UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA DIN BACU

Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor

Valorificarea potenialului turistic al Judeului Maramure

Coordonator tiinific,
Andreia Melnic
Student:
Goga Alina-Roxana
Anul II

Bacu
2015

Valorificarea potenialului turistic al Judeului Maramure

1. Localizarea i caracterizarea zonei, aezare geografic.

Judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina,
ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E. Maramuresul
are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de 478659 locuitori
(2011) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou
ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume.
Maramuresul - situat n cursul superior al rului Tisa - formeaza n privinta
topohidrografica un teritoriu nchis din toate laturile, de dealuri mari si munti nalti, ca o
cetate, avnd ca poarta locul ngust lnga Hust, unde Tisa paraseste locul sau natal. Ruri
curg din toate marginile pna la mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna, primind din stnga rurile
Mara,

Iza

si

Viseul

iar

din

dreapta

Apsa,

Tarasul,

Talaborul

si

rul

Neagova. Toate aceste ruri se ramifica n vai si vlcele de o rara frumusete naturala.
Descrierea cuprinde ntreg spatiul Maramuresului istoric, adic a rii Maramuresului,
din care astzi mai mult de dou treimi se afl n dreapta Tisei, n tara vecin, Ucraina.
Din suprafata total de 10 354 km ct avea fostul comitat Maramures nainte de primul
rzboi mondial, la sud de Tisa a mai rmas o suprafat de 3 381 km, ct reprezint
actualul Maramures. Aceast zon este situat n partea de nord a Carpatilor Orientali,
care sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii
Maramuresului. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina, granita
marcat de rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn la vrsarea Viseului n Tisa. Granita
se continu pe cumpna apelor din Muntii Maramuresului pn dincolo de Izvorul Ctelei
(izvor al Ceremusului). Spre est Maramuresul se nvecineaz cu Bucovina (actualul judet
Suceava) pn la Bistrita Aurie. La sud, Maramuresul se nvecineaz cu judetul BistritaNsud pe Bistrita Aurie, urc n Pasul Prislop si n continuare pe cumpna apelor, peste
Rodna urmeaz lantul muntilor iblesului, Lpusului, Gutiului, Ignisului si Oasului. La
sud-vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare.

2. Ci de acces
Reteaua rutier de astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind
accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor principale si secundare pe
care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor.
Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strbate traseul
Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.
Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei,
fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesul n
Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. 18, care trece prin pasul Guti
(989

m),

una

din

,,porile"

de

intrare

zon

coboar

muntele

serpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la Sighetu Marmatiei. O alt
,,poart" a Maramuresului este pasul Prislop, care leag ntre ele asezrile de pe Valea
Marei, o parte din asezrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si
Borsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul care
se constituie si ntr-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet
si urmeaz firul Vii Izei, cuprinznd toate asezrile de pe aceast vale, precum si cele de
pe vile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul Vii Tisei, iar prin pasul Huta
deschide poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nordvestul Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de crute, poteci, nlesnesc
accesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea iubitorilor
de natur si de cultur popular s-si umple sufletul, s se bucure de creatiile omului si
ale lui Dumnezeu.
Cile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferat sa dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet. ncepnd din 6
decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat, nspre Ucraina.
Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tutii
Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare.

3. Nivelul de dezvoltare economico- social

Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului n judetul Maramures
exercit o influent pozitiv mai ales asupra utilizrii fortei de munc prin crearea de noi locuri
de munc, turismul avnd efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor
ct si asupra dezvoltrii economice a judetului.
a) Economia
Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar, aflat n tranzitie la
economia de piat. Numarul mediu de salariati la sfrsitul anului 2013 este de 89,5 mii persone.
b) Industria
Industria n judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si
prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrtoare s-au dezvoltat datorit prezentei
zcmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas. Astfel,
metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere att n productia industrial a judetului ct si a
trii, Maramuresul ocupnd locul nti pe tar n productia de plumb si cupru electrolitic. Baia
Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase.
Pe teritoriul judetului Maramures si mai desfasoar activitatea ntreprinderi textile, de
articole de blnrie, materiale de constructii, ncltminte, produse alimentare etc.
4. Potenialul turistic al zonei
De la Baia Mare se poate realiza o interesant cltorie n depresiunea numit "ara
Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Guti si
ibles. Pornim, mai nti, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechi
centru minier, pe la Poiana Suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban, teren de camping
si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai
apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. De
la Sighet putem cobor spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe
Valea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un numr mai mare de atractii
turistice cum ar fi: Oncesti, Nnesti, Brsana, Strmtura, Rozavlea, sieu. Dup Sieu se
afl satul Ieud cu cea mai veche biserica maramuresean. n continuare se trece prin

