Mare atenie ce puncte de reper alegem

Suntem mai bogai, mai sntoi, mai informai i mai bine distrai dect generaiile
trecute. Suntem mai mulumii?
Avem case mai mari, mijloace rapide de transport (muli oameni nu ieeau dect rareori
din perimetrul satului/oraului unde se nteau n urm cu 3 generaii), un sistem
medical care ne prelungete viaa bine peste 80 de ani n lumea occidental, modaliti
nelimitate de divertisment, practicm pe scar larg shoppingul i cu toate astea, gradul
de fericire n-a sltat spectaculos pe planeta Pmnt n ultima sut de ani dup cum arat
majoritatea cercetrilor sociologice.
Cum de se ntmpl aa ceva? Dac vei privi nc o dat calculatorul de fericire de pe
site-ul nostru, vei vedea c formula dup care acesta opereaz (fericire=scop+relatii
sociale+sanatate+bunastare material) nu aduce acumulri calitative prea mari n ultimele
decenii.
Scopul nu este o invenie a lumii actuale, obiective, dorine, idealuri au existat n toate
epocile. Sigur, suntem mai sntoi acum dect la nceputul secolului trecut dar n
acelai timp pierdem la capitolul relaii sociale (n epoca internetului individul este tot
mai izolat, relaiile de familie s-au mai rcit iar spiritul comunitar sufer). Iar bunstarea
material este relativa din perspectiv istoric, depinde cu cine te compari n prezent.
Oamenii de azi sunt mai bogai n medie dect cei din trecut dar starea lor de mulumire
se raporteaz la cei din jurul lor nu la generaia bunicilor.
i nu doar c ne refuzm o privire n urm, spre modul n care se tria nainte, cnd ne
evalum starea de mulumire din prezent, dar facem de cele mai multe ori comparaii
neinspirate cu cei mai bine situai pe moment. De pild, se ntmpl mult mai frecvent s
te declari nemulumit de situaia ta material privind peste gardul celor mai avui dect
s te felicii pentru ce ai n comparaie cu persoanele defavorizate din societate, chiar
dac cei din urm sunt evident mai muli.
Aa ncep cursele de acumulare ce sfresc apoi n lacrimi, la sfrit de ciclu economic,
dup spargerea unor bule speculative din imobiliare sau pieele de capital. Este adevarat
c i autoevalurile pe care le facem din timp n timp sunt lipsite de realism. Mai multe
experimente independente au artat c peste dou treimi dintre participanii la un sondaj
care ar cere subiecilor s-i aprecieze inteligena, spiritul creativ, etc prin raportare la
medie ar afirma cu sigurant c se situeaz peste medie.