Sunteți pe pagina 1din 1

Portretul personajului-narator se contureaz n primul rnd prin caracterizare indirect, din

apelativul, din faptele i vorbele lui.


Dat fiind faptul c amicul Costic i se adreseaz cu nene Iancule putem trage o prim
concluzie privind vrsta personajului: este o persoan respectabil. Apoi, dintr-o scurt nsemnare
naratorial, aflm c, la fel ca ceilali convivi, este un om de condiie frumoas n societate.
Caracteristica unic a lui nenea Iancu este capacitatea de a chefui. El o ine tot ntr-o petrecere
douzeci i patru de ore fr ntrerupere, timp n care ingurgiteaz aperitive, vin, ampanie, igri
regale, marghilomane, din nou ampanie, jvar cu cognac fin, ciorb de burt .a.m.d. Textul se
ncheie fr ca noi, cititorii, s aflm cnd nenea Iancu i amicul su au ajuns acas.
Aceast disponibilitate de a benchetui a personajului-narator are rdcini conceptuale, de care lum
cunotin chiar la nceputul textului: nici s stm la ndoial cnd, pe negndite, ni se ivete prilej de
petrecere.
Prin personajul nenea Iancu, Caragiale a dat via unui tip uman: oreanul cu o bun condiie
social de la sfritul secolului al XIX-lea, superficial i chefliu. Pentru a fi credibil, autorul i asum
acest tip uman, povestind la persoana I i dndu-i personajului propriul su nume. Ironia devine autoironie i valoarea ei etic sporete.