Bogdan Vod, fosta resedint voievodal n sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde
se nalt impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 trani
ucisi aici n 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intr n
depresiunea ara Dornelor, din nordul Moldovei. n drum sunt ntlnite localittile
Crlibaba, Ciocnesti si Iacobeni, vechi centru minier.
Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie s artm c de aici se poate vizita si o alt zon
etnografic foarte interesant "ara Oasului". Vom porni pe soseaua ce duce la
Seini, trecnd prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic n
obiective turistice: Spnta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de art popular,
pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic "Smbra Oilor", Certeze, cu
un interesant port popular, Negresti, principala localitate din ara Oasului; Varna,
important centru de ceramic.
Seini este o comun mare unde ntlnim podgorii, o ferm horticol unde s-au
aclimatizat migdali si lmi, o carier de piatr pentru pavaj si chiar dou mici fabrici,
una de drojdie de bere si una de abrazive. n apropierea comunei, pe dealul Bradului,
localnicii au folosit un ntins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi
numele marelui poet Mihail Eminescu.
Mergnd spre vest, vom ntlni marea comun Mediesul Aurit, unde se nalt o cetate din
sec. al XII-lea. ntre zidurile ei, iobagii rsculati n 1848 au nchis mai multi
latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut
apoi la sngeroase represalii.
Maramuresul nseamn un univers n care se ngemneaz, cu atta firesc, arhaismul
satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca ntr-un nesfrsit si magic ceremonial. Un tinut al
misterelor, cu legende despre femei de pe cellalt trm, care se arat ziua prin luminisuri de
pdure, cu colinde care urc pmntul pn la cer, cu oameni n costume viu colorate, care
exerseaz de mult vreme arta ospetiei si a mitologiei.
Atractia tinutului este fr egal si resorturile ei tainice rezid din oamenii locului. Esti
primit n lumea lor cu respect, dar si cu demnitate. Sunt curiosi s afle ce se mai petrece prin
universul mare si sunt gata s povesteasc si s arate ce-i cu viata lor de trani, care triesc ntrun fel de paradis dat de Dumnezeu, dar nfrumusetat apoi de mna si gndul omului. Splendoarea
tinutului este dat de lumea satelor, n care fiecare asezare apare ca un mic miracol, greu de
5

definit pentru strini. La nceput de nou mileniu, cnd ultima tehnologie a robotizat existenta,
iat c este posibil s amesteci toate astea ntr-un basm cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si
mesteri cioplitori n lemn, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans, ori cu attea
si attea chipuri, privelisti si triri. Dac esti venit din alte colturi de lume, vrei s te convingi ca
ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi...
Starea de uimire nu te prseste aproape nici o clipa. Cu att mai putin cnd este vorba de
fabuloasele chipuri pe care le capat lemnul. inutului i s-a spus pn nu demult, "ara
Lemnului", pdurile reprezentnd, la nceputul secolului trecut, 90 la sut din suprafata
Maramuresului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pn la linguri, mobilier,
poart ori cas, arta cioplitorilor dinuie ca una dintre virtuozittile meleagului. Toate sunt
inconfundabile prin monumentalitatea si bogtia motivelor decorative, predominate de semnul
soarelui si al funiei, simboluri ce semnific firul vietii. Bisericile din lemn din Maramures - unele
vechi de peste jumatate de mileniu alctuiesc un spectacol unic european, ncntnd prin
tehnica inedit a constructiei, prin nltimea turlelor, prin armonia proportiilor.
O cltorie n tinutul Maramuresului nseamn o superb aventur n mprtia
Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.
5. Resurse naturale
Diversitatea formelor de relief, ntinderea pdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul
etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur, multimea izvoarelor
minerale si prezenta statiunilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential
turistic. Resursele turistice naturale sunt alctuite dintr-o serie de elemente caracteristice,
nemodificate prin activitatea uman.
ara Maramuresului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate n elemente de
interes turistic n care obiectivele naturale se mbin armonios cu cele social-istorice.
Muntii Rodnei din care face parte ara Maramuresului, reprezint cel mai nalt masiv din
Carpatii Orientali, jalonati de o serie de vi, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, Bistrita
Aurie, Somesul Mare, Spnta.
Glaciatiunea cuaternar a lsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic,
maramuresean, foarte abrupt, cu numeroase znoage, praguri n spatele crora s-au format
lacurile glaciare din partea superioar a crestei principale dintre Vrfurile Pietrosu. La picioarele
6

