CONTROLUL

CURTII DE CONTURI
ASUPRA BUGETELOR LOCALE

-REFERATProfesor coordonator: Ana Maria Bercu

Studenti:
, gr. 1, seria 1
, gr. 1, seria 1
gr. 3, seria 2

CUPRINS:
1.CONTROLUL FINANCIAR EXERCITAT DE CURTEA
DE CONTURI
Scurt istoric. Natura institutiei

2.CONTROLUL INTERN
a. Controlul financiar intern public (CFIP)
b. Auditul intern

ATRIBUTIILE

CURTII

DE

CONTURI

SUNT MENTIONATE

IN

ARTICOLUL 140 DIN CONSTITUTIE :

(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se
solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de
gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si
neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza
modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani,
care nu poate fi prelungit sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in
exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi
incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(5) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de
Parlament, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre Parlament, in cazurile
si conditiile prevazute de lege.
1. Control financiar exercitat de Curtea de Conturi
Scurt istoric. Natura institutiei
Institutie de origine constitutionala, Curtea de Conturi a Romaniei reia o veche
traditie existenta in tara noastra in materie de control specializat. Prima Curtea de Conturi
a fost infiintata in tara noastra, prin Legea din 24 ianuarie 1864. Existenta ei a fost
mentionata si prin Constitutia din 1866 in articolul 116, care prevede ca, pentru toata
Romania este o singura Curte de Conturi .

Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune in aplicare prevederile articolului 115 din
Constitutia din anul 1923, conform careia: Controlul preventiv si cel de gestiune a
tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune
in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al
bugetului trecut, semnaland totodata neregulile savarsite de ministrii in aplicarea
bugetului . Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Legea nr.149/1929 a fost
abrogata prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948.
Curtea de Conturi a fost reintrodusa in sistemul administrativ al tarii noastre prin
dispozitiile art. 139 din Constitutia Romaniei din anul 1991. Potrivit acestui articol:
Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de
intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii,
curtea exercita atributii jurisdictionale.
In Legea nr. 94/1992 in forma initiala, Curtea de Conturi era calificata ca fiind
organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. In opinia
Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si al Guvernului s-a sustinut ca semnificatia
termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea de
jurisdictie, are in vedere jurisdictia financiara.
In noua Constitutie a Romaniei, aplicata din luna octombrie a anului 2003, art.
139, alin.1 se modifica si se completeaza astfel, referitor la Curtea de Conturi: Curtea de
Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a
resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice,
litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele
judecatoresti specializate.
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate
administrativa autonoma, nefiind in subordinea, in sensul dreptului administrativ, a nici
unei alte autoritati a statului; ea indeplineste o functie complexa, de control si de
jurisdictie, care ii confera un grad ridicat de autonomie in domeniul sau de activitate.
Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru
exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public national din exercitiul
bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a
bugetului local.

Curtea de Conturi poate colabora cu organele internationale de profil si poate

exercita, in numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispozitia Romaniei
daca prin tratate, conventii sau alte intelegeri internationale se stabileste aceasta
competenta.
Limitele autonomiei functionale a Curtii de Conturi sunt stabilite prin lege si
acestea se refera la:

Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele initiate din oficiu de catre Curtea

de Conturi in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.

Posibilitatea Camerei Deputatilor sau Senatului de a cere Curtii de Conturi, prin

hotarare, sa efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor

publice si de a raporta asupra celor constatate. Hotararile respective sunt obligatorii
pentru Curtea de Conturi.
Nici o alta autoritate publica nu mai poate obliga Curtea de Conturi.
Consilierii de Conturi: sunt membrii Curtii de Conturi si sunt numiti de
Parlament, la propunerea Comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a
Senatului si a Comisiei pentru buget si finante a Camerei Deputatilor, pentru un mandat
de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
Conducerea: Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de
conducere, de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de
conturi.
Sectiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care indeplineste functia de
presedinte al sectiei.
Sectia jurisdictionala: este instanta de fond si de recurs jurisdictional si se
compune din 7 consilieri de conturi. Sectia jurisdictionala isi desfasoara activitatea la
sediul Curtii de Conturi si este condusa de un consilier de conturi care indeplineste
functia de presedinte. Sectia jurisdictionala are in compunere complete de judecata
formate din doi sau trei consilieri de conturi.

