UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

ANALIZA I MONITORIZAREA
COSTURILOR N INFRASTRUCTURA
TRANSPORTURILOR
Lucrarea nr.4

MASTERAND:
Duceac BOGDAN Ilie

Scrieti un eseu n care s enumerati cel putin 6 cauze pentru care

valorile ofertate la o licitatie public de constructie din domeniul
infrastructurii transporturilor din Romnia variaz ntre jumtate si
dublul valorii estimate de proiectant.

10 pagini A4 (margini 25mm pe toate partile)

corp de litera 12 pt, la 1 rand cu times new roman
titlul caps si bold cu arial
titlul capitolelor cu bold in arial

LICITATIILE IN ROMANIA
LICITIE-vnzare a unui bun fcut n public, dup reguli speciale, avnd drept
rezultat atribuirea obiectului de vnzare persoanei care a oferit preul cel mai mare; mezat.
Licitaie electronic - procesul repetitiv realizat dup o prim evaluare complet a
ofertelor, n care ofertanii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a
reduce preurile prezentate i/sau de a mbunti alte elemente ale ofertei; evaluarea final
trebuie s se realizeze n mod automat prin mijloacele electronice utilizate;

1. Legile noi care dau peste cap toate licitaiile din Romnia.

Investiiile, singurul motor care ar putea salva Romnia din criz, sunt blocate din cauza
legislaiei i a procedurilor greoaie prin care sunt contractate lucrrile de ctre autoriti. Asta
chiar dac legea din acest domeniu a fost modificat n septembrie.
Astfel, mii de licitaii sunt blocate pentru c Autoritatea Naional pentru Reglementarea
i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP) nu are oameni s controleze documentaiile de
atribuire, iar sistemul public de licitaii este blocat de mai multe luni.
Pe de alt parte, preedintele ANRMAP, Cristina Tril, spunea, n septembrie, c noua
legislaie este "o revizuire fundamental a sistemului naional al achiziilor publice i c se va
mbunti calitatea acestora" prin aplicarea noii legi i c orice documentaie va fi citit n
maximum 14 zile.

Peste 1.400 de licitaii, blocate din cauza birocraiei

Spitale, drumuri judeene i coli nu pot fi reabilitate pentru c procedurile de licitaie sunt
blocate. Drept urmare, Romnia nici nu atrage fonduri europene, nici nu angajeaz creditele
bugetare existente.
Experii susin c autoritile trebuia s ia msuri nainte de a schimba legislaia. "ANRMAP,
care are experien i tie ce presupune verificarea unei documentaii, tia ce nseamn
implementarea unui control exante. Nu faci o lege, dar nu ai cum s o implementezi. E ca i cum
i-ai trage singur scaunul de sub picioare", au explicat reprezentanii firmelor specializate pe
elaborarea documentaiilor de achiziii publice pe fonduri europene.

Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, Rzvan
Murgeanu, n prezent sunt blocate aproximativ 1.200 legate de dezvoltare regional.

Rspundere diluat
"S-a blocat totul n ar. Banii alocai pentru investiii, atragerea fondurilor europene. Dac vom
continua aa i nu vom face investiii, nu vom avea nicio ans s mai atenum din efectele
crizei", au precizat surse guvernamentale.
Nici Comisia European nu este prea ncntat de noua modificare legislativ. Reprezentanii CE
spun c, n prezent, achiziiile care angajeaz fonduri europene sunt controlate de prea multe
instituii, iar rspunderea se dilueaz din cauza acestei birocraii.
"Concluzia CE a fost c, n Romnia, am complicat prea mult legislaia, am adus prea multe
instituii s controleze. Ei spun aa: Pe mine nu m intereseaz nainte de licitaie cum v
organizai voi controlul. Pe mine m intereseaz ca, la final, de legalitatea i corectitudinea
implementrii fondurilor s rspund autoritatea de management care gestioneaz Programul
Operaional respectiv", a declarat, recent, ministrul Dezvoltrii i Turismulu, Elena Udrea,
pentru hotnews.ro.
14 zile s-au fcut luni ntregi
n timp ce ANRMAP susinea n septembrie, atunci cnd s-a schimbat legea, c dup publicarea
anunului de licitaie pe SEAP instituia va emite acceptul sau va respinge intenia de organizare
a unei proceduri de achiziie i c va informa autoritatea contractant de decizia pe care au luato, zeci de autoriti locale ateapt de mai bine de o lun un rspuns.
Au pus carul naintea boilor
Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, licitaiile sunt blocate pentru c ANRMAP nu ar
avea oameni s verifice toate documentaiile nainte de demararea unei licitaii.
"Suntem n situaia n care diferite instituii, precum ANRMAP, trebuie s verifice licitaiile pe
SEAP. Acum suntem iar n blocaj, pentru c pe SEAP au fost demarate numai 60 - 80 din cele
1.400 de licitaii ce trebuiau s fie demarate, pentru c ANRMAP nu are oameni s verifice
licitaiile. Acest lucru se ntmpl din septembrie 2011", a afirmat, recent, Laszlo Borbely.

