Sunteți pe pagina 1din 49

I.

I. U.

N. IORGA

1i

III

L1

INSEAM

*
POPOARE BALCANICE
CE

Conferinta :Omuta la Ateneul Romin in


ziva de 13 Decembre 1915.

IlL

,,.1

VALENIT-DE-1MUNTE

Neamul Romnesc", Tipografie i Legatorie


1916

Pretul : 50 de bani.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA
11I

CE INSEAMNA

POPOARE BALCANICE
Conferinta, tinut la Ateneul Romln in
ziva de 13 Decembre 1915.

III

eti.jat.1.6 ?"'
.

VALENII-DE-MUNTE

Neamul Romanese", Tipografie i Legittorie


1916

www.dacoromanica.ro

f,

Onorat auditoria,

SI-mt datr voie sd vA amintesc cg aceasta


i prin urmare, fiind o conferintg, si nu un discurs, are o
parte de invdtdturg, care, nu numar cd nu permite partea de retoricA, dar o inlgturd in cea
mar mare parte.
Aceasta era bine de spus intr'un timp cind
lumea este
si de sigur nu gindesc s o critic
este o conferint d. si nu un discurs,

pentru aceasta fireste mat setoasA de revelatiunt si de accente de pasiune, care ail i ele
locul lor unde trebuie, decit de ldmurirt. LAmuririle laid iardst ad aid, in sala de conferintd a
Ateneulut, locul bor. i, funded am fost rugat de
Comitetul Ateneuluf ca innainte de a intra in

desvoltarea conterintd mele sd explic de ce


Ateneul nu serbdtoreste anul acesta citeva decenil de la intemeierea sa, imb indeplinesc da-

toria pe care o uitasem la inceputul acestor


citeva cuvinte de introducere. Nu e nevoie de

mar largi explicatiunr pentru aceasta, de oare


ce nu-r arde nimAnut in momentul de fail de
www.dacoromanica.ro

jubileil. Natural insa cd fiecare este dator sa.


inlocuiasca toate jubileele pe care nu le face

prin tohtA munca pe care este dator sa o ini, dacg aceasta se spune de toata
lumea, patina lume indeplineste ceia ce se cuprinde intr'un astfel de sfat.
Mg intorc la subiectul mie insul, dupl ce
mi-am indeplinit datoria fatal de institutiunea
deplineasca.

unde vorbesc.

in ceia ce urmeaza o s caut a da inca o


orientare pentru marea mulct pe care sintem
datorl s o desfasuram de acum innainte. Cdci
nu de la o betie de frase la un succes usor a
sa trecem, pentru ca pe urmA s ne putem cufunda, sail in indolenta noastra obisnuitg, sail in
glorificarea cu pre intovArAsim, din nenorocire,
lucrurile pe care le-am ispravit i cele pe care
nu le-am ispravit, ba chiar i pe cele pe care
nu le-am ,facut.
Subiectul conferintel din seara acesta 11 stip :
in ce sens se poate intrebuinta cuvintul de popoare balcanice ?

Unit dintre d-voastra ar putea sa creadd ca


nu e momentul sA se vorbeascA despre lucrurile
din Balcani. Putem face, adecA, numal doug lucrurl

astazI : sa se regrete cresterea violenta si nedreapta, prin mijloace care nu sint cele mat
vrednice de aprobare, a until popor ce are
calitatile sale, dar in momentul de fata ni
arata, cu vitejie, cu spirit de sacrificiu, cu ne-

bunie, toate defectele sale. Si, pe de altA parte,


www.dacoromanica.ro

s'ar putea spune ca in Balcani este un loc de

plins : pentru poporul acela a caruf glorioasa su-

ferinta a fost de atitea orb proslavita de care


nob, dupa cuviinta, i aid la Atene i aiurea.
Cum am spus insa, aceasta este o conferinta de

explicatiuni, si nu o conferinta de regrete, care in

orice cas nu trebute s fie prea des repetate si


ramin totdeauna sterpe. Nu e o conferinta de
ura si de indemn la dusmanie impotriva nimanui,

ci o conferinta de constatarl, la capatul carora

se va propune neat:drat rectificarea paretilor gre-

site pe care le vom analish in originea lor. Le


vom arata fn tot raul pe care 1-ad provocat si
vom arata i prin ce pot fi inlocuite izvoarele
,

raului : printeun izvor de binefacere pentru toate


popoarele care se cuprind astazi supt numele de
popoare balcanice.

Dar, innainte de toate, trebuie sa raspund la


intrebarea aceia tacuta care poate sa fie in sufletul unora din d-voastra, daca, adeca, in afara
de nacazul pentru cresterea... neestetica
sa
zicem macar atit

a Bulgariei i pentru nestirsit

de dureroasa situatie a Sirbilor, daca in afar


de aceasta not, in momentul de fata, putem sa
avem un interes deosebit pentru lucrurile balcanice ?
Unit zic ca da, altil zic ca. nu. Unit pling asupra

tratatulub din Bucuresti. Interesanta opera, din


nenorocire foarte putin fecunda, facuta rapede

ca s dureze putin ; fAcutA in necunostinta aproape

totall de causa, pentru ca aceasta ignoranta salt


produca acele resultate re care orice fel de igwww.dacoromanica.ro

noranta le-a produs totdeauna, operA improvisatA la sfirsitul unlit noroc, care nu deschide
niclodatA alt noroc. Sint unif insA cari pling tratatul si spun : pleat ca n'a durat ; oare nu 1-am
putea face din nog ?
Un lucru e sigur : pe base ca acelea de la 1913 nu

se va putea reface niclodatA tractatul redactat


in Bucurestr, pentru cA anume lucruri din situatiunea de atunci sad schimbat esential, si anume
popoare din Peninsula BalcanicA sad fAcut mult
mai puternice decit atunci. Si alte popoare, prin
-

starea lor de astAzi, aratA o inferioritate menitA


sA dureze, pentru cA, prin imprejurArl petrecute
de la tratatul din Bucuresti incoace, ad iesit la
ivealA ca realitAti care se impun oricuf lucruri
de acelea pe care o usurAtate ignorantA le lAsa
e o parte la 1913. Anume probleme s'aa fixat
in liniile cele mari i sigure. De acuma innainte
nu poate sA treacA cineva pe lingA aceste linif,
fArA sA recunoascA toatA realitatea, plAcutA sad
neplAcutA, care se gAseste in ele. Dar nu din
punctul de vedere al tratatuhif din Bucuresti,
nu indArAtnicindu-ne in rivnirea cAtre ceia ce a
disparut pentru totdeauna, nu in aceasta se poate

concentra de acum innainte interesul nostru


pentru Peninsula BalcanicA.

Unii zic chiar cl interesul acesta

sA-1 maf

slAbim, cAci atentiunea noastrA este indreptatA


aiurea. 0 ziceam si ea la 1912 si la 1913, dar
toatA lumea, setoasA de Cadrilater, geometrisatI
de o agitatiune care era foarte violeortA, dar care,

ca multe agitatiuni violente, nu era tocmal asa


www.dacoromanica.ro

de curatA, spunea : Cadrilaterul, aceasta ne tre-

buie nou astazi, Balcanii, pe cind alte lucruri,


din sus, acelea O. le lasam cu totul de o parte,
sail s le aminAm indefinit.
0 trista satistactiune a venit mai tarziCi pentru
oamenii cari cugetail altfel. As fi preferat sa nu
o am.
Si, astAzi, cind vorbele celor putini de atunci
se adeveresc, impotriva opiniei celor multi, este

natural sa se produca o reactiune in spirit;

sA se spuie: sA lAsAm odata Balcanii acestia de


o parte ; e un pamint de minciuni, un pamint de
trAdare, de crime si de deceptiuni, in care orice
samint s'ar arunca, nu incoltete. Si, de oare ce

toate gindurile noastre sint indreptate aiurea,

de oare ce cellalt pamint poate sa aiba alte neva


geografice i sA creeze alte probleme, am incheiat epoca balcanicA a preocupatiunilor noa-

stre pentru a ne gindi la vre-o epoca exclusiv


carpatica.

Da, cine tine un atlas in mind i urmareste


doul linii de munti, poate sA zica : aid sint
Balcanii, dincoace Carpatii, i sa studieze popoarele din umbra lor numai supt infAtisarea
lor de astAzi. Aa este ; Carpatif, cu tot ce se
tine de dinsii c pamint i oamenT, sint deosebiti, in unele privintl, de tot ceia ce se
tine ca pamint i omen! de Balcanl. Dar pentru cine vede lucrurile cu mai multa pregAtire
i consacra ceva mai multa atentiune pentru
.

patrunderea sensului lor, nu e tocmal aa. SA zicern ,

niment nu ma poate impiedeca de a o zice ca


www.dacoromanica.ro

teorie, i, daca sintem oamenf, nimeni nu ne-ar

sa zicem ca
putea impiedeca de a o i faptui
hotarele terii noastre, ar fi, inteun viitor ma
apropiat sad mai departat, altele. Oare aceasta
schimbare a hotarelor terii noastre mai sus ar
schimba oare cu desavirsire legaturile noastre
cu lumea baleanica? Cind se uita cineva superficial la o harta ar zice da, asa este : aid avem
Prutul, Siretiul, Ialomita. Dimbovita, Oltul, jiiul,
toate Hurl care curg de sus in jos i, intr'un
frumos curs serpuit, se indreapta care linia cea
mare a DunariI. i, atita vreme cit leg-aura va
fi numal cu Dunarea, legaura aceasta ar fi i o
legatura cu Balcanii. Dar lucrul se schimba cu
desavirsii-e cind trecem in alte term, care ail alte
taunt, cu alt curs, ce indic alt directiune.
Am spus i ed odinioar ca regiunea de din-

col9 de Carpap are oarecare legatura, o netagaduita legatura cu Tinuturile de la Marea Adria-