Sectia de control financiar ulterior: este formata din 9 consilieri de conturi si

din consilierii financiari si se organizeaza in divizii sectoriale. Sectia de control financiar
ulterior este condusa de catre un consilier de conturi, care indeplineste si functia de
presedinte. Sectia de control financiar ulterior are in structura divizii sectoriale, conduse
de consilieri de conturi. Sunt supuse controlului statul si unitatile administrativ-teritoriale,
in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice,
autonome sau neautonome.
Colegiul jurisdictional: in structura Curtii de Conturi functioneaza si Colegiul
jurisdictional al Curtii, care este instanta de fond, compus din judecatori financiari si
condus de un presedinte de colegiu.
Camera de Conturi judeteana: se compune din compartimentul de control
financiar si colegiul jurisdictional. Compartimentul de control financiar este format din
controlori financiari si este condus de un sef de compartiment. Colegiul jurisdictional isi
desfasoara activitatea prin complete de judecata alcatuite dintr-un singur judecator
financiar. Propunerea de numire a judecatorilor financiari se face de catre Plenul Curtii de
Conturi. Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurorul general financiar si
procurorul financiar. Procurorul financiar isi exercita atributiile pe langa sectiile Curtii de
Conturi, ale colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si pe langa Camerele de Conturi
judetene.
Subiecti ai controlului Curtii de Conturi pot fi:

statul si colectivitatile locale constituite in unitatile administrativ teritoriale, in

calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice,

autonome sau nu;

regiile autonome

Banca Nationala a Romaniei

Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ teritoriale, institutiile

publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de
jumatate din capitalul social;

Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza

bunuri, valori sau fonduri intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege
sau prin statutele lor se prevede acest lucru.
Obiectul controlului Curtii de Conturi este urmarirea respectarii legii in
gestionarea mijloacelor materiale si banesti publice. Curtea de Conturi analizeaza
calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si
eficacitatii, facand astfel un control de oportunitate.
Pentru a-si exercita atributiile legale, Curtea de Conturi controleaza:

Formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor de

stat si ale bugetelor locale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;

Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor sociale si a fondurilor de tezaur;

Formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor de

stat si ale bugetelor locale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;

Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor sociale si a fondurilor de tezaur;

Utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si a transferarilor

din partea statului;

Constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile

administrative autonome;

Situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat a

statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile

autonome;

Constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia

mediului;

Utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de

Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala

Atributii jurisdictionale
Jurisdictia Curtii Constitutionale cuprinde mai multe solutii in materia activitatii
jurisdictionale a Curtii de Conturi. Curtea Constitutionala s-a pronuntat pentru instituirea
unui tratament egal pentru situatii identice, iar pentru situatii diferite, solutii
diferite.Tratamentul diferit, se intemeiaza pe mai multe elemente de diferentiere cum ar
fi:

Natura proprietatii pagubite;

Natura persoanelor juridice care administreaza patrimoniul respectiv;

Natura prejudiciilor cauzate si calitatea speciala a persoanelor cu raspundere

principala pentru aceste prejudicii.
In primul rand camerele de conturi judetene rezolva intampinarile introduse

impotriva deciziilor emise de presedintii sectiilor de control ale Curtii, privind

suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul
financiar, contabil si fiscal.
Potrivit legii, exista o singura Curte de Conturi pentru intreaga tara, iar in
unitatile administrativ teritoriale, functiile curtii se exercita prin camere de conturi
judetene si a municipiului Bucuresti.
Organe de jurisdictie care functioneaza in cadrul acestora si care au atributii in
controlul bugetelor locale sunt colegiile jurisdictionale ale camerelor de conturi judetene.