"ANRMAP nu are oameni s verifice. 1.400 de achiziii trebuiau demarate. Acest lucru se
ntmpl
din
septembrie

LASZLO BORBELY, ministrul Mediului

REACIE ANRMAP: "Noi verificm manual"

Potrivit reprezentanilor Autoritii, de vin ar fi cei care nu au finalizat sistemul de

achiziii publice online (SEAP) i nu ANRMAP-ul.

"Noi verificm manual documentaiile pentru c este blocat SEAP-ul. Dac acesta
funciona, aa cum ne-am angajat i n faa Comisiei Europene, ncepnd cu data de 15 otombrie
nu mai erau aa ntrzieri", a precizat Ioana Teodorescu, reprezentant al Autoritii.
Potrivit acesteia, dac sistemul funciona, specialitii instituiei conduse de Cristina
Tril nu erau obligai s citeasc documentaia de fiecare dat cnd era trimis napoi i ajunge
din nou la ANRMAP.
"Noi retrimitem documentaiile la autoritile contractante. Cnd vin napoi, le recitim
cap coad, c unii modific i acolo unde nu mai trebuiau s schimbe", a adugat Teodorescu.
Reprezentantul a explicat i de ce sistemul de achiziii publice simplifica procedura de
verificare.
"Dac sistemul era funcional, cei care organizau procedura de achiziie puteau face modificri
numai acolo unde au greit i nu mai dura atta, pentru c cmpurile bune erau blocate. Acesta
este
ritmul",
a
adugat
Teodorescu.

SOLUIE
Europenii spun c ar trebui s existe mai puine instituii de control i s se elimine din
birocraie. 800 de milioane de euro, fonduri europene, sunt blocate.
Autoritile romne au discutat deja cu reprezentanii Comisiei Europene i au pus pe
hrtie cum ar trebui rezolvat blocajul n ceea ce privete achiziiile publice. Potrivit mai multor
oficiali guvernamentali, europenii spun c, n Romnia, prea mult lume vrea s controleze.

"ANRMAP controleaz i nainte, i n timpul licitaiei i dup ce procedura este

finalizat. Pe lng aceast instituie, mai sunt trei-patru organisme care verific actele de
achiziie. Cnd se ntmpl ceva, europenii nu tiu pe cine trebuie s trag la rspundere.
Comisia European vrea s stea de vorb cu o singur autoritate de control, pe care s o
poat trage la rspundere i pe care s o oblige s repare ceea ce a fcut greit", au explicat
sursele citate.

Autoritile de management vor verifica documentaiile

Dup discuia pe care Romnia a purtat-o recent cu reprezentaniui Comisiei European,
autoritile se gndesc ca un singur organism s verifice cum sunt angajai constructorii
drumurilor sau a aduciunilor de ap realizate cu bani europeni: Autoritatea de Management. Au
pus deja o serie de msuri pe hrtie i acum ateapt rspuns de la Bruxelles.
Control de la ANI i declaraii care ar putea ajunge n penal
i Agenia Naional de Integritate ar putea controla documentaiile de atribuire n ceea
ce privete angajarea fondurilor europene. Motivul: Autoritatea de Management nu are
competene cnd vine vorba de conflictul de interese.
Mai mult, autoritile contractante i cele de control vor avea acces i la Registrul
Comerului, pentru a putea verifica acionariatele firmelor care particip la licitaii.
Pn una-alta, autoritile romne trebuie s rezolve blocajul de aproape 800 de milioane de
euro, bani europeni, dup ce CE a decis s nu mai efectueze pli pn stabilete dac licitaiile
au fost ilegale sau nu.
Surse guvernamentale au precizat, pentru EVZ, c plile vor fi deblocate pe 16
decembrie i c se vor aplica totui corecii financiare n unele judee.

