Scenariul de via

(din perspectiva analizei tranzacionale)

Fiecare dintre noi concepe n copilrie o poveste a propriei viei. Aceast
poveste are un nceput, o parte de mijloc si un sfrsit. Alctuim intriga de baz n
primii ani din copilrie, nainte chiar de a putea rosti cteva cuvinte. Mai trziu, pe
parcursul copilriei, adugm detalii la poveste. La vrsta de sapte ani, ea a fost
deja n cea mai mare parte scris. Poate o mai revizuim puin n adolescen.
Cnd ajungem aduli, de obicei nu mai suntem constieni de povestea de
via pe care am scris-o pentru noi nsine. Totusi, exist, posibilitatea s trim n
conformitate cu ea.
Fr a f constieni de acest lucru, ne organizm viaa de asa natur, nct ne
ndreptm spre scena final pe care ne-am stabilit-o nc din prima copilrie:
Aceast poveste de via de care nu suntem constieni se numeste n AT
scenariu de via.
1. Natura si originile scenariului
Teoria scenariului a fost creat dat de Eric Berne si colaboratorii si, mai
ales Claude Steiner, pe la mijlocul anilor 1960.
n Principles of Group Treatment, Berne a definit scenariul de via ca pe
un plan de via inconstient". Mai trziu, n What Do You Say After You Say
Hello/ Ce spui dup Bun ziua?, a oferit o definiie mai complet: "un plan de
via creat n copilrie, ntrit de prini, justificat de evenimente ulterioare si
culminnd cu o alternative aleas."
Scenariul e un plan de via
Ideea c tiparele vieii adulte a oamenilor sunt afectate de experienele din
copilrie este o idee central nu numai n AT, ci si n multe alte abordri
psihologice.
Teoria AT aduce ca noutate sugestia c, copilul ntocmeste un plan anume
pentru viaa sa, si nu pur si simplu o viziune general asupra vieii. Aceast teorie
sugereaz c acest plan de via este creat sub forma unei piese de teatru, cu pri
distincte de nceput, mijloc si sfrsit.

Scenariul este direcionat spre un rezultat

O alt afirmaie distinctiv a teoriei scenariului este c planul de via
"culmineaz cu o alternativ aleas". Cnd copilul mic si scrie povestea vieii, el
scrie si scena final ca parte integrant din ea. Toate celelalte elemente ale intrigii,
ncepnd cu prima scen, sunt apoi planificate, pentru a conduce spre scena final.
n limbajul stiinific al teoriei scenariului, scena final e numit rezultat al
scenariului. Teoria sugereaz c atunci cnd, ca aduli, iesim din scenariul nostru,
alegem, fr s ne dm seama, comportamente care ne vor duce mai aproape de
rezultatul scenariului nostru.
Scenariul este decizional
Berne defineste scenariul ca "plan de via fcut n copilrie". Adic copilul
decide asupra planului de via. Acest plan nu e determinat numai de fore
exterioare, ca prinii sau mediul. n limbaj specializat AT, exprimm acest lucru
spunnd c scenariul este decizional.
Chiar n cazul n care diferii copii sunt crescui n acelasi mediu, ei se pot
decide asupra unor planuri de via foarte diferite. Beme relateaz o poveste despre
doi frai crora mama le-a spus amndurora: "O s sfrsii ntr-o cas de nebuni".
Unul din ei a ajuns pacient cronic ntr-un spital de boli mentale, cellalt a
devenit psihiatru.
n teoria scenariului, termenul "decizie" e folosit n sens diferit de cel
obisnuit din dicionar. Deciziile de scenariu ale copilului nu sunt luate prin
gndirea deliberat pe care de obicei o asociem cu luarea decizilor la maturitate.
Cele mai timpurii decizii provin din sentimente si se iau nainte ca copilul s
nceap s vorbeasc. Ele depind de asemenea de un tip de testare a realitii
diferit de cel folosit de aduli.
Scenariul e ntrit de prini
Desi prinii nu pot determina deciziile din scenariul unui copil, ei pot
exercita o influen major asupra lor. Din primele zile de via ale unui copil,
prinii i transmit mesaje pe baza crora el si formeaz concluziile despre sine
nsusi, alii si lume. Aceste mesaje din scenariu sunt att non-verbale ct si verbale.
Ele formeaz cadrul n conformitate cu care se iau deciziile scenariale principale
ale copilului.

