Liceul Tehnologic Petru Poni Iasi

PROIECT
Pentru certificarea examenului
de
competente profesionale
Nivel 3

Indrumator . Prof. Balan Maria

Candidat :
Poturu Luminita Lenuta

2015

Proiect:
Determinarea indicatorilor chimici de
calitate a
solului.

Cuprins
Capitolul 1

Solul - compozitii chimice

Determinarea pH-ului din sol

Capitolul 2

Determinarea componentilor chimici anorganici din sol

Grupa cationilor :
Determinarea sodiului din sol
Determinarea fierului din sol
Determinarea manganului din sol
Determinarea magneziului din sol
Determinarea calciului din sol
Determinarea amoniacului din sol
Grupa anionilor :
Determinarea arsenului din sol
Determinarea sulfatilor din sol
Determinarea clorurilor din sol
Determinarea nitratilor din sol
Determinarea fluorului din sol
Determinarea plumbului din sol

Capitolul 3

Determinarea poluantilor organici din sol

Substantele organice din sol
Determinarea carbonului organic
Determinarea azotului total din sol

CAPITOLUL 1
DETERMINAREA COMPOZITIEI CHIMICE A
SOLULUI
Competentele chimice din sol sunt determinate de natura solului, de
compozitia rocilor,de structura acestora,precum si de activitatea biologica si
biochimica ce are in sol.Continutul substantelor chimice din sol se reflecta in
sursele de apa si in vegetatia ce se cultiva pe suprafata solului. Prin consumul
apei si vegetatiei de catre populatie, excesul sau carenta acestor elemente
chimice influenteaza negativ starea de sanatate a omului. Astfel , in zonele
de distrofie endemica tireopata s-a observat o carenta de iod in sol si
respectiv in apa si vegetatie. De asemenea , nivelul scazut al fluorului din
sursele de apa ca si cel in exces se datoreste acestui element in sol in
concentratie scazuta sau sub forma greu solubila,precum si concentratiei
crescute, ceea ce are ca rezultat incidenta crescuta a cariilor dentare in randul
populatiei, respectiv a cazurilor de fluoroza dentara.

Compozitia chimica a solului poate imbogati panza freatica de apa in

nitrati,prin solubilizarea acestora de catre apa de infiltratie care patrunde prin
sol si se imbogateste cu nitrati, acestia avand un grad mare de solubilitate.
Excesul nitratilor din alimente si apa este incriminat de aparitia
methemoglobinei la copii sub varsta de un an supusi unei alimnetatii
artificiale

In afara de componentele chimice care se datoresc calitatii solului,

exista numeroase substante chimice care imbogatesc solul si care provin in
urma poluarii datorita activitatii omului.Substantele poluante din sol sunt de

natura organica si anorganica si care au efecte nocive asupra

activitatii biologice din sol, incetinint sau inhiband procesele de
autopurificare.

DETERMINAREA pH-ULUI DIN SOL

pH-solului este determinat de natura solului,de procesele biologice si chimice

care au loc in sol,de vegetatie,ingrasamintele care se folosesc ,acizi minerali
si organici,de bioxidul de carbon care rezulta in sol prin respiratia vegetalelor,
animalelor si descompunerea substantelor anorganice sub actiunea
microorganismelor etc.
In timpul verii pH-ul solului este mai mic, ca urmare a activitatii
crescute a microorganismelor care determina acumularea sarurilor minerale
si organice din sol, iar in anotimpurile mai reci si bogate in precipitatii pH-ul
este mai crescut!
Reactia sau pH-ul solului este una din proprietatile fundamentale ale
solului de a mentine o concentratie activa a ionilor de hidrogen in solutiile de
sol.
Activitatea fizica ,chimica si biologica a solului este direct influentata de
reactia acestuia.
pH-ul solului se determina prin metoda electrometrica sau colometrica.
Determinarea umiditatii se face in situ sau in sol recoltat. Pentru
determinarea umiditatii in situ se utilizeaza metode radiocative de masurare
care folosesc sonde cu neutroni ce se infing direct in sol sau metode
conductometrice ai caror electrozi sunt introdusi in sol ,conductivitatea
electrica fiind influentata de umiditate.Din cauza dificultatii de obtinere a
aparatelor necesare, in practica se foloseste metoda gravimetrica din sol
recoltat!

DETERMINAREA UMIDITATII SOLULUI PRIN METODA

GRAVIMETRICA

Principiul metodei: solul se usuca la o temperatura de 105C pana la

greutatea constanta apoi se cantareste.Diferenta de greutate obtinuta
inainte si dupa uscare,reprezinta umiditatea care se exprima procentual.
Reactivi si material necesar;
- etuva termoreglabila;
- balanta analitica;
- fiola de cantarire;
- exicator;
Modul de lucru: pentru determinarea umiditatii ,solul se recolteaza in vase
care au inchidere ermetica, pentru a nu se evapora apa in timpul
transportului si se pastreaza la frigider cel mult 24 de ore.
Se cantaresc cca 10 g de sol intr-o tiola de cantarire in prealabil tratata si
se introduce in etuva la temperatura de 105C timp de 4 ore cu capacul
alaturi. Se scoate de la etuva si se raceste la exicator ora, dupa care se
cantareste. Daca diferenta dintre ultimele doua cantariri nu este mai mare
de 4 unitati la a patra zecimala ( adica 0,4 mg), se considera ca proba a
ajuns la greutate constanta. In cazul cand diferenta intre ultimele doua
cantariri este mai mare, fiola care contine proba de sol se introduce din
nou in etuva si se mai tine inca 4 ore la temperatura de 105C . Se repeta
operatiunea de cantarire si mentinere la etuva , pana se obtine greutatea
constanta.

( A B ) 100
g

Calcul = umiditate % =
A = greutatea solului inainte de uscare in g ;
B = greutatea solului dupa uscare la 105C in g ;
g = greutatea solului luat in lucru , in lucru g.
Observatii : pentru unele determinari chimice care se lucreaza din sol uscat
la aer , paralel cu efectuarea analizei se determina si umiditatea solului uscat
la aer dupa metoda gravimetrica si care intervine la calcul ca un factor de
corectie.
Factorul de corectie pentru umiditate se calculeaza dupa formula :

100
100 u
K=

u = umiditate %

DETERMINAREA pH ULUI DIN SOL PRIN METODA

ELECTROMETRICA
Principiul metodei : activitatea ionilor de hidrogen creeaza o tensiune
electrica datorita diferentei de potential intre un electrod specific care isi
pastreaza potentialul fix la o temperatura constanta (electrodul decalomen)
si un alt electrod al carui potential se modifica in functie de activitatea ionilor
de hidrogen . Determinarea pH-ului consta in masurarea acestei diferente de
potential creeata intre ce doi electrozi
Reactivi si material necesar : Solutii tampon
pentru verificarea
aparatului (se pot prepara sau insotesc aparatul) :
pH-metru cu electrozii necesari ;
Pahare Berzelius de 100 cm;
agitator magnetic ;
Clorura de potasiu (KC1) 0,1 N se cantaresc 7,44 g clorura de Potasiu si
se introduc intr-un balon cotat cu 1000 cm cu cativa cm de apa
bidistilata.Dupa dizolvarea completa se aduce apa bidistilata pana la
semn .Modul de lucru : se cantaresc 10 g ,sol la balanta tehnica ,uscat la
aer ,mojarat si trecut prin sita de 2 mm si se introduce intr-un pahar
Berzelius peste care se adauga 50 cm solutie de clorura de potasiu (KC1)
0,1 N. Se agita timp de 15 minute cu un agitator magnetic,dupa care se
lasa o ora in repaus pentru echilibrarea cu bioxid de carbon din aer.
Folosirea aparatelor pentru
determinarea pH-ului se face dupa
instructiunile care insotesc fiecare aparat. Inainte de introducerea electrozilor
in suspensia de sol, proba de sol preparata ca mai sus, se agita din nou.
Se citeste direct pH-ul, concentratia ionilor de hidrogen ,din suspensia
de sol.

