Sunteți pe pagina 1din 26

Clasa: a VIII-a

Omul mpotriva omului ( II )


Tipul leciei: mixt

Obiective operaionale:
La sfritul leciei elevii vor fi capabili:

01 - s defineasc n mod corect noiunile: trafic de


fiine umane, recrutor, victim, prostituie;

02 - s descrie corect etapele traficului de fiine


umane, n ordine cronologic, pe baza informaiilor
primite;

03 - s compare traficul de fiine umane i


prostituia, sub aspectul asemnrilor i deosebirilor, n
urma vizionrii casetei;

04 - s descopere, din mrturiile victimelor, cel puin


patru dintre indiciile care pot anticipa expunerea la
pericolul de a deveni victim a traficului.

05 - s analizeze corect textele propuse de profesor,


din perspectiva religios-moral;

06 - s enumere cel puin dou modaliti de


implicare a tinerilor n prevenirea i combaterea
traficului de fiine umane, n urma dezbaterilor din
clas;

07 sa manifeste compasiune sincer fa de


victimele traficului de fiine umane.

Ce este traficul de fiinte


umane?
Traficul
de fiinte umane este ilegal.

Este o
violare a numeroase legi internationale si
a drepturilor omului si este realizat de
criminali care adesea sunt membri ai unor
retele criminale trans-nationale foarte
bine organizate. Traficantii transporta
victimele prin tara, dar si mai des peste
hotare. Victimele sint lipsite de drepturile
de baza, vandute si inrobite, fortate sa
lucreze ca sclave sexuale sau ca lucratori
necalificati. Victimele de regula sunt
violate, brutalizate sau chiar torturate.

ETAPELE TRAFICULUI DE FIINE


UMANE
Recrutarea
Transportul
Vnzarea
Sechestrarea i exploatarea
Revnzarea
Evadarea
Repatrierea

Trafic i
prostitu
ie
Asemnri

TRAFIC
I PROST
ITUIE
Asemn

ri

existena
unui patr
on
practicare

a prostitu
i

ei

pierderea
controlulu
asupra ac
i
iunilor p
roprii

Deosebiri

Deosebiri
modul de
realizare
a recrut
rii
prin minc
iun i
neltori
e
consim
m

prin inform
are
exact
ntul

nu exist
exist
vina pentr
u pcatu
l
desvr
irii
nu exist

exist

Care este diferenta dintre


prostitutie si traficul de fiinte
umane?

Victimele traficului de fiinte umane femei,

barbati si copii sunt inrobite. Deseori


amenintate cu moartea, ele sunt fortate sa
ofere servicii sexuale. Plata insa merge direct
la stapan; victima nu primeste nimic. Uneori,
traficantii reusesc sa le convinga pe femei sa
plece peste hotare sa lucreze ca prostituate,
asigurandu-le ca vor fi bine remunerate.
Aparent, ele pleaca de buna voie. Insa
ulterior ele sint brutalizate si inrobite.
In contrast, prostitutia este o indeletnicire in
care femeile, si nu traficantii, isi vand corpul
pentru a genera profit. Prostituatele nu sunt
sclave si nu sunt controlate de traficanti.

I. Recrutarea
1) exista trei categorii de recrutori si transportori: barbati, cu

virste cuprinse intre 20 si 30 de ani (70% dintre recrutori),


femei, cu virste cuprinse intre 18 si 35 de ani, familii.

2) ocupatiile recrutorilor:
- presupun relatii cu publicul (vinzatori, barmani, taximetristi

etc.)
- angajati ai unor firme false
- membrii ai unot retele de trafic.

3) metode de recrutare:
- oferte false de locuri de munca in strainatate (chelnarita,

bucatareasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) in tari ca


Franta, Italia, Germania, Grecia etc. facute direct victimelor prin
cunostinte, rude, persoane apropiate.
- anunturi la mica publicitate de tipul: Tinere fete pentru
dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata.
- rapire

4) principalele judete de recrutare: Iasi, Bacau, Vaslui, Neamt,

Suceava, Botosani, Mehedinti, Dolj, Olt, Gorj, Caras-Severin,


Galati, Braila.

II. Transportul
1) Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite

rute, din tara de origine, spre tara de destinatie.


Vinzarea se poate face si in tarile de tranzit.

2) Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de

cele mai multe ori alta decit cea promisa victimei) se


face cu autorul recrutorilor sau al calauzelor si poate
fi:
- legala, sub pretextul unei excursii, in cazul fetelor
care au pasaport
- ilegala, in cazul persoanelor minore sau fara
pasaport, situatie in care calauzele promit trecerea
granitei in siguranta in schimbul unei sume de bani
sau chiar fara plata.
in
cele mai multe
cazuri,
pe parcursul
transportului, victimele sunt tratate civilizat, li se
ofera cazare si masa, pot lua legatura cu familiile
etc.