Scenariul este n afara constientei

n viaa adult, momentele cnd ne apropiem cel mai mult de amintirea
primilor nostri ani de via sunt n vise si fantezii. Dac nu ne facem timp s
analizm si s descoperim care ne este scenariul, probabil nu vom deveni constieni
de deciziile timpurii pe care le-am luat, chiar dac prin comportamentul nostru
trim n conformitate cu ele.
Realitatea este redefinit pentru a, justifica" scenariul
Cnd Berne a scris c scenariul este "justificat de evenimente ulterioare" ar
fi fost mai bine s pun termenul justificat ntre ghilimele (J. Stewart, V. Joines,
2007, p. 79).
Ceea ce facem noi adesea este s interpretm realitatea din propriul nostru
cadru de referin, astfel nct ea s ne fac impresia de justificare a deciziilor
noastre din scenariu.
Facem acest lucru pentru c n starea de Copil a eului nostru putem percepe
orice ameninare la adresa concepiei noastre despre lume bazate pe scenarii ca pe
o ameninare la adresa satisfacerii nevoilor noastre sau chiar a supravieuirii.
Originile scenariului
De ce lum noi n copilrie aceste decizii cuprinztoare n legtur cu noi
nsine, cu alii si cu lumea? Ce funcie ndeplinesc ele? Rspunsul se afl n dou
trsturi caracteristice ale formrii scenariului.
1. Deciziile din scenariu reprezint cea mai bun strategie de supravieuire
a copilului ntr-o lume care deseori pare ostil, chiar amenintoare la adresa
vieii.
2.Deciziile din scenariu se fac pe baza emoiilor si testarea realitii ale
unui copil.
2. Tipuri de scenario
n funcie de coninutul lor, scenariile pot fi clasificate n 3 categorii:
1. cstigtoare
2. perdante sau hamartice
3. non-cstigtoare sau banale.

1. Scenariul cstigtor: n viziunea lui Berne, un cstigtor (engl.,

winner) este persoana care si realizeaz obiectivele propuse n mod
confortabil, plcut, usor. Pot hotr s devin milionar n euro, iar dac am ajuns s
am acele milioane si s fiu fericit si ndestulat nseamn c sunt un cstigtor. Sau
poate am hotrt s mi dedic toat viaa unei religii si s devin ascet. Dac triesc
fericit n chilia mea sunt un cstigtor. Succesul depinde de obiectivele stabilite
pentru mine nsumi.
2. Scenariul perdant: cineva se poate considera un nvins dac nu si
atinge obiectivele propuse sau dac le atinge dup un mare efort, lips de confort
etc. Dac am decis s devin milionar n euro si sfrsesc ca ascet, foarte srac, sunt
un nvins. Si tot nvins sunt dac produc acele milioane de euro n timp ce sunt
vesnic stresat, ulcerul m roade si sunt hipertensiv.
Scenariile perdante au 3 grade (1, 2, 3) n funcie de gravitatea rezultatului:
Scenarii perdante de gradul 1: insuccesele si esecurile persoanei sunt
suficient de blnde pentru a fi discutate n cercul social al persoanei (ex.
tratamentul ambulator pentru o depresie usoar).
Scenarii perdante de gradul 2: esecurile persoanei sunt suficient de neplcute
pentru a nu fi discutate n public (ex. concedierea succesiv din mai multe slujbe,
spitalizarea pentru un episod depresiv major, exmatricularea din scoal).
Scenarii perdante de gradul 3: culmineaz cu moarte, rnire grav,
mbolnvire, criz legal (ex. condamnare la nchisoare, spitalizare pe via pentru
un diagnostic psihiatric, sinucidere pentru un esec la examenul de bacalaureat).
Acestea sunt scenariile hamartice. Cuvntul provine din limba greac:
hamartia, defect vital. Asemenea tragediei greac antic, o decizie negativ
timpurie n scenariu va conduce la o scen final tragic.
3. Scenarii non-cstigtoare sau banale: sunt cel mai des ntlnite.
Persoana merge pe calea de mijloc: nici nu cstig mare lucru, dar nici nu pierde
ceva semnificativ. Nu si asum riscuri. Exemplu: o persoan care la serviciu nu va
ajunge niciodat sef, dar nici nu va fi dat afar. Va ajunge la vrsta pensionrii, va
face o petrecere de pensionare cu colegii si apoi, va sta n papuci pe canapea si se
va gndi: As fi putut fi sef dac m-as fi aflat n alt loc, n alt moment. Dar de fapt,
cred c nu mi-a mers tocmai ru.
Aceast clasificare a scenariilor n cstigtoare, non-cstigtoare si
perdante e doar aproximativ. Ceea ce pare un rezultat non-cstigtor pentru tine,
poate fi un rezultat cstigtor pentru mine. Ceea ce e inacceptabil n cercul meu
social, ar putea fi OK n al tu (J. Stewart, V. Joines, 2007, p. 85).
Berne scria: "Scenariul este ceea ce persoana a planificat s fac n copilria
timpurie, iar cursul vieii este ceea ce se ntmpl de fapt."
Cursul vieii tale este un rezultat al interaciunii a 4 factori: ereditate,
evenimente exterioare, scenariu si decizii autonome.