DETERMINAREA pH-ULUI DIN SOL PRIN METODA

COLORITMETICA

Principiul metodei : unii indicatori au proprietatea de a-si modifica

culoarea in functie de concentratia ionilor de hidrogen cu care vin in contact.
Reactivi si material necesar : indicator universal de pH :
comparator Hellige :
indicator pentru diferite valori de pH :
eprubete ;
centrifuga ;
discuri colorate .
Modul de lucru : se cantaresc 10 g de sol uscat la aer , mojarat si cernut
prin sita de 2 mm , se introduce intr-un pahar Berzelius peste care se adauga
50 cm solutie de clorura de potasiu 0,1 N. Se agita timp de 15 minute cu un
agitator magnetic. Se filtreaza printr-o hartie de filtru cu banda albastra ,
aruncand primii 10 15 cm din filtrat. Daca finalul nu este complet clar se
centrifugheaza la 3000 de turatii din de 10 15 minute. Pentru a stabili
domeniu pH-ului probei de sol se foloseste o hartie indicator de pH. Dupa
stabilira aproximativa a pH-ului se masoara 10 cm din filtrat intr-o eprubeta si
se adauga 0,5 cm din indicatorul corespunzator domeniului de pH al probei si
se agita. Se introduce eprubeta in orificiu din dreapta al aparatului Hellige.
Intr-o alta eprubeta care se amplaseaza in lacasul din stanga al aparatului
Hellige, se introduc 10 cm din filtrat .Se introduce in aparat discul potrivit
domeniului de pH al probei si apoi roteste discul,pana ajunge la uniformitate
de culoare. Se citeste pH-ul de pe disc.
Observatii : metoda ce mai exacta pentru determinarea pH-ului este cea
electrotehnica. Metoda colorimetrica este supusa mai multor erori.

DETERMINAREA COMPONENTILOR CHIMICI

ANORGANICI DIN SOL
In afara de substantele minerale proprii solului, solurile se pot imbogatii
in elemente anorganice datorita reziduurilor care sunt depuse pe el.
Reziduurile solide, bogate in saruri minerale nu sunt compostabile si au ca
rezultat imbogatirea panzei subterrane de apa cu elemente minerale. Aceste
elemente minerale le vom studia pe grupe de cationi si anioni.

GRUPA CATIONILOR
Determinarea sodiului din
sol
Cresterea continutului de sodiu , in urma tratarii solului cu ape
reziduuale sau depozitare de reziduuri solide , influenteaza puternic
descompunerea agregatelor de sol si inrautateste premizele de autopurificare
a solului.
Metoda fotometriei in flacara :
Principiul metodei : atomii de sodiu excitati de o flacara , emit radiatii
de o anumita lungime de unda a caror intensitate se determina fotometric.
Reactivi si material necesar :

solutia etalon pentru sodiu : se cantareste 1,2717 g clorura de sodiu

(NaC1) uscata in prealabil in etuva la temperatura de 105 C
timp de 24 de ore. Cantitatea cantarita se trece cantitativ intr-un balon
cotat de1000 cm ,cu apa bidistilata. Dupa dizolvare completa, se
completeaza volumul pana la semn cu apa bidistilata.
1 cm din aceasta solutie contine 0,5 mgNa ;
solutia tampon de radiatie pentru sodiu : se satureaza o solutie de clorura
de calciu , clorura de magneziu si clorura de potasiu si apoi se filtreaza.
Modul de lucru : 10g de sol uscat la aer majorat si cernut prin sita de 1mm se
introduce intr-un pahar Berzelius peste care se adauga 50 cm apa bidistilata.
Se agita timp de 15 minute cu un agitator magnetic. Se filtreaza printr-un filtru
cu banda albastra. Prima fractiune din filtrat se arunca.
Daca este necesar, extractul apos de sol se dilueaza cu apa, pana ce
concentratia sodiului ajunge la 30 mg/ dm de extract de sol. In continuare se
va proceda dupa schema redata de mai jos in tabelul X.

Numarul
tuburilor

Solutie etalon
Apa distilata

cm
Extract de sol

cm

0
25
-1
0

0,1
24,9 0,25
-1
24,75
-50
1
125

0,5
24,5
-1

1.0
24,0
-1

--25
1

250

500

de reactivi se agita tuburile si apoi se fac citirile

la tlamfotometru
Dupa fiecarelaadaugare
lungimea de unda de 585 nm dupa ce sa reglat transmisia
maxima a aparatului folosind tubul 5. Din valorile obtinute pentru tuburile 2
6 se scade valoarea tubului 1 (martor). Cu extinctiile obtinute pentru fiecare
concentratie se traseaza o curba, iar valoarea obtinuta pentru proba se
interpeleaza pe curba si se obtine concentratia X corespunzatoare extractului
de sol luat in lucru exprimat in g Na.

Calcul : mg Na/ 1 g sol uscat la 105 C =

C = concentratia ionului de Na in proba de extract de sol luata in lucru in
g ;
D = factorul de multiplicare pentru a calcula concentratia sodiului in
extractul total de sol ;
K = factor de corectie pentru umiditate ;
g = cantitatea de sol luata in lucru ,in g .

DETERMINAREA FIERULUI DIN SOL

Ionii de fier ajunsi in sol de reziduurile ce se elimina pe sol, la inceput se
prezinta sub forma de flocoane , iar din cauza umezelii si a reactiilor de
oxidoreducere care au loc, precum si a scaderii pH-ului solului, fierul trece sub
forma solubila. Ionii de fier dizolvabili se gasesc , in general , sub forma de
bicarbonati sau complexe metalo organice legati de molecule organice mici.
Aceasta forma de fier poate patrunde in apele de profunzime , determinand
cresterea acestui elemenet in sursele de apa .