tica, deci ca pamintul acesta se indreapta care


alta Mare. Este foarte adevarat. In istoria evului
mediu vedem orasele sasesti din Ardeal care ad
toate legaturile lor apusene in partile acestea
de care Marea Adriatica : negustorif Sibiiului,
Brasovulul in veacul al XIV-lea calatoresc fara
indoiala si la Braila, catind drumul catre Marea
Neagra, dar aceiasf negustorf mergead si care
Viena si mat departe pe drumurile de uscat ce
ducead spre Adria. Cele d'intaid privilegil acordate in veacul pomenit pentru acestl negustorT
saxonI, cari cattail locurf de trecere care Apus

pentru marfurile lor sad cari veniad sa primeasca


www.dacoromanica.ro

la hotarele regatului Ungariel marfurile terilor


mai departate, cele d'intaid privilegil pomenesc
de legaturile cu orasele dalmatine. Este sigur
ca stapinirea romaneasca in regiunile nordice ar
avea, pe linga alte avantagir, i marele avantagiu de a ne pune in legatura cu acel Apus, din
care fail indoiala a parte esentiala din fiinta
noastra nationald i o parte esentiala din sufletul
nostru modern vine. A fost o descalecare de
ostasi ai lui Traian, venita dupa descalecarea
teranilor imigrati din Italia in timpuri mai indepartate ; dar a mai fost, dupa aceasta. descade si nu se mai poate intrebuinta terlecare
menul in timpurile noastre , a fost ca o pogo-

rire a Duhului Stint pornit, nu din regiunile

Rasaritului, ci din lumea Apusului, care "a format un suflet nod. Prin urmare mai strins am
fi legati de Apus, prin aceasta schimbare catre
Nord a hotarelor noastre.
Unii ar mai adaugi pe lin aceasta un fapt,
absolut incontestabil : cursul riurilor din regiunea ardeleana merge in alta parte, de la Rasarit

la Apus, iar nu de la Nord la Sud. Adevarat,


dar sa nu uitam un lucru : ca aceste rime se
string toate in marele canal colector al Tisei,
.

care curge in aceiasi directie de la Nord la Sud


si confunda apele sale cu apele Dunarii. E indiferent care e cursul afluentilor dada, astfel,
cursul riului principal ne indreapta iarasi catre
aceleasi nevoT dunarene. Tinind sama de acest
fapt, aceiasi nevoie balcanica o intilnim ca i in
ceia ce priveste orinduirea riurilor din partile
www.dacoromanica.ro

10

noastre. Prin urmare, chiar admitind ceia ce dorim, cu toate acestea, chiar i supt raportul
legAturilor geografice, i regiunile acestea, fArd

se !nature neapArata legAtura cu rosturi

sA

apusene mai pronuntate, Il ad legA turile lor puternice cu Dun Area i, prin Dundre, cu Peninsula BalcanicA. Deci si de acum innainte, orice
ar fi, oricit de mult ne-am occidentalisa din nod,
oricit de mult am primi din nod inriuririle apusene pe care le iubim, pe care sufletul nostru le
cere mai mult, cu toate acestea chiar i in forma
aceasta, Balcanul va pAstra importantA pentru
noi.

0 va pAstra supt atitea alte raporturf. Bal-

canul are nevoie de o culturA economic i sufleteascd. Imi aduc aminte cd, acum citiva an! de
zile, un miniStru bulgar, om foarte cuminte,
nu still dacd e multAmit sad nu de ceia ce se
d: *ismanov, a venit la Bumpetrece astAzi
rest!. Era atunci ministru al Instructiunil Publice
i cAuta sal cunoascA institutiunile culturale de
la nor. A venit i la Universitate si a ascultat
lectiuni acolo, dorind sA vadd cum se infltiseazA
invatamintul superior la noi. II erad cunoscute
reformele lui Haret, a apreciat partea practica
din ele, le-a imitat intorcindu-se in tara sa. D.
$ismanov a spus atuncI o vorbA foarte cuminte :Noi vA dorim din toatA inima sa progresati, sA
progresati mult i rapede. Dar a adus un avertisment : sal progresati mult i rdpede, fiinda
noi sintem in urma d-voastra i ne grabim. Dar,
zicea el, dorim sA innaintati, fiindcA sintem un
www.dacoromanica.ro

11

popor econom si. avem nevoie de o multime de


lucrurf: decit sa le importam din departatu1

Apus, dac le gasim in preajma noastra, sintem


foarte bucurosi. Nu ramine decit sa ne patrundem de intelesul cel adevarat i sa ne folosim

si de intelesul ironic al unor urari ca acestea,


s ni dam sama ca, de sigur, cu populatia noastra, cu desimea populatief noastre, cu calitatea

populatiel noastr e, cu traditiile poporulur nostru, cu

usurinta de comunicatie cu Vestul a terilor noastre, putem indeplini acel rol in Peninsula Balcanica care, chiar in afara de consideratiuni de
chilometri 'satrap, ni-ar asigura locul pe care
1-am pretins totdeauna si numal foarte rare oil
am cautat sa-1 learn in spinare i sA-1 mentinem.
fiindca a fost vorba de chilometri 'satrap,

dati-mi voie s fac o observatie care cred ca

este potrivita fata de obiceiurile mentalitatil publiculuf nostru. Publicul nostru se Ilia cu multa
grija, in schimbarile care se petrec pe harta Eu-

rope, la mutarile de granita. Sint atitia ceta-

tens romint cari in fiecare dimineat inseamna


cu stegulete drumul ostilor i tremura ca nu
cumva numarul de chilometri capatatI de unit
be1igerant1 sa intreaca numarul de chilometri de
care dispunem nol. Este o preocupare patriotica
foarte explicabila ; dati-ml voie inst s cred ca
chilometrul inseamna ce cuprinde : un chilometru

de Belgie face altceva decit un chilometru de


Siberie ; un chilometru de pamint roditor din
binecuvintatele noastre locurf face altceva decit
un chilometru din stinca de dincolo de Dunare
KIT

www.dacoromanica.ro
ACABEMIEI
4
4!

utign PIMA vV

12

un chilometru cuprinzind traditia noastra neintrerupta de autonomie politica timp de secole


intregt face altceva decit un chilometru de improvisatie politica pe alt teren. De aceia, funded
lumea, in momentul de fata, este foarte dispusa
s se cufunde intr'un fel de melancolie descurajanta, care ni slabeSte fortele, cred ca. era
bine et adaug aceasta parentesa in ceia ce priveste putinta noastra." de a face din chilornetrit

strarnosilor nostri, pe cari nu i-ag furat de la

nimeni, mat mult decit chilometri luatT cu hapca


de altiL Luatt aceasta ca invatatura, si veil
gasi intr'insa, in mite cas, un indemn spre munca
credinta. Cine nu vine ,,..stazt sa samene munca

credinta, acela este un railfacator. Melancolocif sal faca bine sa se inchida cu melancolia
lor intre eel patru parett ai easel proprit: oricine
face un pas spre public este dator sa nu spuie
4.-at singur cuvint care sa nu fie un indemn si

un element de speranta (aplause calduroase),

care s nu fie o manifestare de optimism, optimism de buna voie sail cu sila, dar optimism
datator de vigoare until popor.
Dupa toate aceste consideratil preliminare, datf-

mi voie sa intru in chiar miezul chestiunit.

Ce sint popoare balcanice, aceasta crede ca


stie toata lumea. De atita vreme se intrebuin-

teaza acest termen, care, de si de atita vreme, nu


e taus/ asa de vechi CI cum 41 inchipuie unit. Daca
ar fi spus cineva unlit diplomat, until calator,
unul om de stiinta, until scriitor din veacul al
www.dacoromanica.ro

13

XVIII-a vorba de popoare balcanice), n'ar fi in-

teles nimic. Termenul acesta, de si foarte mult


intrebuintat in ultimele decenii, este de o origine mai noug : anume interese i anume confusiuni ai determinat notiunea de popor balcanic in sensul in care se intrebuinteazA curent. Natural cg, atita vreme cit ImpArAtia turceasca isT intindea hotarele sale 'Ana la Marea
AdriaticA, de o parte, si pang la Marea NeagrA,
de cealalta parte, panA la Arhipelag, la Sud, si

se sprijinia la Nord, nu pe DunAre, ci pe Carpati, nu putea fi vorba de popoare balcanice}.


Era vorba atunci de Turd, de rasa dominant,
si de raiale, de popoarele supuse : intre raialele

acelea chiar deosebirea nu se fAcea tocmai clar ;


deosebirile de rase, esentiale, permanente, nu erad
bine vAzute. Cutare aseza, din interes politic sad
din simplg ignorant, pe Romini alguri de r2)lavi.
Era o categorie in ceia ce priveste pe Grecl, a
cgror descendent netAgaduitA i absolut din
strAmosii epocei clasice era crezut de toat
lumea intr'o vreme de culturd innainte de toat
clasicA, prin scoala iesuit; Grecii trebuiad s fie

pusi de o parte. Dar chiar in aceasta nu era o


cunostinta adevAratA a poporului grecesc modern
care acea sg nu fie confundati cu SlaviY, cum eram
noi, confundati, ci eraii amintirile de odinioarg.. Prin

urmare nu un alg.tor care strAbause pe acolo,


nu acel cari intrad in contact cu dinil,
nu cu Grecii din Fanar, otomanisati in sufletul

lor, ci cu Grecii traind in vechea lor *traditie, din


Moreia, din Macedonia si alte part!, -- nu acestia
.

www.dacoromanica.ro

14

,deosebiad pe Greet de celelalte population!, ci-f


deosebiad cel cari-1 aduceafi aminte de Temistocle i de Pericle i puneat pe urmai1 lor la o
parte de represintanti! rasel slave sail de romanitatea dunareana.

Inca odata, in vremea aceasta nu eraii, evident State balcanice ; era o singura Impara,

tie : Imparatia romana trecut in stapinirea Tur-

cid, in marea lume politica otomana. In

a-

ceasta mare lume politica otomana se desparties numa della stratur!: stratul stapinitor pagin i stratul supus cretin, in care, cu deosebirea aceasta a Grecilor, determinata ma! mult
de motive clasice decit actuale, se confundail toate

populatiunile dominate din aceasta peninsula.


Exista o chestiune a Imperiulul otoman, dar nu
exista o chestiune a populatifior din Imperiul
otoman. Se vazu insa cA Tamil decad, biruit!
de atitea ort, smulgindu-li-se provincil de la un
razboid la altul, i lumea a inceput sa se gindeasca

la taptul ca Imparatia aceasta nu va putea dura.