REACIILE DE LA CONSTRUCTORI
i autostrada s-a oprit la ANRMAP
Constructorii s-au plns de mai multe ori de birocraia excesiv din spatele proiectelor cu
finanare european, dar i de cele unde statul d banii. n timp ce administratorul unei firme care
a ctigat o licitaie pentru reabilitarea unui drum din Gorj afirm c pentru proiectele deja

semnate lucrurile nu merg att de ru: se fac pli la timp, iar lucrrile evolueaz, pentru cele care
nu au fost atribuite sau semnate lucrurile se complic.
"mpotmolirea proiectelor la ANRMAP ne cost timp i bani. Sunt proiecte care ar fi
putut fi ncepute nc din toamn i care nc zac n birourile lor", ne-au declarat reprezentanii
unei firme de construcii.
Un alt proiect a crei documentaie de atribuire a lucrrilor zace prin sertarele unor
birouri de la ANRMAP este i construcia tronsonului dintre Gilu i Ndelu al Autostrzii
Transilvania. Potrivit Companiei Naionale de Drumuri, documentaia a fost transmis nc de
acum cteva luni, iar de atunci nu s-a primi un rspuns din partea instituiei.
n aceeai stuaie se afl proiectele de reabilitare a zeci de drumuri judeene, de aduciuni de ap
i de reabilitare a unor spitale din judee precum Neam, Cluj, Constana i Tulcea i Prahova.
Pe de alt parte, reprezentanii Autoritii Naionale pentru Reglementarea i Monitorizarea
Achiziiilor Publice spun c de vin ar fi autoritile locale, care organizeaz licitaii pe ultima
sut de metri.
Astfel, acetia i acuz pe edili c vor s cumpere lemne i s angajeze firme de
deszpezire n luna decembrie. n acest caz, Autoritatea a i gsit soluia.
A trimis un comunicat prin care a sftuit autoritile locale s nceap procedurile de achiziie
pentru servicii de iarn din prima parte a anului, pentru ca inspectorii ANRMAP s aib la
dispoziie cteva luni bune pentru a citi documentaia de atribuire. (Cristina Sbrn)
ANRMAP se apr i enumer aberaiile gsite de inspectorii Autoritii
n acest moment n SEAP sunt 98 documentaii de atribuire care au surs de finan are
prin Programul Operaional Regional, din care 21 nregistreaz ntrzieri de la o zi la 10 zile
lucratoare (cum ar fi documentaia privind servicii de realizare materiale de promovare n
cadrul proiectului Festivalul Cacavalului de Bradule care are 7 zile ntrziere sau elaborare
proiect tehnic i asisten tehnic pentru investiia modernizare reea strzi n staiuni care are o
zi ntrziere), iar 24 documentaii de atribuire au revenit cel puin odat de la autorit ile
contractante, unele fiind respinse chiar la solicitarea acestora, se precizeaz ntr-o precizare
trimis ziarului Evenimentul Zilei de ctre instituie.
n privina procedurilor iniiate de spitale, drumuri judeene i coli, n Sistemul
Electronic al Achiziiilor Publice sunt ncrcate 408 documenta ii de atribuire ce au ca ini iatori
spitalele, din care 100 sunt reveniri, 3 sunt pe reabilitare nefiind niciuna n ntrziere. n privin a
drumurilor judeene, sunt doar 20 de documentaii de atribuire din care 4 sunt reveniri.
Menionm c reabilitrile ncluse n programele naionale, cum ar fi PNDI, au fost tratate cu