Metoda colorimetrica de determinare a

fierului cu
ortofenantrolina
Principiul metodei : ionii de fier bivalent reactioneaza cu ortofenantrolina cu
care formeaza o coloratie rosie.

orto-fementrolina
fenantrolina

Complex colorat fier-

Reactivi si material necesar :

reactivul Morgan : ( acetat de sodiu si acid acetic cu pH = 4,8
Se cantaresc 100 de g grame acetat de sodiu ( NaCH3 .COO . 3H2O) si se
trec cantitativ intr-un balon de 1000 cm , cu apa bidistilata ( circa 500
cm apa bidistilata. Se introduc in balon 30 cm acid acetic conc. Si se
completeaza apoi volumul pana la semn cu apa bidistilata ;
Clorhidrat de hidroxilamina 10% ;
Ortofenantrolina 0,1 % ;
Solutia etalon stoc pentru fier : se cantaresc 0,1404 g sare MohrP[Fe
(So4)2(NH4)2. 6H2O] care dizolva in cca10 cm apa distilata intr-un
balon cotat de 100 cm .
1 cm din aceasta solutie contine 0,2 mg Fe;
Solutia etalon de lucru se prepara din solutia stoc diluata de 20 de ori cu
reactiv Morgan.
Modul de lucru: se cantaresc 20 de g uscat la aer si mojarat,se introduc
intr-un pahar Berzelius peste care se adauga cca 1g carbune activ si 50
cm reactiv Morgan .Se agita timp de 30 de minute cu un agitator
magnetic .Se filtreaza apoi printr-o hartie de filtru cu banda albastra.Se
iau din filtrat 10 cm intr-o eprubeta peste care se adauga 0,5 cm solutie
de hidroxilamina si 2 cm solutie de ortofenantrolina.Intensitatea culorii se
citeste la un spectrofotometru la lungimea de unda de 510 mm,in cuva de
1 cm drum optic fata de proba martor preparata din 10 cm reactiv
Morgan , 0,5 cm hidroxilamina si 2 cm solutie de
ortofenantrolina.Valoarea extinctiei se citeste pe curba de etalonare
preparata si redata in tabelul XI.
Concentratie Fe in
proba

Solutie etalon de
lucru

cm

Reactiv Morgan

cm

10

Hidroxilamina

Ortofenantrolina

15

20

40

100

10
1,5
0,5

cm

cate

cm

cate

0,5

2,0

40

1,0

10,0
8,5

9,5

20

9,0

c
m
c
m

8,0

6,0

Se agita fiecare eprubeta si dupa 15 minute de repaus se

citesc extinctiile la spectofotometru . In aceleasi conditii ca
proba .Cu valorile extinctiilor obtinute se traseaza curba de
etalonare.

Calcul : ms Fe/g sol uscat la 105 C

C = concentratia in g fier din proba colorimetrica;

D = factorul de multiplicare pentru a calcula concentratia fierului in
extractul total de sol
K = factor de corectie pentru umiditate ;
g = cantitatea de sol luata in lucru in grame

DETERMINAREA MANGANULUI DIN SOL

Manganul ca si fierul are acelasi implicatii ca poluant pentru sol.
Ionii de mangan redusi la forma de mangan bivalent sunt solubili si
antrenabili in stratul de apa subteran .
Manganul se gaseste in scoarta terestra in concentratie destul de mare
si poate exista sub forma bivalenta pana la cea heptavalenta.
Cea mai mare parte din manganul din sol se gaseste sub forma de oxizi
(MnO2 si MnO3) greu solubili in apa .O parte din manganul din sol poate
exista inglobat in complecsi organici. Forma solubila de mancan este cea
bivalenta si exista in sol in functie de potentialul redoz aciditatea solului care
favorizeaza aceasta forma de mangan.

Metoda colorimetrica prin oxidare la

permanganat
Principiul metodei : ionii de mangan din extractul de sol se oxideaza cu
periodat sau cu persulfat la permanganat , colorimetrabil.

2Mn+ 5 IO + 3 H O 2 MnO + 5 IO+ 6H+

2Mn + 5 S O + 3 H O 2 MnO + 10 SO+ 16H+

Reactivi si material necesar :

Acetat de amoniu N ( pH = 7) care contine 0,3% hidrochinona;

Se cantaresc 77 g acetat de amoniu ( NHCHCOO) si 3 g hidrochinona [ CH
(OH) si se trec cantitativ intr-un balon de 1000 cm cu apa bidistilata
( aproximativ 600 cm apa bidistilata).
Se ajusteaza pH-ul la 7 cu amoniac sau acid acetic , apoi se completeaza
volumul pana la semn cu apa bidistilata;
acid fosforic d = 1,71 (85%) ;
acid azotic d = 1,40 ;
perhidrol 30% ;
persulfat de amoniu ;
periodat de potasiu ;
acid sulfuric solutie 5% w/v ;
permanganat de potasiu ;
solutie azotat de argint 0,5 %
Solutie etalon stoc pentru mangan : se cantaresc 0,2877 g permanganat de
potasiu ( uscat in prealabil la etuva la 105 C timp de 4 -5 ore) si se trece
cantitativ intr-un pahar Berzelius cu o solutie acid sufluric 5% ( aproximativ 50
cm).Se adauga 0.5 g sulfit acide de sodiu (NaHSO) si se fierbe pe sita la o
flacara potrivita pana la eliminarea completa a bioxidului de sulf. Dupa racire ,
solutia trece cantitativ intr-un balon cotat la 100 cm cu apa bidistilata si se
completeaza apoi la semn .
1 cm din aceasta solutie contine 1 mg Mn ;
solutia etalon de lucru se prepara din solutia stoc diluata de 50 de ori cu apa
distilata.
1 cm din aceasta solutie contine 1 mg Mn ;
Modul de lucru ; se cantaresc 10 g de sol uscat la aer si mojarat, se introduc
intr-un pahar Berzelius peste care se adauga 100 cm solutie acetat de amoniu cu
hidrochinona , se agita cu un agitator magnetic timp de 30 de minute apoi se
filtreaza printr-o hartie de filtru Watman Nr .1 sau banda albastra.
Se iau 25 cm din filtrat si se introduc intr-o capsula sau pahar Berzelius si
continutul se evapora lasec pe o baie de apa. Reziduul se incalzeste pana la
indepartarea completa aacetatului de amoniu (nu mai fumega). Se adauga peste
reziduul racit 5cm acid azotic conc . Si 2cm perhidrol ,se acopera cu o sticla de
ceas si se continua incalzirea
pe baia de apa inca 30 de minute pentru indepartarea completa a substantelor
organice.
Se continua evaporarea pana la sec a probei, descoperita. Reziduul se reia de 5 ori
cu cate 5cm apa bidistilata care se filtreaza printr-un filtru cantitativ intr-un tub
colorimetric. Se completeaza pana la 25 cm cu apa bidistilata. Se adauga 2cm
acid azotic conc . 5cm acid fosforic ( 85%) si 0,3 periodat de potasiu. Se agita
tubul cu proba dupa adaugarea
Reactivelor si se introduce intr-o baie de apa fierbinte unde se lasa timp de 10
minute. Proba se coloreaza in violet in prezenta manganului . Se lasa sa se
racoreasca si se citeste existenta la spectrofotometru la lungimea de unde de 525
mmin cuva de 1 cm drum optic fata de o proba martor preparata din 25cm apa
bidistilata in care se adauga 2cm
acid azotic conc .,5cm acid fosforic si 0,3g periodat de potasiu iar in continuare
se trateaza ca si proba . Valoarea extinctiei obtinute se interpreteaza pe curba de
etalonare redata in tabelul XII.