$i se credea cu multa naivitate, cu graba pe

care o a cugetatorib politic! une or!, ca imparAtia turceasca o sa se ispraveasca rapede. Era
sa mal dureze, chiar innainte de transformarea
el totala din momentul de fata, care inseamna nu
o supravietuire, ci o substituire de viata. Turcul
de astaz! crede cA poart numa! uniforma straina ;
nu : Turcul de astAzI ispravete sA se transforme,

nu pe din afara, ci pe dinnauntru in altceva decit

neia ce a fost odinioara. Aceasta nu inseamna


Turc, ci InseamnA a nu va putea fi niclodata Turc.

www.dacoromanica.ro

15

Dar in secolul al XVIII-lea se credea ca


imparatia otomana se desface. in folosul cut ?
Al Marilor Puteri vecine. Nu se gindia niment
la desfacerea Turciel in folosul nationalitatilor
care traiesc innauntru, in toate combinatiile de
State viitoare care se facead prin acest secol al
XVIII-lea. Clef popoarele erau atit de rad cunoscute, fixate asa de putin in granitele lor, intelese asa de putin in drepturile lor ! Secolul al
XVIII-lea a cunoscut dreptul cuceririt, dar n'a
vrut sa recunoasca dreptul de opunere, in puterea principiulut national, la orIce fel de cucerire. Prin urmare toate lucrurile acestea ad facut
sa. se presinte o problema a Orientulut otoman
in care niment nu se gindia la popoarele care
traisera atita vreme, cum se zice, supt jugul turnot vom zice mat drept, fall de amincesc
tirea Imperiulub otoman, traisera in alcatuirea politica dominanta, in energia razboinica si incontestabilul spirit de aspra i sigura administratie,
de departata origine romana, al Turcilor, fiindca

Turcit all lost numat imitator! stingacl, grosolant, in cea mat mare parte, at lumit romano. bizantine pe care o inlocuisera.
A venit pe urmA veacul al XIX-lea. S'a zis,
cu o dreptate incontestabila, ca veacul al XIX-lea
porneste cu recunoasterea dreptulut national. Revolutia cea mare n'ar fi facut decit sa puie la gura

trimbita care sa anunte tuturor popoarelor capabile de a trai i celor ce nu s'aii dovedit capabile de a se ridica la o viata proprie ca de

acum innainte inceteaza orice apasare din partea


www.dacoromanica.ro

16

strainatatil i cd fiecare natie are dreptul s tra-

iasca deosebit, cu limba, cu traditiile, cu viitorul sail.


Este o mare gresala. Pentru oratorii de circumstanta, pentru retorii cu cintec in laringe, pentru specialistii in cabotinagiii oratoric, de cari

avem destui, pentru dini Revolutia francesa a


Europa de la un capat la altul, trezind
nationalitatile la viata. Nu e,asa. Revolutia francesd a vorbit de natiunea politica, n'a vorbit de
natiuni etnice ; natiunea pentru Revolutia fraucesd inseamna poporul asa cum 1-am cunoscut,
in forma caricaturala care a dat vietil noastre
politice multe emotiuni false i multe zguduiii
de care ar fi putut fi crutatd foarte usor. Poporub Bucurestilor care face demonstratiile de
pe stile, nu e insa poporul cel adevarat, care
Dumnezed stie cit rabd i cit de putin cap=

- cutreierat

in schimbul rabdarilor lui. Deosebirea e esentiala,


11 sa nu profanam terminul de popor confundind poporul vitejilor tAcuti, unde sint, cu tpoporub zgomotosilor neviteji, unde sint. (Aplause
"puternice.) Revolutia francesa a dat tpoporub
acela care trimitea la ghilotin i acela care,
cind cadea capul cel maT binecuvintat de Dumnezeil al natiunir pe esafod, aplauda scena singeroasa, aplauda pierderea nationald a unel strlucite
inteligente, a until talent gra pareche, a unef virtuti. Da, Revolutia francesa a cucerit unde a putut

si a stapinit unde a putut, si tot asa a facut si

Napoleon Ia. Dac constiinta national s'a trezit


pe urmd, a tost nu pentru ca a provocat-o Revolutia francesa, ci pentru cd s'a ridicat indigwww.dacoromanica.ro

17

nata impotriva incercdrii Revolutiei francese, care

continua traditia monarhiei cuceritoare, de a


supune popoarele mai slabe popoarelor mai taxi.
Astfel Spaniolif, de o parte, Germanii, de alta,
Rusii, mai tirzid, anume populatiuni din partile

noastre, prin imitatiune, s'ad trezit in epoca Revolutiei francese, dar numal fiindca ad simtit da-

toria de a apara individualitatea lor impotriva

marilor sivoaie cuceritoare. Cuceritorii prin gust


si cari n'ad niciun ideal innaintea ochilor sint cei
mai marl criminal! pe cari i.a putut produce
omenirea. Cineva care cucereste pentru gloria

sa personala sad vrajind prin formule mincinoase poporul sad, este un radfacator de cea
mai miserabila spelt. Dar este ceva care-1 face
iertat, pentru binele care rasare, lard voia lui,
din rAul pe care a cautat sa-1 thspindeascd : suferinta apasaril trezeste natiunile.
Iata, noi, istoricii, putem augura astazi, cind
se savirsesc fapte ca ale cuceritorilor de atunci,
c resultatul imediat va fi innaltarea pe ruinele
actelor silnice de cucerire tocmai a popoarelor
care se credead ca au fost zdrobite pentru totdeauna. (Aplause indelung prelungite.) Asa s'a
intimplat i atuncl. Este invatAtura tuturor tim-

purilor. Istoria se repeta, fiindca sint legile naturii,


poruncile lui Dumnezed, care, oricari ar fi oamenif,
oricare ar fi natiunile, se indeplinesc tot asa.

Sint mai tail i decit modele, i decit norocul,


si decit cel mai favorabil moment pe care soarta
ii daruieste individualitatilor i natiunilor.
**

a/a

www.dacoromanica.ro
t---1 A

18

S'a inceput atunci a se vorbi si de popoarele


din Peninsula BalcanicA, Frances!, ca Cyprien
Robert, ad vorbit de Slavii din Balcan! ; altii,
cugetatori poet! din Franta, Anglia, Germania
s'ad inc1zit pentru miscarea greceasca de la
1821 si vorbiad de tmarea natiune greaca ). Prin
urmare iata ca in lumea balcanicg, confusa odatg,

rasar in opinia publica a Europe!, rasar in planurile de viitor ale Occidentului, care el domina viata politica aceste cloud marl grupe nationale.

In ceia ce ne priveste pe noT, iubitorif poporului romin ai rasarit in Apus ceva ma! tirzid,
nu din vina noastra puma!, poate une ori chiar
prea putin din vina noastra, ci din vina altora.
Eram in drumul culturi!, aveam insusirile noastre;

haina noastra cbizaral, plin g. de romantic si pi-

toresc putea sa atraga pe cineva aid ; dar impresia pe care o lasam era ca sintem un popor

antipatic. Asa e i acum. Sal nu ni para rad. Popoai ele care innainteazd incet i sigur sint cele
care nu se bucurg de simpatia generals. Cel mai
mare rail pe care-1 poate da norocul este sa te
alinte toata lumea pe brate. Nenorocirea poporului grecesc in secolul al XIX-lea a stat in aceia
ca. de dragul lul Temistocle i Pericle toat lumea
a navalit cu sfaturile, a dat sperante, a fagaduit,
dar numal cind si-a dat sama poporul grecesc de
zadarnicia tuturor complimentelor si a cautat in
el insusi elementele sale de putere, s'a intimplat
ceva. Oamenil naivi cari umbla astaz! cu un fel
de termometru sentimental in mina, cersind simwww.dacoromanica.ro

19

patiile la dreapta sad la stinga, oamenif acestia


nu pot sA trezeasca decit un zimbet din partea
acelora cari-s1 dad sama ca nu cu acadele sentimentale se hraneste un popor, ci cA popoarele
se hranesc cu ceia ce prin munca bratelor lor,

fie si in mijlocul antipatiel generale, stiii sa smulga

pe basa dreptulul bor. (Mari aplause.)1


Va sa zicA, d-lor, a rasarit de odata, prin frumoasa carte a luf Cyprien Robert, prin lucrarile
Jul Ami Bou si ale altor represintanti ai studiuJul etnografief in Balcani, a rAsArit massa slave de

o parte, masa greaca de alta parte. Ami Bou


a fost un distins cercetator al Balcanilor ; Cyprien Robert a fost unul din cel mai bine in-

zestrati printre romanticii stiintifici : sint i astAzi


scriltori politrci cari cauta argumente in Cyprien
Robert si Ami Bou. i poate pe Cyprien Robert
1-as lasa mai bine de o parte, fiindcg ce poate sa
culeaga cineva, in delicateta problemelor etnografice din Balcani, din paginile unul diletant,
care judeca limita dintre natiuni dupa costumul
pe care 1-a intrezgrit, dupa silabele care i-ad lu-

necat la ureche i, innainte de toate, pe basa


unet reale simpatil, dar uneT pregAtiri total insuficiente ! Adaug insa el prin interesul acesta
din partea Apusenilor can a venit in Balcant

am avut una din cele mai interesante cart! despre


Bulgarf in cele d'intaid timpurl ale micArif lor

care libertate. Este cartea pe care un insemnat


om politic din Franta, un innaintat, un radical,
Blanqui, a scris-o aproape de anul 1840.
Prin urmare cercetarea Peninsulei Balcanice
www.dacoromanica.ro

20

a pornit cu mult interes si cu multd cAldurd de


la o bucatd de vreme, amestecindu-se pe lingd
interesul stiintific i interesul politic. Anumite
Puteri ad trimis cercetAtori cari nu erad indrAgiti numal de etnografie, geografie si istorie, ci
erad indrAgiti si de anume scopuri particulare
politicei

terilor lor. Au venit dou categoril

foarte distincte de cercetatori stiintifico-politici


sail politico-stlintifici, din cari unit porniail de
la Viena, ceilalti de la Petersburg. II trebuia
Austriel o Albanie ? Se gAsiail totdeauna cercetAtorl cari reducead toata viata din Apusul Peninsulei Balcanice la rosturi albanese. Cunoastem
lucrurile acestea si din timpurile din urmA. (Ila-

ritate.) Umbla0 sA caute Albanesi in locurt in


care n'ail fost niciodata sad sint numai din timpuri foarte recente, in urma migratiunii sdvirsite
la stirsitul veaculuf al XVIII-lea sad la inceputul
secolulut al XIX-lea. Pe de altA parte, Rusia trimetea pe cite un Venelin, Slav originar din mo-

naritia Habsburgilor, care se stabilise insA in

Rusia, in tovordsia armatelor rusesti, si el umbla in


toate partile cdutind cit mai multi Bulgarl ca sd-I

opund Sirbilor pe cari Austria credea sA-I poatd


intrebuinta. Pe lingA aceasta, Puterile liberale,
Franta si Anglia, avead tot interesul de a da
cit mai multe rosturi in Balcant Grecilor.