prioritate, la fel ca cele care au vizat achiziia de medicamente din cadrul programelor naionale,
serviciile de asigurri RCA, achiziia de pneuri de iarn i achiziia de servicii de dezpezire, se
mai specific n precizare.
Redm mai jos ce precizri a mai fcut ANRMAP
Cu privire la construcia tronsonului dintre Gilu i Ndelu al Autostrzii Transilvania, potrivit
comunicrii nr. 70984/05.12.2011, primite de la CNADNR fr o astfel de revizuire a Studiului
de Fezabilitate CNADNR SA (studii geotehnice, topografice samd) n calitate de
Autoritate Contractant a fost pus n imposibilitatea de a lansa procedura de execu ie a
lucrrilor pentru acest tronson de autostrad.
n privina proiectelor ce vizeaz alimentarea cu ap, n verificarea ANRMAP, sunt 41 de
documentaii de atribuire, din care 8 sunt reveniri i 15 au o ntrziere de pn la 10 zile
lucrtoare.
n SEAP, pentru judeul Constana, NU sunt documentaii ce vizeaz alimentarea cu ap
sau reabilitarea de drumuri ci 4 documentaii care au ca ini iator spitale din jude ul Constan a,
nefiind niciuna n ntrziere. n privina reabilitrii de spitale, nicio documentaie de atribuire nu
este n acest moment n ntrziere.

Sursa: Legile noi care dau peste cap toate licitaiile din Romnia. Aberaiile lui Tril au paralizat
economia!

2. Opinii: Dreptul la informare

Incepe sa fie tot mai frustrant. Cand auzeai adesea cate un proaspat bisnitar, intre timp
realizat ca prosper om de afaceri impartasind cumetrilor experienta ca "cine detine informatiile
are lumea la picioare", intelegeai cu totul altceva decat astazi: or fi existand la dispozitia lor
agentii specializate, buletine de informatii economice, studii rare si scumpe, site-uri pe Internet.
Sfanta naivitate!
De-abia anii trecuti am priceput dictonul: cine detine informatiile, care se vand ca orice
marfa, face rost si de mijloace. Si iata cum: cativa politicieni "clarvazatori" pun la cale o
stratagema de scoatere din domeniul public a catorva zeci de hectare in vederea cica a
reconstituirii dreptului de proprietate, iar informatia a ajuns la cine "trebuia". Nu se stie daca a
costat ceva si cat. Fostii proprietari habar n-aveau ce se intampla cu pamanturile lor din mosistramosi, insa noii misiti deja le tranzactionau prin notariate.
Vazand asemenea mistuitoare dorinta de reparare (sanchi!) a unor grave prejudicii ale
trecutului comunist, cu toata opozitia unora care tuna si fulgera impotriva ciocoilor, a mosierilor

si a imbogatitilor peste noapte, guvernele semneaza "pe coltul mesei" ordonante, transformand
dintr-un foc in milionari pe posesorii de informatii.
Parca trasa la indigo, a aparut acum trei ani si vanzarea la Bursa a actiunilor unor firme
cu pretul diminuat de 5 ori intre orele cutare. Peste cateva zile, aveau sa valoreze de zece ori pe
atat. In concluzie, numai posesorii de informatii au dat iama in pricajitul nostru stat, ca intr-un sat
fara vornic.
Intotdeauna au castigat "ai nostri". Inventariind tunurile date in vileag de presa ultimilor
20 de ani, ai dimensiunea unui jaf de jaf national fara seaman in istoria umanitatii. Elementul
comun, informatiile. Din ecuatie au rezultat averi uriase, acum greu de justificat. Desi nu le cere
nimeni socoteala.
Astfel de informatii ne-au costat bani buni de prea multe ori dupa '90: cei ce "anticipau"
cursul evenimentelor au furluat valuta din banci, bagandu-le in faliment pe cand inflatia ne ardea
cu 300%, in timp ce noua ni se spunea sa mizam pe leu pana la moarte. Am fost patrioti, suntem
faliti.
Altii au "aflat" ca pot lua credite oricat de mari fara a pati nimic nereturnandu-le. Bancile
publice au ajuns oale si ulcele, ei, investitori strategici. Ba chiar multora li s-a "aratat" ca-si pot
"insusi" orice mareata ctitorie ceausista pe cioara din par.
Dupa ce au lins mierea, s-au stramutat calare pe ditai haznaua cu galbeni in paradisuri
fiscale offshore, viloaiele de neam prost romanesc impanzind intregul mapamond. Prinde orbul,
scoate-i ochii. Cei multi si fara informatie bat in dramba, insa ce-a mancat lupul ...
Telenovela capitalismului carpatin
Cu astfel de "cumetrii" a debutat telenovela de succes scontat a capitalismului carpatin,
ca apoi sa cedeze uzufructul urmasilor sai pana la adanci batraneti, dupa deviza hoteasca "mana
pe bani si ochii la usa!". E incredibil cum un intreg sistem juridic, numit "constitutional" cica, nu
a putut baga la racoare in 20 de ani decat gainari, iar un Parlament intreg de alesi tot unul si unul
nu a gasit inca legea care sa puna capat samavolniciilor! Guvernantii, nici atat. Semn ca altele
sunt durerile lor.
Elementul comun al tuturor acestor pradaciuni il reprezinta pe de o parte directionarea
precisa a informatiei spre cei "interesati", sutii numesc metoda "pontoarsa", iar pe de alta,
blocarea accesului public la informatie, cu alte cuvinte lipsa transparentei, delicte grave legate de
drepturile omului, chiar daca aproape nu exista document legislativ care sa nu le statueze, de la
Constitutie pana la ultimul regulament.
Ati mai vazut dumneavoastra asemenea "banalitati" abordate in spatiul public? Ne e
rusine sa le mai amintim ca si cum am dispune pe bune de toate drepturile din lume, de la
libertati pana la siguranta persoanei. Chita lotrilor!
Daca pana mai ieri eram mintiti cu fereala, mai departe informatia va fi "croita" mult mai
soft & cinic pentru a umple buzunarele cui trebuie, iar noi ne vom cumpara cu placere
posibilitatea de a fi inselati, prostiti la lumina zilei. Cu tot cu justitiari.
Pana a se incumeta cineva sa ia de coarne, nu de coada, taurul informatiilor aducatoare de
averi, sa mai spunem o data "Asta e. Ce sa-i faci!", sa fluieram a paguba aria mioritei fataliste,
bocind ce s-a dus pe apa sambetei. Cor mut.
Sursa: http://www.ziare.com/stiri/frauda/opinii-dreptul-la-informare-1036633