prului Pietrosu, care coboar n cascade, este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare
din masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine.
Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciar, ele fiind acumulate din izvoarele care apar
la baza depozitelor de grohotisuri, cu ap limpede, bun de but. Cele 23 de lacuri situate la
altitudini de 1800 - 1950 m, n spatele unor depozite morenice (Buhescu II, Iezer, Izvorul
Pietrosului, Izvorul Bistritei).
Pe lng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o
serie de forme carstice dezvoltate n calcare eocene, rspndite mai ales pe versantul sudic.
Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul Tusoarelor, descoperit n 1955, la o altitudine de 550
m, cu galerii n lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic Tusoare - Zalion si a
fost declarat monument al naturii. Alte pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera
Jgheabul lui Zalion, Pestera Znelor, Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la
Piatra Busuiocului, Pestera din Dealul Popii.
n afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma
unei arcade prin care trece usor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O important
rezervatie natural se afl la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Mare, zona limitrof a
vrfului gzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul trii. Flora, fauna,
geologia, urmele glaciare creeaz o rezervatie cu o suprafat initial de 183 ha, care cuprinde
golul de munte din jurul Vrfului Pietrosu.
Culmea principal adposteste pe versantul nordic trei crri glaciare care, prin peisajul
lor slbatic, sunt unice n Carpatii Orientali. Prima este Znoaga Mic, cea mai extins si a doua,
cea mai adnc, cu pereti prpstiosi, este Znoaga Iezeru, care adposteste lacul Iezeru si
obrsia prului Pietrosu; versantul sudic al Vrfului Pietrosu, adposteste cldarea Buhescu, n
care sunt cantonate Rurile Buhescului populate cu pstrv.
Vrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpin si subalpin, cu specii rare printre
care si floarea de colt. O bun parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri, iar la limita
superioar a pdurii de molid apar exemplare de tis. n cadrul rezervatiei apar si specii de
animale ca: ursul brun, cerbul, rsul, acvila de munte, capra neagr, marmota.
O important economic si peisagistic o reprezint rezervatia de castan comestibil sau
dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se ntinde pe o suprafat de aproximativ 450
km. Specia de castan comestibil se dezvolt ntre 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe
7

dreapta rului Sasr si pe prima treapt a muntilor care sunt formati din roci vulcanice.
Rezervatia de castani comestibili a fost creat n anul 1962 si este o specie de climat
mediteranean, originar din Asia Mic.
Rezervatii de mlastin s-au format destul de trziu n timp, la nceputul secolului XX,
cnd s-a ajuns la concluzia c mlastina este un complex biologic unitar si n acelasi timp un
veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetri, trei dintre mlastinile aflate n judetul
Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina oligotrof Vlschinescu se afl pe platoul
izvoarelor, sub liziera pdurii, la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Ea s-a format ntrun rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri n Muntii Guti, unde ocup o suprafat de
3 ha. Speciile care vegeteaz pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turb, rogozul, trifoiul de
balt, roua cerului - plant carnivor.
Mlastina Poiana Brazilor, situat n raza localittii Spnta, este considerat unic n tar
prin existenta jepurilor care aici vegeteaz la cea mai joas altitudine din Carpatii
Romnesti (970 m).
Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format n urma unei alunecri de teren,
avnd o form circular, cu un luciu de ap de 4300 mp si o adncime de 20 m. Este alimentat
de un pru n Valea Mare, afluent al rului Mara. Mai mult de jumtate din suprafata lacului
este ocupat de trifoiul de balt. n jurul lacului, pe o suprafat de 20 ha se ntlneste o
interesant asociatie vegetal, care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine
nordic. Aceast rezervatie natural rmne un obiectiv turistic pentru cel ce si propune o
ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Guti), avnd ca punct de plecare Ocna sugatag, Breb.
Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are
datorit mai multor cauze printre care dotrile si drumurile modernizate, care sunt foarte putine.
ara Maramuresului pstreaz numeroase locuri n zona montan. Un peisaj de neuitat ofer
turistilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce depsesc 2000 m. Sunt prezente aici si urme
ale glaciatiei, precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vju" din Pietrosu, o cdere de
ap. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al
izvorului lui Dragos, strbate un peisaj calcaros subteran de ctiva km pentru a reapare printr-un
izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creatie a naturii, Cascada
Izvorul Cailor, de pe rul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea, se afl la altitudinea de 1800
m, la o distant de 4.5 km de Borsa. Apele se prvlesc zgomotos, n trepte, de la o nltime de
8