III. Vnzarea
are loc in tarile de destinatie (in cazul

vinzarilor repetate, pot fi doar tari de


tranzit), fara stirea victimelor care devin
proprietatea unor patroni. Aspectul
fizic si virsta sunt cele care fixeaza pretul
de vinzare (de regula, intre o mie si
patru mii de dolari).

IV. Sechestrarea i
exploatarea
De cele mai multe ori victimele realizeaza

ca au fost vandute in momentul in care sint


sechestrate si exploatate, etapa
caracterizata prin:
- sechestrarea in locuri bine izolate,
inchise.
- lipsa totala a posibilitatilor de
comunicare (li se retin actele de identitate,
telefoanele celulare etc.)
- tratamentului administrat victimelor: de
la izolare, viol comis de una sau mai multe
persoane, maltratare, amenintare, pina la,
in unele cazuri, crima.

V. Revnzarea
- victimele intra intr-un ciclu al falselor

datorii, cei care le cumpara pretind ca


trebuie sa-si recupereze banii din
munca lor.
- in maoritatea cazurilor, urmeaza o
revinzare catre un alt patron care, la
rindul sau, vrea sa-si recupereze suma
platita.

VI. Evadarea
- se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul

unor clienti, al politiei (razii) etc.


- victimele se adreseaza ambasadelor
consulatelor Romaniei din tara respectiva.

sau

- se realizeaza cu spriinul IOM (International

Organization
for
Migration),
cu
spriinul
ambasadelor/ consulatelor Romaniei care se
ocupa de formalitatile de repatriere.
- victimelor li se elibereaza pasaport consular si
documente de calatorie.
- primirea in tara se face de catre echipa de
asistenta a OIM care le integreaza in programele
OIM de asistenta pentru victimele traficului de
femei si de prevenire a traficului in Romania.

VII. Repatrierea
-

se
realizeaza
cu
spriinul
IOM
(International Organization for Migration),
cu
spriinul
ambasadelor/
consulatelor
Romaniei care se ocupa de formalitatile de
repatriere.
- victimelor li se elibereaza pasaport
consular si documente de calatorie.
- primirea in tara se face de catre echipa
de asistenta a OIM care le integreaza in
programele OIM de asistenta pentru
victimele traficului de femei si de prevenire
a traficului in Romania.

Sunt victimele traficului de


fiinte
umane
Nu. Ele
pleaca infractoare?
peste hotare in

urma
inselaciunilor. Ele sunt mintite. Deseori,
sunt lipsite prin inselaciune de bani si
documente. Pentru ca sunt fortate sa
lucreze in industria sexului si in alte
domenii,
ele
sunt
victime,
si
nu
infractori.

Ce li se intimpla traficantilor?
faptele savirsite de recrutori, calauze, gazde,
traficanti sint considerate infractiuni.
- infractiunile comise se pedepsesc conform: Legii
privind prevenirea si combaterea traficului de
persoane, publicata in Monitorul Oficial nr. 783/11
decembrie 2001s Codului Penals Ordonantei de
Urgenta nr. 112/2001.
- pedepse prevazute: de la 3 ani inchisoare la detentia
pe viata, in functie de gravitatea faptei, de urmarile
asupra victimei, de virsta acesteia.
- sint pedepsite si infractiunile asociate direct sau
indirect cu traficul de persoane: inselaciune, trecerea
frauduloasa a frontierei, fals si uz de fals,
sechestrare, viol, lovire si vatamare corporala,
amenintare si santaj, constringere, dare si luare de
mita, proxenetism.
- in cazul traficantilor, raspunderea penala apare si in
cazurile in care persoanele traficate si-au dat
consimtamintul.
-

Care sunt rile de destinatie?


Majoritatea femeilor traficate din Moldova se

pomenesc in tari in care organele de drept sunt


inactive, iar situatia politica instabila.
Traficantii prospera acolo unde autoritatile
locale intorc capul sau nu au mijloace sau
vointa politica pentru a pune capat acestor
activitati criminale. Tarile de destinatie sunt in
special tarile balcanice (Macedonia, Bosnia,
Albania si regiunea Kosovo a Serbiei). Femeile
de asemenea ajung in Occident, Rusia, Turcia,
Emiratele Arabe Unite si Israel. In Balcani,
consumatorii serviciilor sexuale sunt localnicii,
dar
deseori
si
militari
din
trupele
internationale de mentinere a pacii, stationate
in aceste zone. In alte tari, victimele sunt
vandute in verigile sclaviei sexuale sau sunt
utilizate in munca fortata.

Cum sunt recrutate victimele?