3. Statul fura jumatate din cati bani ne ia

Institutul pentru Politici Publice a demascat clasa politica.

Cat si cum se fura in Romnia, a fost cel mai bine pzit secret, de ctre toate partidele
politice. Cum au reuit sa-l tina? Simplu:
1. s-au uitat in alta parte;
2. au refuzat sa stabileasc un pre de referina.
Adic, mai clar, nimeni nu i-a ntrebat pe organizatorii de licitaii: ba, tu cat ai dat pe
pixul asta? Si cum e posibil sa coste de 10 ori mai mult ca la magazin?
Dup 20 de ani de hoii, se face in fine lumina in contractele de stat. Si ce vedem e
cumplit; e mult mai ru dect ne-am imaginat vreodat (chiar si pe acest blog). Realitatea ne
arata ca n-am fost prea duri, ci prea blnzi. Ura noastr fata de statul social se dovede te meritata
cu vrf si ndesat.
Politrucii fura 12 miliarde de euro pe an!
Asta nseamn chiar mai mult de jumtate, din cei 22 de miliarde de euro pe care statul ii
cheltuiete anual pe achiziii. Pe cnd era premier, Adrian Nstase a zis odat ziaritilor: mai uor
cu corupia asta, mai biei, ca doar trim in Romnia i corupie sa tii c e n orice ar! O fi,
javra: dar una e sa ai corupie 0.5% si alta e 50%!
IPP a mers direct la primarii si a descoperit diferene imense intre preturi. De exemplu:
Primria Galai pltete dublu hrtia, fata de Ministerul de Interne (13 lei/top, fata
de 7.58 lei/top)
Primria Clrai pltete triplu bncile stradale, fata de primria Re i a (983
lei/banca, fata de 290 lei/banca).
Bineneles, bncile, hrtia, pixurile sunt doar mruniuri. Furturile grele sunt la
construcii, drumuri, deszpeziri si asfaltari. Contractele ajung aici la sute de milioane de euro,
dup care cheltuielile sunt dublate prin acte adiionale (fr sa se treac iar prin licita ie). Cnd
auzii ca in Romnia a crescut cifra de afaceri in construcii (in timp ce in toata Europa a sczut),
exact asta nseamn: ca s-a furat mai mult!
Pai de ce credei ca toi politrucii cnt acelai cntec: o sa ieim din criza, daca statul
plteteosele. Aiurea! osele bune sunt in toata Europa, dar n-au scos nici o tara din criza!
Nici o investiie de stat de fapt, n-a reuit aa ceva. In schimb, oselele scot foarte uor din criza
anumitepersoane.