Acum, orice ar spune cineva astazi sad ar fi

spus ieri despre poporul german, despre poporul


frances sad engles, idei cit de exagerate, cit de
putin corespunzAtoare realitAtii, in bine sad in
www.dacoromanica.ro

21

/111,

oricit ar fi cautat sa scadd aceste popoare

on le-ar fi crescut peste limitele adevarate, aceasta

n'are radian fel de influentd asupra vietif acestor


marl natiuni, careli cunosc perfect trecutul, cunosc viata lor actuall supt toate raporturile si-s1
dat sama de conditiunile in care se pot desvolta
in viitor. Nu e tot asa atunci cind este vorba

de popoare a caror pregatire abia incepe. mal


ales in ceia ce priveste viitorul lor, in ceia ce
priveste tendinta lor de expansiune, de complectare a hotarelor bor. Popoarele acestea se vor

indrepta dupa cele ce se vor spune despre ele


-in dreapta sag in stinga. Miami nof stim cite
greselT politice am fAcut pe basa cartilor in care
se vorbia de noT si in care se cauta sa se in-

drepte actiunea noastra in cutare sag in cutare

directiunel: aparea o carte in Apus, cartea aceasta

noT ne simtiarn datorl a aduce la indeplinire cele ce ni le impunead

aproba cutare directie,

altil in legatura cu interesul lor. Asa s'a facut


si cu popoarele balcanice. N'a fost unul care sa
nu poata gasi in anumite carp, pornite dintr'anumit interes politic strdin, indemnuri catre o
misiune pe care umerii lul era prea slab! ca

s'o poarte. Aft Jost crescute in megalomanie toate


popoarele balcanice. Confusia, care era natural sa

domine in starea putin innaintata a studiilor


istorice, geografice i etnografice, a contribuit

ea ca aceste indemnuri la megalomanie, care


veniad din strainatate in legatura cu anumite
interese, sa prospereze. inch' innainte de a se

liber pe deplin din stdpirl.i.rea turceasca, innawww.dacoromanica.ro

22

inte de a se constitui o Serbie cu totul desfa-

cuta din relatiunile de vasalitate fata de Sultana/


din Constantinopol, innainte de a se pune basele
unei Bulgaril, innainte ca Grecia sa capete macar
hotarele restrinse pe care i le-a dat la 1830.
conferinta de la Londra, innainte ca Muntenegrul sa treaca din situatiunea de cuib de munte
la aceia de district cuprinzind i o bucata de
Mare i cimpii favorabile culturil, innainte de a se

vorbi de o Albanie care sa se poata intemeia


i sa poata trai, innainte de toate lucrurile acestea nationalitatile din Peninsula Balcanica
ad format fiecare pentru dinsele un program
balcanic unitar.

Iata ce vread sa zic prin aceasta. Cind a

rasarit Grecil la 1821, ei nu impartiad terito-

riul pe care-1 stapiniad prin autoritatea Sultanului in despartiri nationale bine trase. Et

zicead : nol sintem urmasil Bizantinilor ; Bizantina sail stapinit toata Peninsula Balcanica, au
ajuns pana la Dunare, ad trecut Dunarea, i-ad,
intins influenta pana. in Carpati ; intr'un anume
moment regatul Ungariel li-a fost vasal. Nu mergead aa de departe incit s cugete la o suzeranitate asupra regatului Ungariei sail la stapinirea
asupra terilor noastre, dar unitatea vietil viitoare a
Peninsulel Balcanice pa basa nationala greceasca

o credead cu putinta.
La 1821, cind a inceput micarea greceasca
ea nu void sa intemeieze o Grecie noul ; raseulatil din Morea, revoltatil din Constantinopol,
www.dacoromanica.ro

23

eteristiI din Sculeni

i Dragdsani, din pArtile

noastre, ierolohitif lul Ipsilanti i cip tovarAsi de

luptA pentru libertate ad fost, top voiad sa reinfiinteze Imperiul Bizantin de odinioard, cuprinzind i pe toti Slavii, in calitatea lor de ortodoes!, i poporul latin de aid de la Dundre, in

margenile acestul Imperiu Bizantin restabilit. Veil


zice : mare nebunie ! Evident mare nebunie,
care a fost plAtitA scump, cum se plAtesc toate
nebuniile. Dar unul din cel mai cuminti represintanti a! spiritulul elin. Capo d'Istria, un diplomat care nu venia din fundul until sat al
Moreil sad din Iasi si Bucuresti, ci fusese mi-

nistrul de cdpetenie al Tarulut, Capo d'Istria a


pdstrat definitiunea aceia ct mice om fate parte
din ImpArAtia Sultanului si este de religie orto-

doxd, este si Grec. Vedeti nu saps. nimenf in Balcal-A' din inglobarea in viitor cu natiunea denied.
In acelasi timp cind Grecil ducead lupta lor
pentru libertate, Sirbil purtati in alte conditiun

propria lor luptA pentru intemeierea until Stat


deosebit.

Statul luT Caragheorghe si al luT Milos Obrenovici, cum am arAtat si aid acum citeva saptamini, avea o basA foarte solidA : se rAzima pe
vitejia unor tenant intre cari nu era unul care sa

nu simt rostul luT in Stat, se intemeia i pe


un bun simt rustic al celul care presida cele
d'intAid acte din viata acestul Stat Cu toate
acestea n'a trecut multd vreme i teoreticianil
din Belgrad ad formulat la rindul lor o teorie
slava care trebuia sa cuprinda top Baleen% lwww.dacoromanica.ro

24

sind doar Grecilor oarecare teritoril la Sud. Acum


in urmA, intr'o foaie dusmanA Sirbilor
si este

evident ignobil sa fie cineva dusmanul unuf


popor care a ,trecut prin ce ad trecut Sirbil si,
a trecut cum ail trecut Sirbil in suferintele
lor de astAzi, dar sint oameni cari nu deosebesc
tocmai bine ce este nobil de ce este ignobil si

cred ca pot sd calce in picioare pe dusmanul

biruit , el bine, intr'o foaie dusmana Sirbilor,


se cuprindea o ciudata prefata a unlit traducAtor
sirb de prin anil f86o. Traducind o opera ita-

lianA, fArd nicio legAtural cu acea opera italiand i cu bunul simt. el spunea ca rasa sirbeasca este asezata tocmal in centrul Europe i c menirea cea

mai mare in regiunea aceasta rAsAriteanA if rede rosturile dunarene se preocupa foarte putin
exista
si un dialect sirb amestecat cu elemente strAine

vine. Sint Greet undeva, mai jos,

care se intinde cAtre Marea Neagra, in regiu-

nile care se numesc de obiceid bulgAresti. Si va


putetl'inchipui teoria aceasta absurda a Serbiel
intinzindu-se peste toti Balcanil i la'sind doar
Grecilor peninsula Moreil !
Venim la al treilea popor din Peninsula Baluntied. Cind Bulgaril a intemeiat Statul lor, in
urma razboiului din 1877, si in epoca premergAtoare, cind enuntad teoril, teoriile acestea

bulgaresti erad tot asa de exclusive in ceia ce


priveste dominatiunea asupra Balcanului intreg
ca i teoria greceascA sad teoria sirbeascA. Ele
Ziceat : in veacul al VII-lea ad venit in Penin-

sula Balcanicd Bulgaril. Bulgaril ad adus o ideie


www.dacoromanica.ro

25

am cetit e insumi exde Stat superioard,


punerea istoriei Bulgariel facuta in telul acesta
de un distins profesor de la Universitatea din
Sofia, care in lucrari de ambulate a dat resul-

tate stiintifice de un incontestabil folos, dar care,


cind e vorba de generalitdti privitoare la poporul

sAti si la viata balcanica in genere, elaboreazd


Bulgaril all venit deci cu o
teor, I ca acestea
ideie politica noud, i toed. Peninsula Balcanica
li-a apartinut intr'un moment ; afard de coltul unde
strinseserd pe Bizantinil fugari in tasitatea lor, toatA
Peninsula Balcanica apartinea, daca nu stapinirii,
cel putin dreptului de stapinire al Bulgariel. Este

adevarat c cel d'intaiU Imperiu bulgar a perit


supt loviturile Bizantinilor, dar atunci indata s'a
intemeiat altul. Pe cind tot ceia ce stim cu privire la conditiunile etnice ale timpulul arata cd
era atunci un Imperiu purtind numele de Bulgarie, dar sprijinit pe o populatie albanesa
vlahd pe populatia Pindului. Va s zica, indata
dupa aceasta s'a intemeiat, dupa ei, al doilea
Imperiu, bulgar ca rassa, nu ca traditiune politica, pe cind numai ca traditiune politica a lost
bulgar Imperiul de Ohrida. Imperiul de Ohrida
a ajuns intr'anume moment sa stapineascd pAnd
adinc catre Sud fiind distrus de Bizantini si.
el. Asanestil, al clam caracter vlah, arominesc,
se neagd de si izvoarele contimporane i pomelnice numesc pe Asa n Cojoc-Alb AsAnestil
acestia, cari ati fost, dupd aceasta teorie, Bulgari
de rassa, intemeiazd un Imperiu national bulgdreSc, cu citeva secole innainte de existenta insds1

www.dacoromanica.ro

11

26

a notiunii de natie. ca element intemeietor i


domnitor de Stat. Pacat a nu se spune c suveranul acesta, autentic bulgar ca rasA, trdia
cam cum trdieste un suveran constitutional in
timpul nostru, cetind vre-un mesagiu, care sd
vorbeascd de drepturi nationale, intr'un Parlament de la Tirnova i afirmind drepturl nationale
imprescriptibile, c presa de la 1200 i ceva
rdspindia in articolele inflacarate doctrina nationald i tipdrituri anterioare cu cloud veacurt i
jumdtate lul Gutemberg rdspindiati in mir i mu
de exemplare aceste doctrine ; i, deed introducr
caricatura intr'un domeniu de ce n'ar caracterisa astfel intreg domeniul i de ce n'ar introduce telegrafia, fonograful, aeroplanul si tot ceia
ce are in momentul de fatd viata economicd i
militard a omeniril pentru a da un tabloil in care
sa nu se amestece in chip strigAtor caricatura
cu adevArul ?
N31 tim cd era altfel : Vlahil revoltati intemelaza o tmparatie. Fiindca orIce revoltd impotriva Bizantulul era dupa traditie bulgareasca,
fiindca teritoriul asupra caruia se intindea Statul acesta al Vlahilor cuprindea orase bulgarett,