Prin oferte de locuri de munc bine pltite n
strintate:
chelneri, buctreas pe vase de croazier,
dansatoare, baby-sitter sau lucrtor n agricultur,
n ri precum Frana, Grecia, Germania, fcute
direct victimelor, prin cunotine, rude, persoane
apropiate. De obicei se promit diverse faciliti.
Rpire
Anunuri de mic publicitate, de tipul:
Recrutm tinere fete, dansatoare, balerine,
pentru araPlecare imediat.
Sau Poi ctiga 2000 de dolari pe lun, sau Am
trimis fete, s-au ntors, i-au luat i cas!
Sau O fat frumoas ca tine, cu meseria de
poate s ctige muli bani n
Aceste anunuri vizeaz de regul femei, fete
tinere care nu au o bun pregtire intelectual i
provin din familii srace sau dezbinate.

Cat de complicat este pentru o victima s


evadeze?
De obicei, fetele si femeile tinere sint
descoperite de politie in timpul raidurilor prin
bordeluri si alte localuri unde victimele sunt
silite sa lucreze. Intr-o serie de cazuri, victimele
reusesc sa evadeze singure, dar aceste cazuri
fericite sint rare, deoarece fetele sunt inchise in
apartamente sau case pazite cu strictete. Lor li
se spune ca daca vor evada, atat ele, cat si
familiile lor vor fi ucise, iar daca vor face
denunturi la politie, ele vor fi deportate acasa si
stigmatizate. Aproximativ 30% din victime au
fost salvate ca urmare a contactarii de catre ele
a liniei directe a Centrului "La Strada". Victimele
care
au
scapat
din
reteaua
traficantilor
marturisesc amanunte ingrozitoare. Ele trec
printr-o
trauma psihologica adanca;
dupa
spusele psihologilor, numai 30% dintre victime se
pot reabilita si reveni la viata normala.

Cum pot opri un traficant si cum pot fi


de ajutor in contracararea traficului?
Cel mai potrivit mod de a opri traficul este

de-i oferi tinerilor loc de munca, pentru ca


sa-si poata intretine familia. Cea mai mare
problema pentru Romania este lipsa unor
locuri de munca si salariile foarte mici.
Va puteti aduce contributia prin a conlucra
cu organele de drept in identificarea si
retinerea traficantilor. Recunoasteti unele
semne si fiti deosebit de atenti cu
persoanele care ofera pasapoarte, vize sau
contracte false pentru lucru in strainatate.

Cate victime ale traficului sunt

minore?
La momentul racolarii, aproximativ
o cincime din fete sunt minore.
Minorele sunt de obicei mai cautate si
"costa" mai mult. Cand revin acasa,
majoritatea depasesc virsta de 18 ani.
Centrul
de
reabilitare
al
OIM(Organizatia Internationala pentru
Migratie) a deschis recent o aripa
destinata minorilor, in cadrul careia
activeaza psihologi si lucratori sociali
cu experienta.

SITUAIA DIN ROMNIA, 2006


In 2006, structurile politiei au identificat

2285 victime ale traficului, din care 1 699


au fost persoane de sex feminin si 586
persoane de sex masculin, dintre acestea
43 baieti cu varsta pana in 18 ani si 274
fete cu varsta pana in 18 ani.
In ceea ce priveste tipul de exploatare,
din cele 2 285 de victime identificate de
structurile politiei, 63,50% au fost victime
ale traficului de fiinte umane in scopul
exploatarii sexuale; 27,31% victime ale
traficului pentru munca, 8.01% victime ale
traficului pentru cersetorie, iar 1.18% au
fost victime ale traficului in alte forme

Analiza fenomenului din punct de


vedere religios-moral:
atentat

la integritatea chipului lui


Dumnezeu n om;
privarea de libertate a victimelor;
depersonalizarea omului;
nclcarea poruncilor divine de ctre
traficani i clieni, prin svrirea unor
pcate, precum: minciuna, egoismul,
iubirea de argini, nelarea ncrederii,
mnia, ngrdirea libertii, desfrul,
maltratarea, uciderea etc;
stigmatizarea
moral i social a
victimelor etc.

Modalitile de implicare a cretinului i


a Bisericii n prevenirea i combaterea
traficului de fiine umane.
informarea corespunztoare privind acest
fenomen i implicaiile religioase ale
acestuia, prin diferite modaliti: ore de
religie, predici etc;
acordarea
de
asisten
spiritual
victimelor;
activiti ale asociaiilor tinerilor cretini,
organizate cu scopul ntririi solidaritii
i a spiritului comunitar;
ntlniri ale tinerilor cu reprezentani ai
Bisericii i ai O.I.M.

Teme
1. Ce urmri poate avea pentru un

cretin
dorina
de
a
lucra
n
strintate? Completai un OG de tip
cauz-efect.( pierderea vietii religios
-morale , instrainarea fata de familie,
)
2. Argumentai (explicai) sintagma:
Traficul de fiine umane - Omul
mpotriva omului.

ORGANIZATORUL GRAFIC DE TIP CAUZ EFECT


nstrinarea fa de
familie
Dorina de-a
emigra n
orice
condiii,
poate
determina:

nclcarea legilor unei


ri
nclcarea legilor unei
ri
diminuarea vieii
religios-morale