4. Statul ascunde informaiile despre bani!

Ne-am obinuit ca statul sa nu tie ci angajai are, ci asistai social pltete, sau cte
agenii tine in spate.
Dar sa ascunzi informaii despre licitaii publice, e cea mai buna dovada ca eti hot si ca
ai ceva de ascuns. Si exact asta face statul romn:
Preedinia Romniei, de exemplu, refuz s pun la dispoziia IPP informaii detaliate
despre contractele de achiziii ncheiate n ultimii ani, folosind un tertip care excede prevederile
legii accesului la informaii de interes public. Preedinia rspunde solicitrii IPP c nu i va da
niciun document, dar i va permite s le citeasc la Palatul Cotroceni i eventual s memoreze
toate informaiile din respectivele documente.
Pai nene Bsescule, nu erai tu campionul anticorupie? Ia uite aici: oamenii tai nu vor sa
tim cat cheltuii voi pe pixuri. Pai de ce, nene? Te faci ca n-auzi?

5. Sistemul Electronic de Achiziii e o varza!

I-ai auzit pe cretini spunnd calculatoarele rezolva totul? Sigur ca i-ai auzit! Sunt
milioane! Toi au impresia ca daca statul cumpr tehnica ultramoderna, nseamn case
reformeaz. Toi au impresia c i salveazcalculatorul.
IPP a demonstrat negru pe alb, cat de tmpita este o asemenea prere. Sistemul Electronic
de Achiziii Publice (SEAP) a fost construit, pltit, funcioneaz bine-mersi (cam 40% din
licitaii merg pe SEAP) si totuise fura prin el la greu!
Mai mult, nu ofer nici el publicului informaii relevante, despre licita iile care au fost
ctigate. Adic in loc sa te mint in fata, politrucii te mintpe calculator. Asta e toata diferena!
Pai avea dreptate olandezul ala, care zicea: nu va primim in Schengen, ca degeaba v-a i
cumprat echipamente moderne, daca oamenii votri sunt corupi. Nu conteaz echipamentele,
conteaz cine le manevreaz!
Soluii sunt o grmada. Dar politrucii nu vor sa le aplice!
Sigur i-ai auzit pe politruci, cum se vait mereu: domne, da de ce ne critica toata lumea?
de ce nu vine nimeni cu soluii? Uite: IPP-ul a venit!
Iar soluiile lor, la finalul studiului, sunt foarte concrete si aplicate. Se propune
modificarea SEAP, modificarea legislaiei, cu justificri foarte precise. Dar voi va face i ca nauzii. Pentru ca, de fapt, nu vrei sa se schimbe nimic: si PDL, si PSD, si PNL vor sa men in
sistemul aa cum e. Ba chiar vrei ca sistemul sa aib bani din gros: de aceea, de 20 de ani, a i
mrit in permanenta taxele si impozitele.
Aa ca soluia de baza, soluia care trebuie aplicata naintea tuturor soluiilor, este
exterminarea voastr. Ca sa triasc Romnia, voi trebuie sa murii.
Poporul romn ar putea reteze corupia chiar si azi!
90% dintre romni cred ca corupia e problema principala a tarii. Dar de fcut, nu fac
nimic.
Ai vzut vreodat vreun miting pentru creterea salariilor cu 50%? Da! Dar ai vzut
vreun miting pentru scderea corupiei cu 50%? Nu!
Ai vzut vreun mafiot romn, mpucat pe strada de alt mafiot? Da! Dar ai vzut vreun
mafiot asasinat in semn de protest, pur si simplu pentru ca e un nenorocit si jefuiete tara? Nu!
Daca romnii ar iei azi pe strada si ar ncepe sa-i lineze pe politruci, crede i ca ar p i
ceva? Daca Parlamentul ar fi incendiat, cu parlamentari cu tot (ca e plin de infractori ca deputatul
Boldea), credei ca l-ar apra Armata Romn? Credei ca ar trage cineva in popula ie, ca in
Siria? Sau ar sari SUA si Germania in ajutorul nemernicilor? Nici vorb!
Sursa: http://capitalismpepaine.wordpress.com/2012/03/26/statul-fura-jumatate-din-catibani-ne-ia/

6. Probleme privind exproprierile

Da, in Romania anului 2011 se poarta asa ceva bine s-a purtat si pana acum si o sa se
mai poarte multa vreme ..se practica un soi de telefonul fara fir si asa se afla pe unde o sa
treaca o autostrada ceva .(si capi di tutti capi din zona respective ies nu numai ) investesc rapid
bani in propietatile din vecinatatea acelei lucrari si brusc creste pretul pamantului.