Statul lor a capatat caracterul pOlitic, nu etIn

nic bulgar. Fiindca teoria generala a orlcaril bulpa;atil in Peninsula Balcanic nu era nici
gAreasca, nici sirbeasca, nicl vlahl, ci era bizantina, adeca romana. Prin urmare nu era decit o
Incercare de a se restabili hnperiul de Orient,
sprijinit pe locuitoril bulgarl al oraelor din partea de Nord a Peninsulei Balcanice i pe energia
www.dacoromanica.ro

27

luptatoare a elementelor vlahe in plinA desvoltare etnicA.

Aceasta o spunem nol. Teoria, care este a lul

Venelin si care a trecut la Drinov si la toatA scoala .

istoricilor bulgari din timpul nostru, zice altfel :


Asdnestil ad cucerit cea ma! mare parte din Peninsula BalcanicA. Aceasta este o cucerire national bulgareascd. Prin urmare ce poate cere poporul bulgar in timpul nostru ? Poate sA ceard
tot ceia ce a avut intAia ImpArAtie bulgAreascA,
plus a doua, plus a treia ImpArAtie bulgAreascd,
De oare ce una a fost la Dundre, tot ceia ce s'a

cucerit la Dundre se pune in sama drepturilor


actuale ale natiel bulgare ; alta a fost in Mace-

donia : tot ceia cc s'a cucerit acolo trece in sama


drepturilor actuale ale natier bulgare ; dar Asanestil ad tins si mai departe, ad cucerit teritoriile
sudice ale Peninsulei Balcanice pe care ceilaltl
nu le avuserd in mind : dee! tot ceia ce a stlpink la 1240 loan Asan, toate teritoriile acestea
tree in harta drepturilor etnografice i politice
bulgaresti din timpul nostru.
Astfel i dupd aceasta teorie tot Balcanul trebuie sa revie unei singure natil. FalsA i nenorocitA teorie ! De la aceasta teorie nespus de falsa
si fatal de nenorocitA ad plecat toate zguduirile
nefolositoare, toate vArsArile de singe criminale,
toate desilusiile teribile, a doua zi dupa victorie,
ale popoarelor" balcanice.
Popoarele balcanice n'ad insa niclunul dintre
dinsele dreptul de a se spriiini pe traditia istoricl

www.dacoromanica.ro

28

sa pe realitatea nat,ionald care sd ii dea dreptul de a stapini asupra intregii acestel regiuni.
De altminteri, chiar i calificativul acesta de
popoare balcanice este un calificativ gresit.
SA ne gindim la alte teritorif peninsulare care
cuprind in mijlocul lor o linie de munti. IatA,
Europa se termind prin trei peninsule : Peninsula
Balcanied, Peninsula Italica si Peninsula Ibericd:
Ati auzit vre-odatA vorbindu-se de popoare iberice sail de State iberice intr'un sens asAmanator
cu sensul in care trmenul de balcanic a fost a-

plicat popoarelor care traiesc in aceasta Peninsul i Statelor intemeiate de aceste popoare ?
A crezut vre-odata Portughesul ca, fiind iberic,
are dreptul sil restabileasca unitatea iberica in
profitul sAil ? A crezut vre-odata Spaniolul a, de
oare ce Peninsula Ibericd este una i singurd, el
are dreptul sa inlAture existenta until popcir cu
traditii nationale deosebite, cu o limbS distinctd,
a unt1 popor-frate care traieste linga dinsnl ?
Ni-a infatisat epoca moderna o serie de lupte
fratricide tot asa de neintemeiate in originea lor,
pe cit de triste in resultatele lor in alta din peninsule sudice ale Europe ? Nu. In ceia "ce pridat sama
veste peninsulele celelalte, oamenif

curind de un lucru : ca nu muntele, nu us-

catul, nu teritoriul hotArdste rosturile deosebitelor popoare, ci ceia ce hotardste rosturile deosebitelor popoare care traiesc pe un teritoriu, este
indreptarea catre Marea vie, spre care tinde unul
sail altul din elementele nationale ce se gdsesc

supt un munte sat in hotarele unei peninsule.


www.dacoromanica.ro

29

Ace la care, gasindu-se intr'o peninsula, este indemnat de traditiile sale istorice, de interesele

sale economice atre o Mare, este dominat cu


mult mai mult de nevoile si legaturile acestei
Mari decit de teritoriul pe care se sprijina si de
muntele care se intinde de-asupra lui. Aceasta
este adevarat oriunde, i mai mult decit oriunde
in Peninsula Balcanica.
Vedep, chiar .termenul de Peninsula Balcanic este geograficete fals : Peninsula Balcanica

nu este una, si este alatuita din doua unitati

geografice care, intimplator, prin comotiile de odi-

nioara ale naturil, prin schimbari geologice ale


solului, sail gasit reunite impreund. Peninsula
Balcanica nu cuprinde numai Balcanul, si se poate

spune chiar c Balcanul nu este elementul esential, ca munte, din aceasta peninsula ; Balcanul
nu are o importanta mai mare decit Rodopele,
sat linia de munti care formeaza la Vest legatura
intre Rodope si Balcani, ci muntele care patrunde
drept de la un capat la altul corpul Peninsula. sira
spinaril a Peninsulel Balcanice este Pindul. Intre
Pind i intre Balcani este fara indoiala o legatura,
dar este imposibil sa nu deosebeasca cineva natura absolut distinct intre Balcan, pe de o parte,
i intre Pind, pe de alta parte : Pindul trece de
la Nord la Sud ; Balcanul este o tsiera) care
trece de la Apus la Rasarit. Apropiati putin Peninsula Italica de Peninsula Iberia ; gindip-Va.
c Marea care le desparte ar fi disparut cindva,
ca aceste doua Peninsule ar fi lipite, n'ati avea

d-voastra din Peninsula Iberia lipita de Pewww.dacoromanica.ro

30

ninsula Italica ceva care ar corespunde perfect


legaturil intre lumea Pindului si lumea Balcanulul in Peninsula zisa Balcanica ? Peninsula
Balcania este prin urmare dubla : dota sisteme
de munti absolut deosebite ca legaturg, ca orien-

tare, ca rost de constituire.

astfel, odata

ce Peninsula are caracterul acesta dublu, chiar

cind tine cineva sama de munti, nu poate s

numeasc g. tot cu termenul de popoare balcanice


natiunile care se gasesc amestecate cu alt sistem
de munte, supt umbra altor munti, decit popoa,
rele din Balcanii propriu zi I.
Peninsula Balcanica este scaldata insa pe coa',
i stele sale de trel Mari. De o parte Marea Adria-

-,

/ tied, de alta parte Arhipelagul si, in al treilea


I

loc, intinderea de ape de la Marea de Marmara

I la Marea Neagra.

ceia
Tind oare toate popoarele balcanice
ce am spus despre basa de munti a Peninsulei
ajunge ca sg. raspundem : nu, tind oare toate

partile Peninsulei Balcanice, toate popoarele care


locuiesc aceste part!, care aceiasi Mare ? Se poate
zice ca. Grecul, care nu e Balcanic de loc in ceia

ce priveste muntele, are o comunitate de Mare


care sd-1 apropie de Sirbi sad de Bulgari ; sail
drepturile care Marl deosebite creiaz la natiile
acestea balcanice si drepturl politice deosebite ?
Marea desparte si muntele dublu nu uneste.
' SA ne coborim la oarecare amanunte ca sa se
vadeasc acest lucru.
-

Se zice : Sirbil sint un popor balcanic ; tara

www.dacoromanica.ro

31

bor este o tail balcanica. Serbia de la Dunare


nu e balcanica, Serbia aceia dare sufere supt ochil

nostri, decit intru cit stapineste o parte din regiunea apuseana a Balcanului. Serbia de odinioara, care a inceput in evul mediu, nu s a
gasit in niciun Tel vecina cu Balcanii ; ea a pornit

de la Marea Adriatica. Serbia aceasta a fost,


inteo privinta, o continuare a mama carolingiene din Panonia, care se intindea i asupra
Croatia, Dalmatia Pe de alta parte, ea a fost o
reproducere a imprejurarilor politice din Italia,
anume din partile venetiene. Supt influenta

venetiana, croata, dalmatina, dar mai ales stapinita


de traditiile carolingiene ale Apusul s'a intemeiat
o Serbie la Marea Adriatica. Serbia abeasta a fost

Serbia principala o multime de vreme. Nu era


nici macar o Serbie slavo-greaca influentata de
cultura bizantina', o Serbie de cultura orientala,
ci o Serbie italiana in ceia ce priveste influenta ;

era latind in ceia ce priveste, atit Biserica, pe cit si

limba care se intrebuinta inti in Stat. Si, dupa


ce s'a ivit noua Serbie, in regiunea Sangeacului
de astazi, in Rascia, in jurul localitatii Ras, in
Novibazar, Serbia aceasta a ramas dusmana Serbiel de la Marea Adriatica. Asa incit se poate
zice ea astazi, cind ramasitele eroice ale armatel
regelul Petru se gasesc in Albania, nu se gasesc
pe teritoriu strain, ci se gasesc pe teritoriul
celor mai indepartati strums!, pe teritoriul acela
pe care intaia oara s'a intemeiat viata politica
sirbeasca, i aceasta ii va da puterea morala pe
care oricarul popor luptator i-o da faptul c supt
r
www.dacoromanica.ro
I.