Curtea de Conturi judeca in ultima instanta

 Recursurile in anulare jurisdictionala declarate de procurorul general financiar

impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si Sectiei jurisdictionale;
Conflictele de competenta ivite intre Sectia jurisdictionala si colegiile
jurisdictionale;
Cererile de reexaminare introduse impotriva solutiilor procurorului general
financiar date asupra actelor de clasare.
Recursul jurisdictional constituie calea de atac impotriva incheierilor cat si a
sentintelor pronuntate in fond de organele jurisdictionale din sistemul Curtii de Conturi.
Legea prevede doua cai extraordinare de atac :

Revizuirea;

Recursul in anulare jurisdictional. Sectiile de control ulterior sunt formate din

13 consilieri de conturi si din controlori financiari. Ele se organizeaza in divizii sectoriale

si directii teritoriale.
Diviziile sunt conduse de consilieri de conturi. In cadrul diviziilor pot fi
organizate directii de specialitate. Camera de conturi judeteana se compune din
compartimentul de control financiar si colegiul jurisdictional.
Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari si
este condus de un sef de compartiment. Colegiul jurisdictional este format din judecatori
financiari si este condus de un presedinte.
Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de
formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale
sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat
al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
Prin controlul sau, Curtea de Conturi urmareste respectarea legii in gestionarea
mijloacelor materiale si banesti aferente veniturilor statului, unitatilor administrativteritoriale, asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau
partial din mijloacele extrabugetare, daca au fost legal stabilite si incasate la termenele
prevazute de lege si daca cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si
inregistrate conform reglementarilor legale si in concordanta cu prevederile legii

bugetare, modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si daca s-au
facut in conditiile legii.
O alta directie de control o reprezinta verificarea subventiilor si alocatiilor
pentru investitii care s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, in conditiile legii,
si s-au utilizat conform destinatiilor stabilite, calitatea gestiunii financiare din punct de
vedere al economicitatii, eficacitatii bilanturilor si conturilor de executie ale ordonatorilor
de credite bugetare si ale administratorilor care gestioneaza fonduri ce se supun regimului
bugetului public.
Daca in urma examinarii raportului, a actelor si a documentelor pe care se
sprijina acesta, se constata savarsirea unor fapte care, potrivit legii penale, constituie
infractiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmarire penala competente.
Colegiul jurisdictional al camerei de conturi judetene judeca cauzele privind
unitatile administrativ-teritoriale si institutiile publice, regiile autonome de interes local,
sucursalele sau filialele regiilor autonome de interes national, precum si companiile,
societatile nationale si societatile comerciale la care statul sau autoritatea administratiei
publice locale este actionar majoritar, care isi au sediul pe teritoriul judetului in care
functioneaza camera de conturi judeteana .
2. Controlul intern
Controlul intern este unul dintre elementele centrale ale controlului financiar si se
refera la controlul financiar exercitat de structuri organizatorice de control intern ale
entitatii verificate (autoritati publice ale administratiei centrale si locale), inclusiv
sistemele de aprobare si audit intern . Una din trasaturile de baza ale controlului intern
este departajarea intre managementul si controlul financiar intern public (CFIP), pe de o
parte, si auditul intern, pe de alta parte, ceea ce asigura atat functionarea primului, cat si
independenta celui de-al doilea.
a. Controlul financiar intern public (CFIP) - CFIP are drept finalitate
verificarea indeplinirii conditiilor formale si legale pentru ca fondurile alocate unei
institutii publice sa poata fi efectiv cheltuite. Corecta functionare a acestuia ofera un prim
filtru in asigurarea unui management financiar solid al oricarei autoritati publice. CFIP

10

este asigurat de o structura interna institutiei publice respective, structura care are
competente de autorizare a angajarii diferitelor fonduri alocate institutiei. Conform
acquis-ului comunitar, persoana care actioneaza in calitate de responsabil cu autorizarea
nu poate fi, in acelasi timp si pentru aceleasi operatiuni, persoana responsabila de
administrarea conturilor aferente acelei activitati (ofiter de cont).
b. Auditul intern - Auditul intern este o activitate organizata independent in
cadrul unei institutii publice, care consta in efectuarea de verificari, inspectii si analize
ale sistemului propriu de control intern ,in scopul evaluarii gradului in care acesta asigura
indeplinirea obiectivelor institutiei publice si utilizarea resurselor financiare in mod
eficace si eficient si pentru a comunica conducerii institutiei constatarile facute,
eventualele deficiente si nereguli si a propune masuri pentru corectarea deficientelor si
imbunatatirea rezultatelor.
Fiecare institutie isi va stabili o structura de audit intern care trebuie sa respecte
standardele internationale. Auditorul intern numit de institutie va raspunde in fata acesteia
pentru verificarea corespunzatoare a sistemelor si procedurilor de executie bugetara.
Regulamentul stabileste anumite incompatibilitati pentru auditorii interni: ei nu pot fi
responsabili cu autorizarea sau ofiteri de cont. Dintre responsabilitatile auditorilor,
Regulamentul mentioneaza avizarea institutiei cu privire la riscuri, prin emiterea de opinii
independente cu privire la calitatea sistemelor de management si control al fondurilor si
recomandari pentru imbunatatirea conditiilor de implementare a operatiunilor de
management financiar. De asemenea, Regulamentul accentueaza in particular urmatoarele
principale responsabilitati ale auditorului intern:
- evaluarea conformitatii si eficientei sistemelor de management intern si a
nivelului de performanta al departamentelor in implementarea politicilor, programelor si
actiunilor prin referire la riscurile asociate cu ele;
- evaluarea conformitatii si calitatii sistemelor de control si audit intern aplicabile
fiecarei operatiuni de executie bugetara. In exercitarea atributiilor sale, auditorul intern se
bucura de acces nelimitat la toate informatiile necesare pentru indeplinirea sarcinilor sale.
La sfarsitul evaluarii, auditorul intern va intocmi un raport care va contine
rezultatele auditului si recomandari pentru institutie. Auditorul va inainta institutiei si un

11

raport anual de audit intern in care va indica numarul si tipul auditurilor interne efectuate,
recomandarile acestora si masurile luate de institutie.
Fiecare institutie isi va stabili propriile reguli cu privire la auditorul intern astfel
incat sa asigure independenta totala a auditorului in indeplinirea sarcinilor si
reponsabilitatilor sale.
Curtea de Conturi poate hotari efectuarea de controale si la alte
persoane juridice decat cele mentionate mai sus, care:
beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii

sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativteritoriale sau a institutiilor publice;
administreaza, in baza unui contract de concesiune sau inchiriere,

bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativteritoriale;
nu isi indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile

administrativ-teritoriale sau institutiile publice, verificarile efectuandu-se impreuna cu

reprezentantii institutiilor competente in domeniul supus controlului;
sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii care

utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a se efectua in legatura cu legalitatea

utilizarii acestor fonduri;

Prin verificarea conturilor, Curtea de Conturi constata daca:

conturile supuse controlului sau sunt exacte si conforme cu realitatea

inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele si in conditiile

stabilite de lege;

veniturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale, asigurarilor sociale de stat si

ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloacele extrabugetare au fost
legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege;

cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si inregistrate conform

reglementarilor legale si in concordanta cu prevederile legii bugetare;

12

modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si daca s-au

facut in conditiile legii;

subventiile si alocatiile pentru investitii s-au acordat de la buget sau din fonduri

speciale, in conditiile legii si s-au utilizat conform destinatiilor stabilite;

contractarea si utilizarea imprumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale

acestora si plata dobanzilor aferente s-au facut in conditiile legii;

creantele si obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt

indreptatite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii

13

BIBLIOGRAFIE :
1. Constitutia Romaniei
2. Legea nr. 119/1999
3. Legea nr. 27/1998
4. http://www.rcc.ro

14