Scara de etalonare pentru mangan

Dupa agitarea fiecarui tub , se introduc intr- o baie de apa incalzita timp de 10
minute. Dupa racire , se citesc extinctiile la spectofotometru in aceleasi
conditii ca si la proba. Cu valorile extinctiilor obtinute se traseaza curba de
etalonare.
Calcul : mg Mn/g sol uscat la 105 C =

Concentratia in
Mn a probei

10

20

40

10
0

0,5

Solutia etalon de
lucru

cm

Apa bidistilata

cm

25

Acid azotic conc.

cm

Acid fosforic 85%

Periodat de
potasiu

15
0

20
0

7,5
10

24,
5

24,
5

cate

cm

cm

cate

cm

cate

0,3

cm

23,
0

20,
0

17,
5

15

C = concentratia in g mangan gasita in proba colorimetrica ;

D = factorul cu care se multiplica pentru a obtine concentratia
manganului in cantitatea totala a extractului de sol ;
K = factor de corectie pentru umiditate ;
g = cantitatea de sol luata in lucru in grame

Observatii : in loc periodat se poate folosi persulfat de amoniu. In acest

caz trebuie indepartate clorurile din extractul de sol si se procedeaza astfel

: dupa tratarea extractului de sol cu acid azotic si perhidrol se evapora la
sec si se adauga 10 cm apa bidistilata fierbinte, 1 cm acid fosforic si 1
cm sol , azotat de argint 0,5% . Se agita usor , apoi se lasa pe baia de apa
inca 30 minute. Se filtreaza printr-un filtru cu banda albastra, se spala de
2-3 ori filtrul cu cate 2cm de solutie de acid sulfuric 5% . Se completeaza
apoi volumul pana la 25cm cu solutie de acid sulfuric 5%.Se adauga 1 g
persulfat de amoniu si proba se incalzeste intr-o baie pana la 80 C timp
de 5 minute. Daca coloratia probei are tenta roscata in loc de violet , se
aciduleaza cu cateva picaturi de acid sulfuric conc. Pana ce dispare nuanta
rosiatica. Se raceste sub jet de apa si apoi se citeste extinctia la
spectrofotometru in aceleasi conditii ca si in cazul folosiri periodatului.
Prin oxidarea cu persuflat , sensibilitatea este mai mare. In cazul in care se
foloseste ca oxidant persulfatul ,scara de etalonare se prepara in aceleasi
conditii ca si proba.

Metoda spectrofotometrica cu absorbtie atomica

(SAA)

Principiul metodei : extragerea manganului cu un agent potrivit si

determinarea directa cu SAA.
Reactivi si materiali necesari :

Solutia de acetat de amoniu N ( pH = 7) (vezi metoda colorimetrica ) ;

Reactiv Morgan ( vezi determinarea fierului) ;

hartie de filtru watman Nr 1. sau banda albastra ;

Spectrofotometru cu absorbtie atomica.

Modul de lucru : se cantaresc 25 g sol uscat la aer , mojarat si trecut
prin sita de 2 mm , se introduce intr-un pahar Berzelius de 200 cm peste
care se adauga 100 cm solutie acetat de amoniu sau reactiv Morgan. Se
foloseste de obicei solutia de acetat de amoniu N ,deoarece reactivul
Morgan are tendinta de a coagula prin formarea carbonatilor. Se agita cu un
agitator magnetic timp de 30 de minute si apoi se filtreaza prin hartia
Watman Nr 1 sau prin filtru cu banda albastra.

Filtratul este apoi aspirat direct in flacara arzatorului spectrofotometrului

cu absorbtie atomica, pregatit pentru dozarea manganului , la lungimea de
unde de 279,5 nm.
Scara de etalonare se prepara din solutia etalon de lucru diluata de 100
de ori cu solutie de acetat de amoniu ( 1 cm din aceasta solutie contine 10
g mangan). Se prepara etalonare care sa corespunda la 2, 4, 8, 12, 20 g
mangan/cm
Cu solutie de acetat de amoniu N.

Determinarea magneziului din sol

Magneziul se afla in soluri, atat sub formaorganica, 1% din Mgtotal, cat si sub
forma minerala, 99% din Mgtotal.
Sursa directa de magneziu pentru plante o constituie cationii Mg2+din solutia
solului si cei adsorbiti de catre complexul solului. Solutia solului contine mai
putin Mg2+decat potasiu sau calciu.
Mgschimbabilreprezinta 1-10% din Mgtotal. Magneziul este retinut mai putin
de catre complexul solului si este levigat mai usor decat calciul. Levigarea
magneziului din sol este favorizata de saderea pH-ului si de cresterea
umiditatii solului, pieredrile prin levigare fiind de 5-40 kg MgO/ha/an.
Levigarea este intensificata de aplicarea ingrasamintelor sub forma de cloruri,
sulfati si nitrati.
Mgsolubileste reprezentat de ioniiMg2+liberisi de sarurile disociate cu
magneziu din solutia solului. Pe solurile cu textura mijlocie, saturate cu baze,
Mgsolubilse afla in cantitati de 5 50 ppm (Borlan, 1992).
In solurile acide, administararea amendamentelor ce contin CaCO3, fara
MgCO3determina aparitia carentei de magneziu. Un continut de calciu
schimbabil in sol mai mare de 120mg/100g sol duce, de asemenea, la aparitia
carentei de magneziu.
In solurile neutre si bazice magneziul se gaseste in forme mai greu
solubile decat in solurile acide.
Un sol este considerat bine aprovizionat cu magneziu cand 10% din
suma bazelor schimbabile revine cationilor de Mg2+. Cand in complexul solului,
cationii K+se gasesc in proportie mai mare de 5% din suma bazelor de schimb
poate aparea carenta de magneziu.