32

picioarele sale se ggseste solul istoric asupra


caruia stramosii ad afirmat drepturf i si-aii intins
cindva stapinirea. (Aplause calduroase.)
Prin urmare in legatura. cu Adriatica, mai tarzi cu rnuntele, in legatura cu Pindul, a pornit
Serbia. Serbia dungreana este ultimul adapost
al Serbiel celeilalte, invinsa i izgonita de Turd.
Deci se vede ca intreaga directie, pang la stirsit, a rase! sirbesti nu este cake Marea Neagra, ci catre Marea Adriatic. Cind Sirbil
reclama astazi Dalmatia, n'o reclama numal in
puterea rosturilor etnografice, de netagaduit, n'o
reclama numal fiindca sint mai multi locuitori
sirbi decit de alta rasa in partile acestea ale litoralului adriatic, ci o reclama in mare parte
fiindca traditia istorida II indreapta aco'o i ne-

cesitatf de viata adevarata, nu cele scoase la iveala,


in concurenta balcanica, de etnogratil, geografif
si istoricif mai nof, fiindca cele mai naturale tendinte ale desvoltarif etnografice nationale Si

plaice if duc intr'acolo. Evident, nu vor avea


pretentia de a inlocui rasa italiana in rostul saU
adriatic :

ace! cari calla s sperie lumea cu

ideia unef marl flote sirbesti care ar strica rosturile Italie! in Marea Adriatica, sint sail inseMori sail naivf. 0 stapinire de litOral nu inseamna
in acelasi timp o stapinire a Mari! de linga dinsul ; flotele englese stapinesc multe Mari care ail
termini unde alte natif isf perpetueaza de veacuri
rosturile lor ; dar, cum zic, in trecut ca 5i astazi,
in unlit generale, esentiale, Serbia si poporul sirbesc sint in legatura cu Marea Apusuluf.
www.dacoromanica.ro

.
33

Grecil, popor balcanic ? De ce ? Cind, in ce


moment rasa greceasca s'a intins in regiunile
acestea din Balcani ? Grecia veche, cu cetatile

el, se gasia in Moreia i pArtile vecine, in Pelopones si pgrtile vecine ale Continentului. Acolo
se intind ramificatiile Pindulul. Nu s'a gindit
niclun istoric al anticitatii elenice, care sa fi cautat
in configuratiunea solului secretul insusirilor superioare ale raser grecesti, s spuie ca muntilor
de acolo li se datoresc calitatile marl ale acestel
rase.
Muntil grecestl sint foarte interesanti i foarte
putin locuiti, doar de turme de capre ; dar, claca
nu ma insel, cultura veche a Grecilor n'au fcut-o
caprele de pe muntil sterpl al Eladel, ci cultura
veche a Greciel a facut-o omul de pe term; omul
Marii, nu capra muntelul. (Ilaritate.) Ca lotusi
capra muntelui, in timpuri mai apropiate, a putut
transmite anumite insusiri sufletesti unor personalitati exagerate care caricatureaza poporul lor,
de si el nu merita aceasta soart, este altceva.
(Ilaritate.)

Prin urmare, cum Sirbul este o creatiune a


Adriaticel, Grecul este o creatiune a 'aril

acesteia Mediterane, a Arhipelagulul, care s'a


miscat totdeauna vie in jurul coastelor dintate
ale peninsula ca i in jurul insulelor ce alcatuiesc patrimoniul etnic al poporulul crrecesc.
Asa a fost, asa este si asa trebuie sA fie. Pe
cit de neintemeiata poate sa fie o intinderesi
a Statului sirbesc intr'anume colt catre Vidin
***

www.dacoromanica.ro

:!4

Sofia

Bulgarit zic cA ad gdsit acum in urmA

o hartA etnograficA sirbeasca impArtitA intre soldatiT sirbl., care cuprindea in limitele Serbiet ire-

prin urdente regiunea Sofiel si a Vidinulut


mare pe cit de neindreptAtita este pretentia
rase sirbestI de a retinea toata Macedonia atunci

cind i se pot deschide alte drumurt in alte di-

rectii, potrivit traditiel istorice adevArate, tot asa

de absurd este din partea rase grecestl sA lase


la o parte coastele Acid Mid i pe Grecii din
Turcia pentru a se infunda in regiunt albanese

si macedonene care n'ail format nicIodatA partea


cea mat pretioasA, supt niciun ra port, a expansiuni1 poporulut grecesc. (Aplause.) Dacl unit
sint prinsi de furia Balcanulut si lasA Marea

AdriaticA pentru prApAstiile din apropiere de Sofia


si Vidin, aceiast furie balcanicA face pe oamenit

can a innaintea lor Smirna, ruinele Troit, insulele nerlscumpArate Inca din stApinirea strAinA,

if face salt intrebuinteze toatA energia diploruaticA

i, la intimplare,

militarA, pentru stA-

pinirea unor teritorit care, chiar dacl in unele


pant sint in legAturA actuall cu rasa greceascl,

nu constituie partea esentialA, partea a aril des-

robire s se impuna grabnic pentru poporul


grecesc.
In ceia ce priveste pe Bulgur!, cunoastett hAr-

tile pe care le-atb vAzut de atitea orl. Nu stiI

dacA trenuie sA te necAjestl cind tiT citA suferintA, cite sfortirl zadarnice, citA pierdere de
timp si de oamenl o s iasA din miserabilele
aceste petece de hirtie ! Sint hart! mat radfacI7
www.dacoromanica.ro

35

toare decit multiml intregi de salbatect, carora


li-ai da drumul intr'o tara. Sint harp care ucid
mai multi oamenl cu centimetrul lor patrat de
hirtie colorata decit cum se distrug cu cele mai
inviersunate mijloace perfectionate de nimicire
tehnica din zilele noastre, fiindca din petecul
acesta de hirtie innebuneste omul i, daca a
innebunit omul, pe urma, cu mijloacele ce
le are la indemina, face toate ticalosiile de pe
lume.

Prin urmare am vazut harp bulgare aratind

Bulgaria pe vremea cutarui stapinitor din veacul

al X-lea, orl pe vremea cutaror alti stapinitori

din veacul al XI-lea si al XII-lea ; toata Peninsula

Balcanica se minjeste de verde dupa capriciul


acestor istorici i etnografi improvisati i intere-

sap din timpul nostru. Asa judeca Bulgaria din

anul 1915, incalzita de succesul colaboratiei... Stiff

insa ca e cintec de cor i cintec de solist, dar


solistul acela e pentru el insusl lucrul de
capetenie. Un succes de cor am cis,tigat i noi

la 1913 : fiecare in cor 41 inchipuie c lumea Ii


aude numal pe el, pe cind lumea, nu stie care e
partea ui si care e partea celullalt. Prin urmare
Bulgarii, imbatati de succesele acestea corale,
care sint foarte importante, dar in care deosebitele elemente nici nu trebuie s se distinga, 41
inchipuie ca a venit vremea sa se scalde in trel
Marl (ilaritate).

Ca figura, e foarte frumos (ilaritate). Eti gin-

desc insa a nu poate fi ideie mal nenorocita,


ecit ideie care a adus pe Bulgari la aceasta
,

www.dacoromanica.ro

36

conceptie, pe cind avead nevoie numai, cum avern


i nol si oricine, de un drum, asigurat prin tratate
de comert sad aliante politice, cAtre cutare Mare.
Ca s mergi de la BucurestI la Virciorova aceasta,
nu inseamnA ca. trebuie sa cumperi toate mosiile
de la Bucuresti la Virciorova pentru a trece doar
pe pAmintul tAti, ci ajunge sA iel un bilet ca sA
pop merge de la un oras la cellalt. i intre popoare

e acelasI lucru : nu mergi numai pe locul d-tale,


ci si pe loc strain, cu biletul pe care ti 1-a dat
tratatul : Germanil a mers la Triest si merg

de decenil, fled ca Triestul sa facA parte din

Statele germane. Ar fi fost o nebunie, cind anume


tratate de comert 41 dAdead toate garantiile si toatA

putinta de a ajunge unde voial, sA te apuci de


cuceriri, impotriva prietenilor sail dusmanilor,
pentru un drum. Este cea mai imbecilA ideie care

a putut sa intre in mintea unor rudimentarl cugetAtorl politic!, cari pared yin din alte secole,
tirind dup dinii cenusa eine stie caror sfarimatori de hotare din veacuri absurde de barbarl.
Trebuie sA aibA cineva bunul simt de a cruta i
puterile sale nationale. DacA le vor raspindi in
toate partile, v...r avea succese extraordinare, dar

catA a doua zi s vez! unde sint ? Fiecare din

noi poate sA risipeascA nite energil atuncl cind

e hotarit sA nu mai apuce ziva de mine ; dar


energie extraordinara nu cheltuiete acel care
mai are nadejde de trait.

Sistemul acesta trilateral in ceia ce privete


drumurile poate fi gAsit foarte absurd, dar e
explicabil ;

nu e vina until om, ci a educatief

www.dacoromanica.ro

37

politice a tuturora ; sint vinovate ideile false ce


sta5 la basa acestel educatir politice.
La not exist oamenT foarte cum se cade. cari-sl
Inchipuia cindva c i nor avem nevoie de doug

Marl : de un petec de litoral la Marea NeagrA,

cit mai mare, de o bucgtica. de Arhipelag in


fund (ilaritate), si, dacA s'ar putea i un peticut
de Mare Adriaticg, n'ar strica. Cind e noroc mult,
cind e berechet, incaltea sg. fie ! (Ilaritate.)