circa 60 m.
Muntii Maramuresului cu vrfurile Pop Ivan, Farcu si Mihailec ascund comori
floristice si faunistice deosebite.
Natura a format n Maramures cteva pesteri: Casa Pintii pe prul Mihai Viteazu,
Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate n apropiere de Biut; Pestera de la Vlenii
sonicutei de pe Valea Repedea. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pester.
Cadrul natural maramuresean confer multe asezri, aspecte de statiuni balneare sau climaterice.
Borsa, situat n plin zon a molidului, la 800 m altitudine, la poalele Pietrosului, are
calitti terapeutice de odihn si recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase,
magneziene, calcice, din mprejurimi sunt utilizate n tratarea unor afectiuni ale
rinichiului. Prtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarn.
Statiunea climateric Izvoarele se afl la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un
platou vulcanic nconjurat de brazi, sub Vrful Ignis (Guti). n S-V Muntilor Guti se afl
Creasta Cocosului si Cheile Ttarului, cu patru cabane pentru cazare. n apropiere de Cheile
Ttarului

se

afl

statiunea

Runcu

Plesa

(100

locuri

de

cazare).

Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite de
localnici "borcuturi", aflate la Spnta, Borsa, Viseul de Sus, Valea Virului, Stoiceni, Strmbu Biut, Borcut - Breb, Ieud, Slistea de Sus si altele.
Relieful
Zona se caracterizeaz printr-un relief destul de variat, care presupune cresteri si
descresteri - ntre dou limite extreme, de la luncile rurilor la crestele muntilor, punctul
cel mai jos care se afl n Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri,
iar nltimea cea mai mare o constituie vrful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca
suprafat, ponderea principal o ocup zonele cuprinse n Carpatii Orientali: Muntii
Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. n
Maramures se afl doar partea nordic a Muntilor Rodnei cu Vrful Pietrosul (2303m).
ntre Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcat de mai multe vrfuri:
Garagalu