Metoda colorimetrica cu galben de tiazol

(titan)
Principiul metodei : galbenul de titan cu formula :

avand denumirea de bis -4,4 ` [ metilbenzolatizo- ( 1,3 ) diazomino-benzen(2,2`) disulfonat de sodiu , formeaza cu hidroxidul de magneziul coloidal un
complex de absorbtie colorat in rosu.
Reactivi si material necesar :

solutie de acetat cu pH-ul 4,8 , dupa Morgan : se cantaresc 100 g de acetat

de sodiu (NaCH- COO . 3 HO) si se trec cantitativ intr-un balon cotat de
1000 cm cu apa bidistilata ( aproximativ 400cm apa). Se adauga de 30
cm acid acetic glacial si se completeaza volumul pana la semn cu apa
bidistilata :

solutie de galben de titan 0,05% se pastreaza la rece si intuneric ;

carbune activ ( lipsit de magneziu) ;

solutie de hidroxilamina 5% ; se cantaresc 5 g de hidroxilamina hidroclorica

( NHOH . HC) si se trec intr-un balon cotat de 100cm cu apa bidistilata.
Se completeaza volumul pana la semn cu apa bidistilata;
solutie de amidon 1% ;se cantareste 1 g de amidon solubil si se intrece intr-un
pahar Berzelius. Se adauga cate putin apa bidistilata ,amestecand cu o
bagheta pana ce amidonul devina o pasta omogena . Se adauga apoi 50cm
apa bidistilata fierbinte , agitand incontinuu. Se mai fierbe 1-2 ` pana ce
amidonul se dizolva complet, apoi solutia fierbinte se filtreaza printr-un filtru
cu o porozitate medie. Dupa racire se adauga inca 50cm apa bidistilata.

Solutia de amidon se prepara zilnic:

Amestec reactiv pentru culoare : la 100 cm de amidon se adauga 10cm

solutie de hidroxilamina 5% si 15cm solutie de galben de titan 0,05%.
Amestecul de reactivi se face extemporaneu ;
solutie de hidroxid de sodiu 2,5 N ; se cantaresc 10g hidroxod de sodiu
(NaOH) si se dizolva in 100cm apa bidistilata;
solutie etalon stoc pentru magneziu : se cantaresc 1,0135 g sulfat de
magneziu (MgSO . 7 HO) si se trec cantitativ intr-un balon cotat de
100cm cu apa bidistilata ; 1cm din aceasta solutie contine 1mg Mg;
solutia etalon de lucru se prepara prin diluarea solutiei etalon stoc de 50
de ori cu solutia tampon acetat;
1cm din aceasta solutie contine0,02 mg Mg.
Modul de lucru : se cantaresc 10 g sol uscat la aer , mojarat si cernut
prin sita de 2 mm ( se pot prelucra si pe solul umed care trebuie maruntit) si
se introduce intr-un pahar Berzelius. Se adauga 0,5 g carbune activ ( lipsit de
magneziu) si 50 cm solutie tampon acetat. Se agita cu un agitator magnetic
timp de 15 minute si apoi se filtreaza prin hartia de filtru cantitativa. Filtratul
obtinut se dilueaza in raport 1 : 5 cu o solutie tampon acetat , deoarece
extractul de sol nu trebuie sa contina mai mult de 12 g Mg /cm. Din filtratul
diluat se iau 10 cm si se introduc intr-un balon cotat de 25 cm peste care
se adauga 10 cm ameste reactiv pentru culoare si 5 cm solutie de hidroxid
de sodiu 2,5 N.
Se agita dupa fiecare adaugare de reactivi si apoi se lasa in repaus 15
minute pentru dezvoltarea culorii. Intensitatea coloratiei se citeste la
spectrofotometru la lungimea de unda de 545 nm folosind cuva de 1 cm drum
optic fata de o proba martor preparata din 10 cm de solutie de tampon
acetat si celelalte ingrediente ca si proba .
Extinctia obtinuta se interpoleaza pe o scara de etalonare preparata si
redata in tabelul XIII.

Concentratia Mg
din proba
Solutia etalon de
lucru

20

60

80

12
0

0,2
5

10

9,7
5

cate

10

cm

cate

10

cm

cm

Solutia tampon
cm

Amestec de
reactiv
Solutie de NaOH
2,5 N

cm

cm

Dupa adaugarea fiecarui reactiv , tuburile se agita bine . Se lasa apoi in

repaus de 15 de minute pentru dezvoltarea culorii si se citesc
spectrofotometrul in aceleasi conditii ca si in proba. Cu valorile extinctiilor
obtinute pentru fiecare concentratie se traseaza curba de etalonare.

Calcul : mg Mg/g sol uscat la 105 C =

C = concentratia in g magneziu in proba colorimetrica ;

D = factorul cu care se multiplica pentru a afla concentratia in cantitatea
totala a extractului de sol ;
K = constanta de corectie pentru umiditate ;
g = cantitatea de sol luata in lucru in grame

Metoda prin prin spectrofotometrie cu absorbtie

atomica

Principiul metodei : extractele din sol sunt pulverizate in flacara

spectrofotometrului iar atomii de magneziu sunt absorbiti in flacara de aer
acetilena la lungimea de unda de 285 . 2nm.
Reactivi si materiali necesari : spectrofotometru cu absorbtie atomica ;
- lampa catodica pentru magneziu ;
- solutie etalon ( aceleasi ca la metoda colorimetrica);
- reactivi pentru prepararea extractelor de sol (aceleasi ca la metoda
colorimetrica).
Modul de lucru : prepararea extractelor de sol se face la fel ca la
metoda colorimetrica . Diluarea extractelor de sol se face in asa fel , incat sa
nu fie o concentratie mai mare de 10 g magneziu / cm.Etaloanele pentru
intocmirea scarii se prepara din solutie etalon de lucru in asa fel incat sa
obtinem concentratii intre 0 , 1 , 2 ,5 , 7, 9 ,10 g magneziu cm.Etaloanele
se prepara cu solutia tampon de acetat.

DETERMINAREA CALCIULUI DIN SOL

Calciul se gaseste in cantitati ridicate in soluri, intrand in compozitia unor

minerale primare (feldspati, anortit, hornblenda) si secundare. Cea mai mare
parte din calciu se gaseste sub forma de saruri greu solubile si sub forma de
carbonat. Se mai poate gasi sub forma de fosfat monocalcic Ca(H2PO4)2,
dicalcic CaHPO4si tricalcic Ca3(PO4)2; sub forma de apatit Ca5(PO4)3F si sulfat
de calciu CaSO4. 2H2O (gips).
Ionii de calciu ca si magneziu sunt factorii care determina in mare parte
duritatea apelor subterane .Din punct de vedere igienic , ionii de calciu din
sol intereseaza in masura in care ei pot fi inlocuiti cu alti ioni si antrenati in
straturile subterane acvifere.

Metoda complexometrica pentru determinarea

calciului din sol

Principiul metodei : ionii de calciu sunt extrasi din sol cu o solutie de clorura
de potasiu 1% si complexati cu o solutie de EDTA-N-Na la pH= 12 in prezenta
indicatorului murexid.