El bine, Bulgarii, prin toatA desvoltarea Statulul

care doar li-a apartinut inteadevAr, a celui d'intail Stat bulggresc, iar nu a celui de al doilea
si al treilea, ail ca
noi nevoie de o singurA
Mare. Si spun : de o singurA Mare, fiindcg., de
tapt, al nevoie de ceia ce pop sa capep. Lucrul
pe care nu pop sg-1 capetI este doar o suferintA ;
e o perpetu g. suferinta aceasta tendintg cgtre lucrurl imposibile, care sint astgzi pentru ca mine
sg n'al nici ceia ce al avut ierl. i aceasta se
i

poate!

Bulgaril ad, de fapt, un vechid rol : rolul


acela de a tinea pe cit se poate Iiber. Marea

Neagrg pentru necesitAtile elementare ale unel


desvoltgri de Stat. Dar aceasta n'o pot face
singurl ; trebuie cel putin dol, fata de covirsitoarea putere a until al treilea, care este aid,
care are si el drepturile i nevoile lul, care e mal
mare decit nol amindol, pentru ca fata de dinsul
sg. se capete atita libertate in Marea Neagrg, citg
ni ajunge fgrg A ne facem mostenitoriI Imparatilor bizantini. Haina imparatilor bizantini e foarte
mare ; ea este o plapomg pentru top balcanicil la-

www.dacoromanica.ro

38

o lead si evident cd. e foarte absurd ca, atund


cind mai mult copif impart o plapomd, unul dinteinsif sd se gindeascd a o preface in manta proprie. Da, noi impreund, intelegind cd. nu ne putem
inlocui

inlAtura, cd nici Rominii nu pot lua

toate cadrilaterele pe care le-ar tdia in Peninsula


Balcanic

nici Bulgaril nu ni pot lua nota

malul nostru de Mare Neagrd, care a fost malul


strmosilor nostri. (Frenetice aplause.) Fiindc
Scitia Minord, Dobrogea, cum ni wield i cercetdrile d luf Pirvan, din tirnpul din urmd, este in
legaturd, nu cu lumea balcanicd, ci cu toate debuseele firesti ale lumil acesteia de pe malul sting

i, cum este pentru noi o pretentie


absurdd a merge pAnd la Varna, tot asa pentru
dinsil este o absurdd pretentie s incerce a
ridica malul lor pang la gurile Dundrii : nici
al Dun Aril,

nol strimtorindu-i pe diniI asa, n'am avea un


moment de liniste i al ne-am putea gindi la
altce-..a in viitor, i, tot asa nici el n'ar avea un
moment de liniste dac si-ar aseza brutal mina
peste mijlocul nostru de a respira in lume, care
este Dobrogea. (Puternice aplause.)

Atund, d-lor, vedeti ea se poate pune ceva


in locul furiei balcanice exclusive de care tot!
a fost apucati pe rind, ucigindu-se intro dinsil
- in profitul maririi monarhiilor vecine. Daca se
schimbd ideia aceasta fals a balcanismulul, pe
,

care a adus-o calatorii i diletantil geograff, dac

se inlocuieste aceasta notiune moartd si

rail-

facatoare prin notiunea vie, binefacatoare, duel


www.dacoromanica.ro

39

se suplineste notiunea de confusiune a muntelui

prin notiunea de deosebire a Mgrilor, atunci


fiecare II vede de rostul lui : Grecul de Arhi-

pelag, de Marea de Marmara, Sirbul de litoralul


balcanic al MAril Adriatice, cu toate drepturile
care se cuprind intr'insul ; Bulgarul si noi im
partind fiecare, potrivit cu expansiunea sa economic i cultural i cu nevoile care pleacg din
aceastd expansiune economicg, i culturala sthpinirea asupra apelor Mgrii Negre, pe care, in
ceia ce priveste strimtorile cu care se terming,
i unul si altul a interesul de a le pgstra libere,
dar nu urindu-se i dusmgnindu-se, ci intelegindu-se, fie i, pentru acel care a gresit mai mult,
printr'o total refacere a fiintel sale morale si o
totald preschimbare a politicei sale, intelegindu-se, zic, impreung pentru a asigura schimbul
firesc de produse ale unui Stat si ale celuilalt
libertatea apelor care scaldg coastele amindurora.

Dar yeti zice : Cum d-ta, unul dintre intemeietorii Institutului Sud-Ost European, d-ta care
acolo vorbestf de interesele Balcanilor, inmor-

mintezi balcanismul cu desgvirsire in seara a-

ceasta ! Ter, de o parte, pe Bulgari i-i asezi in

Marea Neagra', pe altii II pul la Arhipelag si la


Marea de Marmara, pe altil la Marea Adriatica ?
Decl unde mai e Balcanul ?
Este undeva Balcanul
i acesta este ultima

parte a conferintel , in alt domeniu decit al


ambitiilor ingrijitoare. Balcanul exista in alt dowww.dacoromanica.ro

40
1,

meniu decit al rivalitatilor nesanatoase, Balcanul


exista in alta lume decit a luptelor de nimicire,

a carnagiilor fratricide care se perpetueaza de


decenii intregi i contituie nenorocirea tuturor
popoarelor balcanice : el exist in toata amintirea trecutulul, in fundamentalele nevoi ale presentulut si in necesitatile inexorabile ale viitorului.

Ma explic. Romini, Slav!

unit Sirbi,

altO

Bulgari ; Muntenegrenii nu sint decit tot Sirbi


intru cit vor putea trai, i ii uram
Albanesi,
sa traiasc i ei cit mai mult, fiindca. sint legatt
printr'o milenara ereditate cu propri a noastra rasa. :
el Ilirient, not innainte de toate Traci Greet,

de Turd nu voThim fiindca viitorul lor national


se presinta astazi, multamita propriet lor vointe, in conditiuni de acelea incit nici profetul

Mohammed n'ar putea spune ce o sa li se intoate natimple mine, dupa atitea succese

tiunile acestea sint in aparenta asa de deosebite,


in alcatuirea lor etnica, dar in fond nu sint asa
de deosebite cum par. Si acum in urma a mat
rasdrit o teorie de deosebire pe ling toate celelalte i gazetele noastre ad facut zgomot mare
despre un articol al vecinilor de la Pesta, care
vorbia despre cturanismul Bulgarilor>. Turanis-

mul bulgar dateaza, de fapt, de la 1913, cind


unit dintre Bulgarl, in nacazul lor pe Rust, a
spus : fiindca d-voastra ajutati pe Romini, pe
Sirbi i pe Greet contra noastra, de acum innainte nu mat voim sa fim Slav!, ci o sa fitn.
www.dacoromanica.ro

41

Mongoll ! (Mare ilaritate.) i in articole din presa

bulgard teoria aceasta a mongolisthulur Bulgariel

a tost apdratd. Nimic

el zic : turanismul

ma fals ! Turanienil lul Asparuc, cari ad venit


in secolul al VII-lea, erad in adevdr Turd curatl.
E incontestabil : cu tuiurl, cu graid uralo-altaic,
cu pdgindtatea speciald stepel europene i asiatice. Dar acestia erad citeva mil de oamenl si
atit ; erad o bandd rdzboinict i o dinastie. Au
trecut citeva secole, i n'a rdmas nimic din caracterele deosebitoare etnice ale easel acestea
dominante ; s'ad confundat absolut in mUltimea
slav care se gdsia. acolo. Cind am fost in Belgrad acum citiva anl, un om, nu numal foarte
cuminte, dar si foarte invdtat, a inceput sd-mi
ardte fotografii luate in rdzboiul din urind ca
sd- mit dovedeascd cit de mult trdieste rasa turanick in Bulgaril de astdzi. Tema era foarte

ward : a ales pe cel mat uritl dintre Bulgarl

i i-a presintat ca tipurl turanice incontestabile


(ilaritate). Dar cu sistemul acesta gdsesti Turant
curati si in Franta, si in Belgia si in Germania
si in America-de-Sud i oriunde, funded uriciunea este ceva inestetic, dar nu etnografic (ilaritate). Nu, d-lor, acestea pot fi bune pentru servirea unul scop de actualitate din partea unul

diletant pretentios, dar nu cuprind nimic adevdrat.


Bulgarul e Slav ca i Sirbul, intru cit Sirbul e slav.
Minded, vedetT, este o lege care domind toate
.1egile, toate schimbrile etnografice : tapa trece,

pietrele rdmin) e un dicton fundamental si in


etnografie. Rasa veche e rasa principald. Cre-

'

www.dacoromanica.ro
14 it aogrlf

42

deti d-voastrA ca rasa slava era asa de bogatA, incit a fost in stare sa inlocuiascA populatif
intregi, raminind cu toate acestea si in Ru-

i In provinciile supuse asUzi monarhiei habsburgice i dindu-ni i noul


anume elemente ,slave ? CA ea a cucerit substituindu-se in intreg Balcanul, pentru ca pretutinden! sA fie Slav! curati? Elementul cel vechni
traco-iliric a subsistat pretutindeni. N'a venit
Inca vremea antropologie serioase. Antropologii
sia si in Po Ionia,

sint in cea mai mare parte incA oameni cari


umblA cu o sforicicA in buzunar ca sd fixeze

indicele cefalic la oameni intrebindu-I ce limbA


vorbesc, dar fArd a intreba de trecutul familiel
lor, care, acesta, este lucrul de cApetenie. Daca
intilnesti pe cineva care vorbeste romAneste, nu
e de ajuns pentru a determina nationalitatea luT,
chiar cind asigurd cd e de origine curat romaneased ; trebuie sA cunosti perfect tot rostul
unel :ocalitAti i, intru cit e posibil, chiar rosturile tamiliilor de acolo ca sa-ti serveascA pentru

esafodarea unel teoril. N'a venit Inca vremea


cercetArilor antropologice serioase ; cind va veni,
garantez cA in Peninsula BalcanicA se va gAsi,
indiferent de natiuni, o potrivire asa de perfectA

in ceia ce priveste caracterele esentiale ale rase! de la un popor la altul, incit nimeni sA nu
poatA tagadui importanta vechiului element iliric-

tracic peste elementul slay suprapus.


