stiinta masurarii si analizarii stiintei, se studiaza rezultatele activ stiintif

ice in special sub forma articolelor in revista de specialitate.

Importanta acestei stiinte se vede din aprecierea cercetarilor, a cadrelor didac
tice a institutiilor, firmelor etc. In 1961 in Philadelphia la instit pt informa
rea
n stiinta sa creat indexul citarilor stiintifice. Acest index ia in considerare
peste 12000 de reviste internat, considerate crentul principal de stiinta. Scien
tometria utilizeaza indicatori
scientometrici referitori la activitatea de creatie si inovare, nr de publicatii
, ale autorilor.
In lucrari importante referioate la analiza unor tari, se considera urmat indica
tori: A-populatia; B-populatia tanara 25-34ani; C-PIB/locuitori; D-nr de cerceta
ri acreditati;
E-nr de brevete aplicate la 1mil de cercetari; F-cheltuieli pe cercetari; G-chel
t cu cercetare din PIB; H-premianti NOBEL; I-Ponderea populatiei cu studii super
ioare din
tabelul populatiei; J-nr de lucrari publice in reviste cotate ISI; E,J,H sunt pr
incipalii indicatori de masurare a stiintei. Pe langa reviste cotate ISI exista
2
reviste de mare imp stiintifica. Ro apare in statisticile intern cu 4 premianti
NOBEL dr George Emil Paladi, Elie Wiesel pt pace in 1986, dr Ioan Moran so Herta
Muller.
Clasificarea univ: 2003- instit pt invatamtn superior din univ Jiao Tong din Sh
angai, China, sa realizat o clasificre a tuturor univ din lume. Clasificarea ia
in
considerarea cercetarea stiintifica, nr de premianti NOBEL din partea cadrelor d
idact, si absolv, nr de premianti Fields, nr de articole in revisele Nature, Sci
ence sau
ISI. Pe locul 1 este univ Harvard din SUA. Clasif pt Ro: Univ de cerc avansata s
i educ (ASE, Univ din Buc, etc); Univ de educatie si cerc stiin; univ bazate pe
educatie.
Politica guvernamentala in domeniul cercetarii stiintifice din ro este orientata
spre: cresterea impactului cercetarii stiint inn viata eco si sociala; promovar
ea
cerc de exclenta; extinderea colaborarii stiin nternat si cresterea atractivita
tii Ro.