Pentru constructia podului Calafat Vidin sunt acordati 236 milioane de euro, din care
pentru exproprieri suma de 7.300.000 lei. Exproprierea terenurilor de pe malul romnesc a
nceput relativ dezordonat, marcat de zvonuri, ntrzieri i suspiciuni. Ludovic Orban, ministrul
Transporturilor din acea perioad, anuna la nceputul lui septembrie c:
Suntem n grafic. Pn la sfritul anului vom organiza licitaie interna ional pentru
desemnarea constructorului, iar la nceputul lui 2009 vor putea demara lucrrile. Se vor rezolva
toate problemele legate de terenuri pn la emiterea ordinului de ncepere a lucrrilor.
Gazeta de Sud - 11.09.2008
Presa romneasc a sugerat c sunt cazuri n care anumite suprafee de teren au fost
trecute de autoritile locale dintr-o categorie inferioar ntr-o categorie superioar, pentru a le
crete valoarea i a obliga statul romn s le cumpere de la proprietarii respectivi cu pre uri
umflate. Astfel, suprafee cu destinaie agricol din extravilanul localitilor, mai ieftine ca pre ,
ar fi fost trecute prin hotrri de Consiliu Local n intravilan i ncadrate ca terenuri cu destina ia
de locuine, mult mai scumpe. Dei autoritile locale au negat acest lucru, n luna septembrie
2009 se ajunsese totui la situaia c statul romn trebuia s plteasc n medie 366.435,07 lei
pentru un hectar de teren n zona Calafat i Poiana Mare, adic aproape 100.000 de euro pe
hectar la acea dat.
Din acest motiv, pe data de 23 septembrie 2009 guvernul romn emite Hotrrea nr.1032,
care modific H.G. nr.576. i prin care se suplimenteaz banii destinai exproprierilor cu suma
global estimat de 2.465 mii lei, alocat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Transporturilor i Infrastructurii. In Nota de Fundamentare a acestei Hotrri se precizeaz clar
c:
Datorit schimbrii categoriei de folosin a unei pri din suprafaa afectat, dintr-o
categorie inferioar ntr-o categorie superioar, ne aflm n situa ia ca suma de bani aprobat
prin Hotrrea Guvernului nr. 576/2009 s nu fie suficient.
Nota de Fundamentare a Hotrrii de Guvern nr.1032/23.09.2009
Sursa :http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Calafat-Vidin

Plombele Bucurestiului se fac prin licitatii masluite

Concurenta investigheaza 11 companii pentru participarea cu oferte trucate la licitatiile
organizate de Primaria Capitalei pentru atribuirea unor contracte de asfaltare a gropilor si
bordurilor din Bucuresti.
Atribuirea contractelor s-a facut prin organizarea a sase licitatii corespunzatoare celor
sase sectoare. Valoarea totala estimata a contractelor incheiate cu cele 11 companii, pentru
perioada 2011-2014, este de 1,46 miliarde lei fara TVA (aproximativ 347 milioane euro).
"Avem indicii ca ar exista o intelegere intre companiile inspectate de a participa cu oferte
formale la cele sase licitatii, fara sa se concureze in mod real. In acest fel, contractele au fost
adjudecate prin rotatie", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Consiliul a efectuat inspectii inopinate la 11 companii participante la procedura de

achizitie publica organizata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti Administratia
Strazilor pentru atribuirea acordurilor cadru de lucrari pentru intretinerea si administrarea unor
strazi din Bucuresti.
Companiile implicate risca amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri.
Legea concurentei (nr. 21/1996) interzice orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii
economici ori asociatiile de agenti economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea
concurentei, in special cele care urmaresc participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la
licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte.
Sursa:

http://www.business24.ro/companii/companii-transport/plombelebucurestiului-se-fac-prin-licitatii-masluite-1508092