Reactivi si materiali necesari:

- Complexon
III ( versenat) , EDTA Na 0,01 M se cantaresc

3,7226 g sare
de sodiu a acidului etilendiamintetra aceti (EDTA Na ) care se dizolva in
cativa cm apa bidistilata , intr-un balon cotat de care se dizolva in 1000
cm apoi se completeaza pana la semn cu apa bidistilata ;
- Solutie de hidroxid de sodiu 2 N : se cantaresc 8 g hidroxid de sodiu
(NaOH) si se trec intr-un balon cotat de 100 cm cu apa bidistilata ; si dupa
dizolvare se completeaza la semn cu apa bidistilata;
- clorura de calciu : se cantareste la balanta analitica 1 g carbonat de calciu
(CaCO) uscat in prealabil la etuva la 105 C timp de doua ore si apoi
racita in exicator. Se completeaza la semn cu apa bidistilata.
1 cm din aceasta solutie contine 0,4008 mg Ca:
- indicator murexid : se cantaresc 0,2 murexid ( purpurat de amoniu si 20 g
clorura de sodiu (NaCI) si se majoreaza bine , pana face o pulbere fina ; se
foloseste ca atare ;
- clorura de potasiu solutie de 1%
Modul de lucru : se cantares 5 g sol uscat la temperatura camerei
mojarat si cernut prin sita de 2mm. Se introduce solul intr-un pahar Berzelius
peste care se adauga 50 cm solutie de clorura de potasiu 1%.
Se agita cu un agitator magneti timp de o ora. Se filtreaza extractul printr-o
hartie de filtru cu banda albastra.Se dilueaza cu apa bidistilata pana la 50 cm
, si se adauga 1 cm solutie NaOH 2 N si aproximativ 0,1 g indicator
murexid .
Se tireaza cu solutie de complexon III pana ce culoara vireaza de la roz la roz
violaceu.
Factorul solutiei de complexon se determina din 10 v solutie de clorura
de calciu care se introduce intr-un flacon Erlenmayer , se dilueaza cu apa
bidistilata pana la 50 cm , apoi se introduce 1 cm solutie de hidroxid de
sodiu 2 N si aproximativ 0,1 murexid .Se titreaza cu solutie de complexon
pana la virajul roz-violaceu.

f=
n = cm solutie de complexon folositi la titrare.

Calcul : mg Ca/ 1 g sol uscat la 105 C =

Reactivi si material necesar:

-aparat
de distilare Parnas-Wagner;

-solutie de acid boric 2%;se cantaresc 2g acid boric () si se trec intr-un balon
cotat de 100 cu apa bidistilata; se completeaza volumul la semn cu apa
bidistilata;
-solutia de acid sulfuric 0,01N, exact titrata;
- indicator Polonovski preparat din 0,3 g albastru de metilen, 0,1g rosu ed
metilsi 60 alcool etilic; dupa dizolvare se completeaza volumul pana la 100 cu
apa bidistilata ; se pastreaza in sticla bruna;

- solutia declorura de potasiu 1%;

- oxid de magneziu calcinat.
Modul de lucru:

-se cantaresc 25g sol proaspat,bine maruntit si se introduc intr-un pahar

Berzelius de 200 . Se toarna 125 solutie de clorura de potasiu 1% si se
amesteca bine timp de 30 ; se filtreaza printr-un filtru cantitativ .

-se iau 25 din filtrat si se introduc

in balonul de distilare a aparatului ParnasWagner. Intr-un flacon Erlenmayer se introduc 10 de acid boric2% si 1 -2 picaturi
de indicator Polonovski (in prezenta indicatorului, acidul boric este violet).

- in balonul de distilare peste proba se adauga0,2g oxid de magneziu calcinat.

Cand se porneste distilarea,capatul refrigerentului se introduce in acidul boric
din vasul in care se prinde amoniacul.

-se distileaza de 5-6 ori volumul acidului boric (timp de aproximativ5-6). In

timpul distilari amoniacului culoarea indicatorului vireaza in verde.
-se scoate capatul refrigerentului din lichid ,inainte de a opri distilarea, pentru
a nu se face absorbtie.

Calcul: mg N()/ 1g sol uscat la 105C =

N =de 0,01 N folositi la titrare;

f = factorul acidului sulfuric 0,01 N;
0,14 = echivalentul in mg azot al unui de solutie de acid sulfuric 0,01N;
K = constanta de corectie pentru umiditate;
5 = cantitatea corespunzatoare a probei de sol luata in lucru, in grame.
In tabelul urmator este trecuta relatia dintre gradul de impurificare a
solului si continutul in N() amoniacal in procente, fata de azotul total (dupa
Parrakova).

Caracterizarea solului in functie de raportul dintre azotul amoniacal si

azotul total

Gradul de impurificare

NH/total%

Sol curat

0 -2

Sol slab poluat

Sol mijlociu poluat

2 -2,5

Sol puternic poluat

2,5-3,3

GRUPA ANIONILOR

In solutiile poluate cu ape reziduale sau reziduuri solide, anionii care se

intereseaza mai mult sunt : clorurile , sulfatii si nitratii , iar in solurile din
apropierea fabricilor de superfosfati si aluminiu , fluorul este poluantul cel mai
frecvent intalnit.

DETERMINAREA ARSENULUI DIN SOL

Generalitati : arsenului se gaseste in sol natural dar mai ales prin
poluare ,in jurul topitoriilor de metale , centralelor energetice care se folosesc
carbunele drept combustibil precum si prin administrarea directa a unor
pesticide ce contin arsen .
Principiul metodei : arsenul se separa de sol prin topire alcalina si dupa
reducerea la arsina (AsH) , se determina colorimetric cu dietilditiocarbamatul
de argint.
Recoltarea solului : pentru recoltarea solului se delimiteaza o parcela
de aproximativ 100 m si in interiorul acestei parcele se recolteaza 5 6
puncte individuale pentru a forma o proba medie. Recoltarea se face la
suprafata solului ( 6 3 cm) sau in profunzime ( 40 cm).
Pregatirea solului pentru analiza : solul recoltat se omogenizeaza , se
marunteste si se usuca 3 4 zile intr-o camera curata . Se cerne apoi printro sita cu orificiile de 2 mm .
Reactivii :
- hidroxid de potasiu ( KOH) granule
- acid clorhidric concentrat de 1,19
- clorura stanoasa in HCl 40%
- iodura de potasiu 15 %
- dietilditiocarbamat de argint 0,5%
- zinc granule
- trioxid de arsen ( AsO)

 Modul de lucru :

- se cantaresc 0,1 g sol si se introduce intr- o eprubeta .

Se adauga 0 , 8 g KOH ( circa 8 rondele ) si se incalzeste pe un bec
aproximativ 1 minut .
-se evita incalzirea dupa ce continutul probei s-a topit .
- se raceste si se adauga in eprubeta 3 cm apa bidistilata si se lasa in
repaus 30 de minute ca topitura sa se dezintegreze.
- se adauga 3 cm acid clorhidric ( d = 1,19 si 4 cm apa distilata.
- se trece continutul cantitativ in generatorul pentru dozarea arsenului. In
continuare se procedeaza ca la determinarea arsenului din apa.

Calcul :

mg As/g sol uscat la 105 C =

In care :
C = concentratia in g As determinata
d = coeficientul de calcul pentru 1 g sol
K = factorul de corectie pentru umiditate
g = cantitatea de sol luata in lucru in grame .
Arseniul formeaz cu metalele alcaline i alcalino-pmntoase arseniuri
ionice i nu reacioneaz deloc cu hidrogenul, ntruct n seria electrochimica se
situeaz ntre acesta i cupru i are potenial normal pozitiv. Structura elctronic a
stratului de valen dicteaz comportamentul chimic al arsenului. Conform acestei
structuri, acesta poate forma ioni +/-3, +5 dar i alti ioni cu stri de oxidare
intermediar n unele cazuri.

Fa de srurile aurului, cuprului i platinei, arseniul metalic acioneaz ca un

reductor, aducndu-le n stare elementar, pentru ca n faza a doua a reaciei s
formeze arseniuri (Cu2As, Au2As, PtAs2).
Se cunosc compui ai arseniului i cu unle elemente din grupa a IV-a (SiAs,
SiAs2, GeAs, GeAs2) i din grupa a III-a pricipal (AlAs, GaAs). Cu carbonul i cu
borul nu se combin. n schimb, cu metalele alcalino-pmntoase i alcaline,
elemente puternic electropozitive, arsenul reacioneaz cu uurin, formnd
arseniuri.
Arseniurile se pot obine prin topirea componenilor, prin trecerea topiturii
sau vaporilor de arsen peste metale, dar toate se pot obine i prin aluminotermie
sau prin reducerea trioxidului de arsen i a clorurii metalului cu hipofosfit de sodiu
(NaH3PO2).
Cu metalele grele i din grupele secundare, arsenul formeaz combinaii
intermetalice, ce mprumut structura spaial a sulfurilor: arseniura de Ni este
similar cu FeS, PtAs2, FeS2,iar FeS2 are reeaua ortorombic a marcasitei FeS2.
Arsenul intr n structura unor minerale i alturi de sulf ca n cazul mispichelului
FeAsS, a cobaltinei CoAsS etc.

DETERMINAREA SULFATIILOR DIN SOL

Sulful din sol se gaseste prezent in cantitati mici , atat sub forma
organica (aminoacizi , esteri , sulfati ,etc ), cat si sub forma anorganica
( sulfuri , sulfati) .
Cantitati importante de sulf pot ajunge pe sol prin depundere din aerul
atmosferic , direct sau antrenat de precipitatii sau din alte reziduuri lichide
sau solide ce se evacueaza pe sol .
Pentru determinarea continutului total de sulfati din sol , este necesara
trecerea formelor de sulf existente in sol sub forma solubila ( de obicei ca
sulfati).
Pentru aceasta se face o mineralizare alcalina sau o digestie cu acizi
oxidanti .

Metoda clorometrica pentru determinarea suflatului din

sol

Principiul medotei :
Compusii de sulf din sol sunt oxidati si sulfati prin mineralizare alcalina ;
cu o solutie de extractie , sulfatii astfel formati se precipita sub forma de
sulfat de bariu .
excesul de bariu se completeaza cu thorin cu care da o coloratie
proportionala cu concentratia bariului .

Reactivi si materiali necesari :

- bicarbonat de sodiu ( NaHCO) ;
- apa oxigenata solutie 0, 3 % se prepara din 10 cm perhidrol care se
dilueaza pana la 1000 cm cu apa bidistilata. Se ajusteaza pH -ul la 4,5 cu acid
percloric 0,01 N ;
- acide percloric 0,1 N ; se masoara 8,6 cm acid percloric 72% si se introduc
intr-un balon cotat de 1000 cm , apoi se completeaza volumul balonului pana
la semn cu apa bidistilata ;
- perclorat de bariu solutia stoc ; se cantaresc 0,525g perclorat de bariu
anhidru si se dizolva in 250 cm acid percloric 0,1 N;
- perclorat de bariu , solutia de lucru , se prepara astfel: intr-un balon cotat
de 1000 cm se introduc 10 cm solutie stoc de perclorat de bariu , 40 cm
apa bidistilata si se completeaza la semn cu alcool izopropilic sau dioxan ;

etalon stoc pentru SO ,se cantareste 0 , 1815 g sulfat de potasiu

(KSO)
-solutia
uscat peste noapte la etuva la 105 C si se trece cantitativ intr-un
balon cotat la 100 cm cu apa bidistilata ; dupa dizolvare se completeaza
volumul pana la semn cu apa bidistilata , 1 cm din aceasta solutie
contine 1 mg SO;

- solutia etalon de lucru se prepara prin distilarea solutiei stoc de 50 de ori ; 1

cm din solutia etalon de lucru contine 0,020 mg SO ;
- solutia de thorin , se cantaresc 0,125 g thorin si se trece cantitativ cu 5 cm
acid sulfuric 0,01 N intr-un balon cotat de 100 cm,dupa dizolvare se
completeaza volumul la semn cu apa bidistilata. Solutia se pastreaza
maximum 7 zile la frigider ;

- solutia de extractie : se dizolva 46 g fosfat monosodic (NaHPO . HO) in

solutie de acid acetic 2N intr un balon cotat de 1000 cm ; se completeaza
apoi la semn cu solutie de acid acetic 2 N ;
- solutia de acid acetic 2 N ; 4cm acid acetic glacial se introduce cantitativ
intr-un balon cotat de 1 dm si se completeaza volumul la semn cu apa
bidistilata;
- creuzet de calcinare;
- cuptor de calcinare, termoreglabil

Modul de lucru:
- se cantareste 1g sol uscat la aer, majorat si cernut prin sita de 2mm si se
introduce intr-un creuzet de calcinare. Se amesteca bine cu 0,25g bicarbonat
de sodiu si apoi se mai adauga la suprafata probei inca 0,25g bicarbonat de
sodiu.
-se introduce in cuptorul de calcinare timp de 3 ore la temperatura de
500C .Se lasa sa se raceasca si se trece continutul cantitativ intr-un pahar
Berzelius cu 10cm solutie de extactie. Se mai adauga intr-un pahar Berzelius
cu 10cm soluti de extractie si se agita timp de 30 cu un agitator magnetic.
- se filtreaza apoi printr-un filtru cantitativ .Din filtrat se iau 5cm peste care
se adauga 0,5cm apa oxigenata, 10cm de solutie de lucru de perclorat de
bariu si 0,25 cm solutie de thorin. Se amesteca dupa adaugare fiecarui
reactiv; se lasa 10 sa se dezvolte culoarea si se citeste extinctia la
spectrofometru la lungimea de unda de 520 nm in cuva de 1 cm drum optic
fata de apa distilata.
-valoare extractie obtinute se interpoleaza pe scara de etalonarea preparata
si redata in urmatorul tabel.

Scara de etalonare pentru sulfati

Concentratia in
SO/proba

10

20

Solutie etalon de
lucru

cm

0,
1

0,
2

0,
3

0,
5

1,
0

Apa bidistilata

cm

9,
9

9,
8

9,
7

9,
5

9,
0

Apa oxigenata

Cate 0,5cm

Perclorat de
bariu,solutie de
lucru

Cate 10cm

Solutie thorin

Cate 0,25cm

Se agita tuburile dupa adaugarea fiecarui reactiv, apoi se lasa in

repaus 10 dupa care se citesc extinctiile, in aceleasi conditii ca si proba. Cu
valorile extinctiilor se traseaza curba de etalonare.
Calcul: mg SO / 1g sol uscat la 100C =
C= concentratia in g SO din alicota de extract luata pentru
colorimetrare;
D= factorul de multiplicare pentru a calcula concentratia de SO in toata
cantitatea de extract de sol;
K= factorul de corectie pentru umiditate

DETERMINAREA CLORURILOR DIN SOL

Dupa Parrakova clorurilor din sol pot reprezenta un indicator de poluare

recenta a solului.
Metoda Mohr
Princiupiul metodei: clorurile din extractul de sol sunt precipitate cu o
solutie de azot de de argint in prezenta cromatului de potasiu ca indicator.
Reactivi si material necesar: solutie de azotat de argint 0,1 N,se cantresc
17 g azotat de argint (AgNO)si se trec cantitatic intr-un balon cotat de 1000
cm,cu apa bidistilata;se determina factorul cu o solutie de clorura de sodiu de
aceasi normalitate ;
-solutie de cromat de potasiu 10%
Modul de lucru:
-se cantaresc 20 g sol proaspat si se introduce intr-un pahar Berzelius de 200
cm.Se adauga 100 cm apa bidistilata si se agita timp de 15.
-se filtreaza print-un filtru cantitativ.Prima fractiune din filtrat se arunca daca
nu este perfect clara.
-se iau 25 cmdin filtrat intr-un flacon Erlenmayer,se dilueaza pana la 50 cm
cu apa bidistilata,se adauga 2-3 picaturi de cromat de potasiu si se titreaza cu
o solutie de azotat de argint 0,1 N dintr-o microbiureta,pana ce culoarea
vireaza de la galben verzui la galben brun.

Calcul: mg Cl/g sol uscat la 105C=

N= cantitate de soluti de azotat de argint 0,1 N folosita la titrare,in cm;

f=factorul solutiei de azotat de argint 0,1 N ;
3,55=echivalentul in mg Clal unui cm de solutie de azotat de argint 0.1 N;
D=factorul de multiplicare pentru a calcula concentratia clorurilor in
extractul total de sol;
K=factorul de corectie pentru umiditate;
g=cantitatea de sol luata in lucru,in g.

DETERMINAREA NITRATILOR DIN SOL

Concentratia nitratilor din sol se datoreste transformarilor enzimatice a
substantelor humice care au loc in sol sub actiunea
microorganismelor.Microorganismele nitrificatoare,nitrobacter,sunt sensibili
influentate de temperatura avandul optim intre 25-35C.
Peste 45 C si sub 10 C activitatea acestor microorganisme inceteaza
complet.Conditiile de umiditate pentru activitatea microorganismelor
nitrificatoare sunt cuprinse intre 40 -70%.
Sub si peste aceste limite procesele de nitrificare sunt franate.De
asemenea,p H-ul solului influenteaza considerabil mineralizarea
substantelor organice din sol ;astfel,un pH prea acid sau prea alcalin
franeaza activitatea bacteriilor din grupa Nitrobacter.
Daca conditiile din sol sunt favorbile activitatii bacteriilor nitrificatore
formele celelalte de azot mineral,ca aminiac si nitriti nu se pot acumula in
sol.Solul se mai poate imbogati in nitrati din ingrasaminte si din diversi
poluanti organici si anorganici care contin nitrati.
Ionul nitrat nu formeaza saruri insolubile cu nici unul din constituenti
organici si minerali din sol,de aceea poate fi usor antrenat in apele de
infiltrtie in panza subterana acvifera,imbogatind aceste ape.
Continutul crescut de nitrati din apa,au efecte nocive asupra sanatatii
copiilor sub varsta de 1 an hranititi artificial,determinand
methemoglobinemia sau cianoza infantila.

Metoda colorimetrica
Princiupiul metodei:reducerea nitratilor la nitrati si determinarea colorimetica
a nitritilor rezultati care reactioneaza cu acidul sulfanilic cu care formeaza un
compus azoic in mediul acid si cuplarea acestui compus cu sare de diazoniu N
(1-naftil) etilendiamina.
Reactivi:
-apa distilata
-solutie apoasa de sulfat de zinc (ZnSO)20%
-solutie apoasa de feroceanura de potasiu /KFe(CN)/15%
-solutie saturata de borax:50g borax(NaBO. .10HO)SE DIZOLVA LA CALD (4050C)in 500cm apa bidistilata si dupa racire se completeaza volumul pana la
1000
cm cu apa.

-Reactiv Saltzman:2,5g cid sulfanilic se dizolv in 70 cm acid acetic glacial si

400 cm apa distilata.Se adauga 10 cm solutie 0,1% N (1-naftil)etilendiamin
hidrocloric.Se completeaza pana la 500 cm cu apa bidistilata.
-Solutie tampon amoniacala (pH:9,6-9,7)50 cm HCl 37% si 100 cm NH OH
25% se completeaza pana la 1000 cm cu apa distilata.Se ajusteaza p H ul la
9,6-9,7 cu HCl sau NH OH.
-Solutie etalon de nitriti:(a) solutie stoc se cantaresc 0.3000g Na NO uscat 1 h
la 110C si se dizolva in 500 cm apa bidistilata.Dup dizolvare se completeaza
volumul pana la 1000 cm.

1 cmdin aceasta solutie contine 0,2 mg NO.

-Solutia etalon de lucru:25 cm din solutia stoc se trec intr-un balon cotat la
1000 cm si se aduce volumul cu apa bidistilata la semn.1 cm din aceasta
solutie contine 5 g NO.
-HCl 0,1 n si 2 n
-zinc,bastonase
-sulftat de cadmiu (CdSO)0,14 M: se dizolva 37 g CdSO. 8HO in 200 cm apa
bidistilata si se completeaza pana la 1000 cm cu apa bidistilata.
-flacoane Erlenmayer 100 cm
-pahare Berzelius 100 cm;200 cm
-coloana de sticla cu inaltimea de 30 cm si diametrul de 15 cm prevazuta la
partea inferolara cu un tub de cauciuc care se inchide cu o clema Mohr.
Prepararea coloanei de cadmiu :in 2 pahare Berzelius se introduc cate 500
cm solutie de CdSO 0,14 M.I fiecare se introduc cate 5 bastonase de zinc
metalic.
Din 2 in 2 ore se rade cadmiul metalic depus,cu ajutorul unei baghete de
sticla si se colecteaza sub apa.Se spala apoi coloana cu apa bidistilata pana la
indepartarea acidului(verificarea cu hartie de turnesol).
Daca randamentul coloanei se reduce ,se scoate cadmiul din coloana,se
spala prin agitare timp de 1 minut cu HCl 2 N.Se spala apoi bine cu apa
bidistilata si se introduce in coloana.
Modul de lucru: se cantaresc 5 g sol proaspat si omogenizat si omogenizat
si se introduc intr-un flacon Erlenmayer de 100 cm.Se adauga 20 cm solutie
saturata de borax si 30 cm apa bidistata. Se incalzeste pe baia de apa