Independena de scenariu
Desi Berne nu s-a exprimat clar asupra acestui fapt, autonomia nseamn
acelasi lucru cu independena fa de scenariu. O definiie a AUTONOMIEI poate
fi: comportament, gndire sau sentiment care este un rspuns la realitatea de
aici-si-acum mai curnd dect un rspuns la convingeri scenariale.
Desi definiia de mai sus ne aminteste de definiia strii de Adult, putem
spune c a fi autonom nu nseamn a fi tot timpul n starea de Adult ! Persoana
spontan poate allege uneori s reacioneze n aici-si-acum din Printe sau Copil.
Alegerea este fcut LIBER, ca rspuns la situaia prezent. Dimpotriv,
cnd persoana este n scenariu, se va deplasa de la o stare a eului la alta ca rspuns
la deciziile de auto-limitare din copilrie, privitoare la lume, convingerile ei
scenariale.
Autonomia ofer ntotdeauna mai multe opiuni dect scenariul. Intimitatea
poate prea la nceput mai puin confortabil dect jucarea de jocuri sau racketarea,
deoarece este mai puin previzibil. Totusi, prin exersare, ea poate deveni rapid si
natural nct este ca si cum starea de Adult a persoanei ar avea ncorporate n ea
caliti de Copil pozitiv si Printe pozitiv. Berne a sugerat expresia ADULT
INTEGRAT pentru a exprima aceast idee (apud. J. Stewart, V. Joines, 2007, p.
190).

Bibliografie :
1. Berne, Eric, Ce spui dup Bun ziua ?, Bucuresti, Editura Trei,2006.
2. Berne, Eric, Games People Play, New York, Grove Press, 1964.
3. Berne, Eric, The Structure and Dynamics of Groups and Organisations,
Ballantine Books, 1975.
4. Berne, Eric, Transactional Analysis in Psychotherapy, Ballantine Books, 1986.
5. de Lassus, Ren, Analiza tranzacional. O metod revoluionar pentru a ne
cunoaste mai bine si a comunica mai bine, Bucuresti, Teora, 2006.
6. Goulding, Mary ; Goulding Robert, Changing Lives Through Redecision
Therapy, New York, Grove Press, 1997.
7. James, Muriel: Jongeward, Dorothy, Born to Win. Transactional Analysis with
Gestalt Experiments, Twenty-Fifth Anniversary Edition, Perseus Books,
Cambridge, Massachusetts, 1996.
8. Midgley, David, New Directions in Transactional Analysis Counselling. An
Explorers Handbook, Free Association Books, 1999.

9. Parr, John, Handout 101- A.R.A.T., Bucuresti, 2007.

10. Steiner, Claude, Scripts People Live. Transactional Analysis of Life Scripts,
New York, Grove Press, 1974.
11. Steiner, Claude, Emotional Literacy. Intelligence with heart si Healing
Alcoholism, download gratuit de pe http://www.claudesteiner.com/downld.htm
12. Stewart, Jan ; Vann, Joines, AT astzi. O nou introducere n analiza
tranzacional, Ediia a doua, Timisoara, Editura Mirton, 2007.
13. Stewart, Jan, Transactional Analysis Counseling in Action, Second Edition,
Sage Publications, 2000.