Si ginditi-va Inca la un lucru. Sirbii : Slav! ;
noI : Romani curati. Dar toata lurnea stie cd romanismul Romanilor, innainte de a se intinde
www.dacoromanica.ro

ss

43

pe malul sting al Dundrii, s'a intins pe malul


drept, cd dominatia aceasta a fost foarte puternica i ca infiltratie de element rural teranesc
care a precedat cucerirea lul Traian in terile

-noastre, c. elementele ,venite la nof din Italia,


pfin infiltratia aceasta al trebuit sd treacd pe la
dInii ca s ajungd la noi, cd aU ddinuit prin re-

giunile iliro-trace pe care le tine azl poporul


sirbesc. Credeti ch. Sirbii a putine elemente
romanice curate, italice, in alatuirea Mpturit lor

etnice ? N'are decit sa mearga cineva sd pri-

veascd, s mdsoare indicele cefalic al fiecdruia


si si-1 interpreteze cu ochii lui, can i ei folosesc la ceva ; ochif acestia if v or ardta i singuri
cd, oriunde noi astepthm Slav!, gdsim basa ilirotracd spot o pdturd romand foarte importantd si
numai asupra tuturor acestora s'a asternut patura ultimd a navAlirii slave. Avem prin urmare
.

elemente comune de rasa, care nu sint secundare, ci elemente principale in deplinul inteles al
acestuf cuvint principal Orlcit am vrea, nu

ne putem despdrti de aceasta comunitate milenard, care, in tot ceia ce alatuieste viata populard, domind pand astazi. Am spus de atitea on
si nu pierd ocasia s o repet : locuinta, felul de
ingrijire al ogoarelor, elementele primitive de

arta, superstitiile populare de la un cal:at la

altul al Peninsulef Balcanice, cu schimbrl toarte


slabe, le vom intilni. Este insd imposibil ca o
comunitate de rasa unit cu vecindtate perpetud

s nu constituie un element fundamental de legatura intre popoare. Cind este numai: unitate
www.dacoromanica.ro

44

de rasa, dar vecinatatea lipseste, aceasta se poate


intimpla, dar, cind, pe linga unitatea de rasa,

vine si aceasta vecinatate neintrerupta, legaturile


sint de acelea pe care nicio nebunie trecatoare a
until om politic, nicio arnbitie a unul general doritor de cariera nu le poate sfarima. Peste toate
suferintele pe care ni le dam unit altora, acestea
sint elemente care ramin.
Al doilea : viata noastra romana a fost comung, viata noastra bizantina, viata noastra turceased ne-a strins impreurA. Acelasl popor ne-a

ridicat catre o cultura mai innalta : poporul roman ; acelasi Stat ne-a tinut intr'o organisare
politicg. unitara : Statul bizantin aceiast noua
ras dominanta ni-a dat, pe lingd multa garantie,
i multa suferinta : rasa turceascd. Secole intregi
am stat unit linga alum, impartasind clipa de clipa

toate vicisitudinile aceleiast viei. Acestea sint


lueruri care nu se pot inlatura. In locul balcanismulpi de ura, ih locul balcanismulul de rivalitate, in locul balcanismulul de deslocuire reciproca,

punem balcanismul de comune amintiri istorice.


$i am spus ca, nu numai in trecut, dar i in
present i in viitor, sint i vor fi elemente reale
care pot inlocui banditismul pe care vom fi cautat
sg-1 inlaturam. Iatd aceste elemente : lumea fArg

indoiald ca se va preface. Nirrignui dintre not nu-I

plac marile monarhif in sensul acela de a face


ca popoarele mid s robeasca popoarelor marl,
ca munca i singele celor putini sa ajute la gloria
i prosperitatea celor multi. Ar fi o nedreptate pe

www.dacoromanica.ro

45

care popoarele n'ar tolera-o. Cutare poate birui


intr'un moment, fie si intr'o generatie, dar vine
alt moment i altA generatie, i se adunA la un
loc eel putini, cel slab! i apAsati i rAstoarnA,
cum s'ail rAsturnat toate monarhiile universale,
orice incercare de distrugere a liberei manifestAri
i desvoltAri a vietil lor etnice. Acesta este un
adevAr istoric nerAsturnabil. SA nu mai plingl
cei mici in pumni, descurajatl pentru ceia ce se
vede astAzi; sA se gindeascA la lucrul mare care

neapArat va veni mine. pin toate lacrAmile i

suspinele femeiustelor masculine nu iese niciodatA.

nimic folositor pentru niciun popor de pe lume.

Prin urmare monarhie de dominatie, de exploatare a unora prin altif nu se poate ; nevoile
insA ale vietii economice i culturale vor grupa
neapArat, dup5. rzboiii, aceste popoare in forme

mai marl decit formele pe care le-au avut as-

tAzi : hotarele de Stat vor exista, steagurile vor


flutura libere, fiecare se va putea bucura de privelitea armatei sale apArind scopurile sale ; se
va vorbi cu drag s,i mai departe in limba fiecAruia. insA in anumite forme, pe care le putem
prevedea numal neindestulAtor, pe care le putem
abia intrezAri astAzi, se vor face marile comunitAti

economice, cArora ii vor corespunde anume legAturi politice : nu Sfinte Aliante, de suveranl,
nicl stApinirl de otiri perfecte asupra natiilor
care nu sint in stare sA ridice aa de sus mijloacele lor de apArare militarA, ci in conditil de
quasi-egalitate, intru cit desvoltarea unora sail
www.dacoromanica.ro

46

altora, care nu e aceiasi, va permite-o, se vor


stabili aceste legaturi.
0 legaturA va cuprinde Europa centrala ; po-

poarele din Europa apuseana care ail luptat astAzi


impreund se vor simti multa vreme legate prin
amintirea acestor lupte de astAzi : nimeni nu va
putea sfarima aceasta legatura. Si in Oriental nostru, acoperit de stapinirea sail de amenintatoarea
umbra imperiall a Rusiei, se va face o noua legatura a popoarelor, in care se va amesteca din
ce in ce mai mult dreptatea, mai multa omenie, mai multa umanitate ; va fi o vreme a Statelor-Unite i pentru acele popoare din Rusia care
n'an traditii de viata nationald proprie si n'ati

amintiri istorice pe care sk nu le imparta cu


altii. N'o sa se vada niciodatd Ucraina aceia pe

care o asteapta unif, Ucraina ce are, ca deosebire fatA de Rusia cea mare, un indice cefalic
de natura mai mult diplomatic si deosebirl de
limbk. care sint mai mult vicif dialectale decit
adevarate deosebirl de la un graiti la altul. Prin

urmare multe din popoarele unite astAzi in Rusia


vor fi unite pe altA bask i cu un alt viitor in
Rusia liberA; pe care o vor vedea-o veacurile
de diva noi.
Popoarele acestea din Balcani, Ptatele pe care
le-am intemeiat Dumnezeii stie cu cite ostenelf,
in care am inchis Dumnezeil stie cita iubire i
cita jertfa, Statele acestea nu vor putea trai
deose bit, ca elemente razlete, fata de aceste marl
creatiun1 economico-politice ale viitorulul. Uncle
wit! s le asezam ? De ce volt! sa le legam ? SI
www.dacoromanica.ro

47

le legAm de Rusia, cu care, in ceia ce priveste


rasa de leapt , in ceia ce priveste amintirile
.si interesele de viitor, este asa de putinA comunitate ? SA le legAm de monarhiile Europe! centrale, care le privesc cu cea mai putin simpaticA

din cele dou fete ? SA le legam de depArtatul


Occident, care ni e drag, dar n'are mina destul

de lungA pentru a le putea apara in fiecare


moment ?
Sag, poate, sil ne separAm pentru ca fiecare, dui:a

anumite afinitati de rasa sag afinitAti culturale,


sA se confunde cu unul sad altul din Statele acestea mar! ale viitoruluI? AdecA Bulgaria sA
formeze, cum s'a zis, podul spre Asia Mica al
rase! germano-maghiare ? Frumos rol ! No! s ne
trans formAm in cine stie ce alt pod pentru eine
stie ce alta. innaintare ? Grecia, in lumea el medi-

teranA, sA-sf asigure si ea doar rostul until inel


de legAturA intre anume interese economice ai
politice, de o parte, i alte interese economice
1 politice, de altA parte ?
N'ar fi o decAdere i o injosire pentru fiecare
din nol? Nu ni cer interesele cele mai esentiale
ale fiintei nationale a fiecAruia dintre nol sA
cream, allturf de marile formatil economico-politice ale viitorului, pe basa unitAtii romano-bi.

zantine si grecesti din trecut, o lume balcanicA,

sa-I zicem asa fiindca nu gAsim alt termen (aplause),capabill de a se apAra impotriva orient,
cu milioane de soldatf, garantind desfasurarea in
interes propriii a unef unhurt si a unel vieti eco-

nomice care peste trecere de un veac ar fi in


www.dacoromanica.ro

48

stare sA dea noua elemente de originalitate i


viatA culturii viitorului european ? Cine poate sa
spuie c dincolo este adevArul, si aid rAtAcirea ?
CA dincolo sint interesele adevarate i aid fantasiile unul visitor ? Fara' indoiala ca aid stA
dreptatea ; i o sa ajungem aid. Cu cit mai rApede, cu atit mai bine, fiindca acei cari se indl-

ratnicesc s pastreze relele trecutului nu vor fdlosi


.prin toate relele trecutului in lumea cea nouA care
se ridicA astAzi. De sigur crimele rAzboiului
care se petrece supt Cubit nostri sint tocmal menite sa, inlature una din suferintele fundamentale
ale omenirii. Se pregateste o lume mai bunA. Cine
va veni in aceastA lume mai bunA aducind ceia

ce e mai bun in sufletul sad, acela va birui ; iar


cine va aduce din indelungata noapte morala a
omenirii toate stafiile de urA care ail strAbAtut-o
si aii stapinit-o, acela este condamnat prin Ins
rAutatea sa, prin insasi insociabilitatea sa internatioAala, la peire. (Aplause indelung prelungite, cAlduroase ovatii.)
Stenografiat de H. STAHL.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro