeaza umplerea si scoaterea aerului din circuitul
de racire; se regleaza aprinderea si carburatia lamotor, se aduce motorul la regimul
termic normal, observandu-se etanseitatea sistemelor motorului. Dupa 500 Km
rulati, se procedeaza la o noua strangere a chiuloasei si la reglajul jocului dintre
culbutori si supape.

29

MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII


Ca msur de protecie a muncii la repararea mecanismului biel
manivel, se impune folosirea sculelor i dispozitivelor adecvate, n bun stare,
pentru manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.
Depresarea i asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese
universale sau speciale.
Muncitorii din acest sector trebuie s fie buni cunosctori ai procedeelor
tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.
La recondiionarea pieselor componentele vor respecta toate msurile de
tehnic a securitii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor specifice
mainilor i locurilor de munc unde se realizeaz lucrarea respectiv. Operaiile de
demontare a unei maini sau utilaj trebuie s se desfoare sub conducerea
direct a maistrului. nainte de a ncepe demontarea se va studia documentaie
tehnic i se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu
mijloace de ridicat i transportat. De asemenea se vor asigura spaiile de acces
ntre mainile

utilajele ce sunt n reparaie, precum i iluminarea

corespunztoare a fiecrui loc de munc.


n cazul recondiionrii prin cromare, metalizare, sudare etc. personalul
muncitor care efectueaz aceste lucrri va trebui s fie bine instruit n privina
funcionrii instalaiei respective i s poarte echipament de protecie adecvat.

30

BIBLIOGRAFIE

1.

D. Marinca, D. Abaitancei

- Fabricarea i repararea

autovehiculelor rutiere EDP Bucureti

2.

M. Untaru, Gh. Fril Calculul i construcia automobilelor

EDP Bucureti

3.

Stelian Samoil, Gh. Tocaciuc

4.

Instalaii i echipamente auto manual pentru coli profesionale,

EDP Bucureti 1994

5.

Gh. Fril, Mariana Fril

Automobile, cunoatere,

ntreinere i reparare manual pentru coli profesionale EDP Bucureti

31

32