(2158m),

Piatra

Rea

(1825m),

Negoiasa

(2041m),

Cormaia

(2033m),

Buhescu Mare (2188m) si Btrna (1710m). Caracteristica general a Muntilor Rodnei

sunt sisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si vi glaciare
9

(Fntna cu Cimpoias, Negoiescu, Repedea, Pietroasa si Dragos). Sub vrful Pietrosu

este lacul Iezer (la 1825 m).
n partea de sud, sud-vest se desfsoar grupa nordic a lantului muntos de origine
vulcanic, care nchide Depresiunea Maramuresului pe aceast latur.
Clima zonei Maramures este moderat de tip temperat continental. lernile sunt destul de
geroase, cu zpad abundent, lapovit si ploi reci si se ntind pe o perioad lung. n munti,
precipitatiile sunt mult mai abundente, iar stratul de zpad atinge grosimi de peste 80-100 cm si
se pastreaz pn la 200 de zile din an. n covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, vara
se vede stratul gros de zpad.
Temperaturile medii ale aerului variaza ntre 0 0 C n regiunile montane nalte si 9,4 0 C n
depresiuni. Temperatura maxim absolut 39,40 C a fost nregistrat la 16 august 1952 n
localitatea Seieni, iar temperatura minim absolut -31,6 0 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus.
n peroiada de iarn sunt frecvente inversiunile de temperatur n ariile depresionare, precum si
invaziile de aer rece.
Regimul precipitatiilor, n zonele depresionare si deluroase, atinge 700 m anual iar pe
crestele montane nalte ajunge pn la 1 400 m anual. Vnturile sunt moderate si bat n general
din nord si vest (dinspre munti); nu sunt vifornite si vijelii.
Clima regiunii este benefic pentru practicarea turismului, ea favoriznd drumetia si
turismul sportiv n principalele forme de relief att vara ct si iarna pe trasee marcate si n zone
cu altitudine scazut. Deasemenea clima este favorabil turismului de agrement, de recreere sau
tratament.
Reteaua hidrografic
Hidrografia zonei Maramures, apele principale ale Maramuresului sunt colectate de rul
Tisa (Viseul, Iza si Spnta cu afluentii lor), iar o mic parte cum este ibul si Bistrita Aurie
sunt colectate de rul Bistrita, iar Izvorul Ctelei merge spre Ceremus (Ucraina).
Flora si Fauna
n general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizat de
pduri de conifere si pajisti alpine.

10

Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o flor bogat si cu multe raritti, rogozul,
urechelnita, azaleea pitic etc. Ierburile bogate sunt favorabile pstoritului. Etajul subalpin se
ncadreaz n general ntre 1900 m si 1700 m altitudine, cobornd uneori pn la 1400 m.
Coniferele,

cu

preponderent

molidul,

ocup

zone

ntinse n Muntii Maramuresului, Guti si ibles.

Pentru foioase distingem rsinoase, fag, gorun, stejar. Vegetatia variat si bogat a
Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. Pentru zonele alpine, capra neagr
a fost una din bogtiile si mndriile Maramuresului, cu mare grij a fost repopulat ncepnd cu
anul 1964. Se mai gseste marmota, apreciat pentru blana si pentru grsimea folosit n
medicina popular. Psrile alpine si subalpine sunt prezente ntr-un mare numr, peste 30 de
specii. Amintim acvila de stnc, brumrita, rata, cocosul de munte, vnturetul rosu. n pdurile
de rsinoase gsim specii de animale si psri ntr-un mare numr, ursi, lupi, ciocnitoarea cu trei
degete, forfecuta galben, pitigoiul de brdet. Pdurile de foioase adpostesc o mare varietate de
animale: cerbul carpatin, ursul brun, rsul, cpriorul, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de
pdure, jderul de piatr, veverita, bursucul. Lumea psrilor n pdurile mixte este mai variat,
peste 60 de specii cuibresc aici. Apele de munte (Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser) sunt bogate n
pesti ca: lostrita, pstrvul curcubeul, tiparul, stiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care nsumeaz
peste 23 de specii.
6. Resursele antropice
Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul
timpului de activitatea uman. Maramuresul istoric posed un potential turistic antropic, complex
si unitar, reprezentnd o zon renumit prin elemente de etnografie si folclor, n care s-au pstrat
aproape nealterate arta popualar de o pregnant originalitate: case, porti, unelte, testuri,
ceramic, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie, vechime si desfsurare.
Toate acestea sunt ntlnite mai cu seam n asezrile de pe vile Marei, Cosului si Izei, dar
prezente si pe vile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevrate muzee n aer liber.
innd seama de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etnografic
folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urmtoarele zone: zona etnografic
folcloric a rii Maramuresului, zona turistic montan, zona municipiului Baia Mare si
11

mprejurimile si zona Chioar Lpus. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si
folclorice sunt: vile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si Spnta, ce poate fi continuat, peste
pasul Huta, n pitoreasca si nu mai putin importanta ara Oasului.
Municipiul Baia Mare este situat n partea vestic a judetului Maramures, n
depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al rului Sasr, la o altitudine medie de
228 m fat de nivelul mrii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn,
Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan - ridicat n secolul al XV-lea,
este o constructie din piatr, n stil gotic, nalt de aproape 50 m; din foisorul su se poate vedea o
frumoas panoram asupra orasului; o replic a turnului se afl ridicat lng prefectur; Turnul
Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean - are mai multe sectii: istorie si
arheologie, art, etnografie, mineralogy.
Orasul Sighetu Marmatiei, asezat la confluenta rurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nordvest a trii, este vechea capital a rii Maramuresului . Orasul s-a dezvoltat n timp, cu viata sa
economic si cultural specific burgurilor transilvane. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii
Maramuresului de pe toate vile, asezarea dezvoltndu-se ca o mic capital de judet. Institutii
de prestigiu din cldirile trainice, vechi, dau o not specific orasului; centrul vechi s-a pstrat n
ntregime. Cldirea actualei biserici reformate se pare c este cea mai veche constructie din oras,
secolul al XI-lea. Vis-a-vis de biseric este cldirea monumental a fostei prefecturi a judetului
Maramures, care, pe fronton, deasupra usii de la intrare pstreaz n original sterna veche a
Maramuresului. Din pcate, n ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a acordat atentia meritat pe
msura prestigiului de veche capital a unei provincii istorice romnesti de mare rezonant, oras
spre care au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si astzi, oamenii Maramuresului de pe toate
vile zonei.
n zona turistic Valea Cosului, de la crucea drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km,
urcnd panta dealului, pe un drum asfaltat ajungem n statiunea balneoclimateric Ocna sugatag.
De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Baia Mare, 58 km.
Brsana este una din comunele mari ale Maramuresului. Asezat pe malul drept al rului
Iza, la o distant de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei, este strbtut de drumul judetean
186. Prima atestare scris despre comun este din 22 septembrie 1326 cnd, printr-o diplom,
regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si ntreste n aceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul
lui Stan. Astzi satul ti d, de la primul contact, sentimentul bogtiei (materiale si spirituale).
12

Comuna Brsana conserv cteva monumente de arhitectur de exceptie. Astfel,

"Bisericuta de pe Jbar", dup numele locului unde este amplasat, a fost adus aici n
1802 din locul numit "Podurile Mnstirii".
n anul 1881 este edificat n centrul satului o nou biseric greco-catolic (azi
ortodox), din piatr. Aceasta este pictat n fresc n stil neobizantin. Att biserica veche
din lemn, ct si cea din piatr, conserv n interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate
n Maramures n tehnica "tempera pe lemn". Se pstreaz si tablouri pe pnz de mare
valoare, precum si mult carte veche din tiparnitele de la Iasi, Bucuresti, Blaj, Rmnic.
n ultimii ani, 1993-1994, s-a construit n centrul satului o bisericut din lemn de stejar
pentru cultul greco-catolic si este n curs de finalizare o biseric tot din lemn, pentru un viitor
centru mnstiresc ortodox. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite, inspirate din traditia
vechilor biserici maramuresene din lemn.
De la intrarea n sat, de-a lungul soselei, dar si pe strzile laterale, pe dreapta si pe
stnga, aproape la fiecare cas s-au ridicat porti noi, constructii monumentale din lemn de
stejar, sculptate cu miestrie n spiritul traditiei. Portile, adevrate arcuri de triumf, sunt
mndria brsnestilor, constituind o marc de identitate cultural inconfundabil.
n centrul comunei, n curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche
scoala confesionala (greco-catolic), singura constructie de acest gen pstrat n
Maramures, care astzi adposteste muzeul stesc ce cuprinde o bogat colectie de
obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului.
Satul, n zilele de srbtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati n portul
traditional, grupati n centrul civic pe grupuri de vrst, vecintti si neamuri, n fata portilor
unde stau la sfat. Tot acum se organizeaz si "Jocul" (hora satului). Comun autentic a
Maramuresului Istoric, Brsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii
constructiilor trnesti, prin pitoresc si originalitate.
n Brsana se afl una dintre cele mai frumoase mnstiri din Maramures. De asemenea
se poate vizita casa mesterului popular Toader Brsan, acesta fiind considerat unul dintre cei mai
vestiti mesteri populari n lemn din tar.

13

Monumentele de arhitectur. Bisericile si portile maramuresene

Monumentele Maramuresului sunt fr ndoial monumentele neamului romnesc.
Maramuresul si-a lsat amprenta pe pmntul milenar prin constructiile de lemn, case si biserici,
mori si semne de mormnt, acareturi gospodresti si unelte. Prezenta, n toate satele
Maramuresului, a bisericilor de lemn, este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul
veacurilor n viata si spiritualitatea romneasc de pe acele meleaguri.
Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramuresene se constat unitatea de
conceptie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de ntreaga arhitectur medieval
romneasc si caracteristic cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene
este supranltarea boltii naosului, ce se sprijin nu pe peretii cldirii, ci pe un sistem de grinzi si
console. Elemente de decor vin s sustin arhitectura maiestuoas a constructiei. ncadramentele
usilor masive de la intrare, precum si ale ferestrelor, poart nsemne decorative pe care le gsim
frecvent si la casele traditionale si care, sunt expresia unui limbaj ce se las greu de descifrat,
avnd o ncrctur simbolistic milenar, astzi trecut n planul artisticului.
ntre monumentele Maramuresului, un loc aparte l au troitele de hotar, att de specifice
satelor romnesti. n Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai
pstreaz elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe rstigniri "Iisus Hristos", "Sf
Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea 1. Semnele de
mormnt sau crucile, cum sunt denumite de steni, atunci cnd s-au pstrat, devin monumente,
deoarece

ele

aduc

de

peste

secole

forme

sculpturale

si

motive

decorative deosebite si de cele mai multe ori, texte care ele nsele sunt monumente de
limb. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatr, pmnt, crmid).
Printre acestea, cettuia dacic cu suprapunere medieval de la Oncesti, asezarea
fortificat de pe Dealul Cettii din muncipiul Sighetul Marmatiei, datat la sfrsitul
epocii bronzului si nceputul epocii fierului.
Un element important al gospodriei maramuresene l constituie portile, adesea cu o
nftisare monumental, care si-au cucerit o faim binemeritat prin armonia proportiilor, prin
1
14

echilibrul constructiei si prin metafora dens a ornamentatiei. Adevrate opere de art,

frumusetea portilor uimeste cu att mai mult cu ct creatorii au fost trani simpli, fr pregtire
special, dar cu un simt al esteticului deosebit. O poart maramuresean este un ansamblu format
din prti fixe si mobile . Poarta maramuresean "clasic" si cea mai des ntlnit este alcatuit
din trei stlpi de baz, confectionati din lemn de stejar, dispusi paralel si n acelasi plan. Poarta
maramuresean este, n afar de atributele deja descrise, si o marc de identitate cultural,
zonal si local. Dac n privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale
gospodriei traditionale s-au produs astzi mutatii nu ntotdeauna fericite, pierzndu-se
mult din specificul zonal, poarta rmne ca un simbol al Maramuresului, rennoindu-se an
de an pe aceeasi structur, pe acelasi model. Portile maramuresene alctuiesc un capitol
important al civilizatiei lemnului si vzute ntr-un context european, ele reprezint o
contributie de seam la mbogtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

7. Analiza echipamentelor existente i a ofertei de servicii

Pentru realizarea unei activitti turistice ct mai bune este necesar ca pe lng resursele
naturale si antropice s existe si resurse materiale adecvate, capabile s asigure satisfacerea
cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de baz tehnicomaterial. Aceasta este reprezentat prin: unitti de cazare si alimentatie, mijloace de transport,
instalatii de tratament sau agrement si este conditionat n primul rnd de dezvoltarea si
modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o zona turistica de mare atractivitate nu
se poate constitui n oferta nainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii
calatorilor.
Volumul fluxurilor turistice este determinata att de cerere ct si factorii acesteia, dar si de
gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de
calitatea serviciilor si nivelul de confort, apar mutatii n criteriile de selectie a destinatiilor de
vacanta, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta explica, n mare masura,
atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential sensibil apropiat, dar diferentiat dotate din
punct de vedere tehnic.

15

Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate dupa
continut, functia ndeplinita, categoria de confort, perioada de functionare, forma de propietate,
etc.
Unitatile de cazare
Aceste unitati de cazare, indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial, sunt divizate, dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor n unitati cu servicii prestate
(hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - n care se asigura doar
gazduirea propriu-zisa, serviciile de curatenie, prepararea hranei fiind procurate independent sau
reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente nchiriate,etc).

2009
2010
2011
2012
2013
Maramures
4207
4368
4629
4730
4805
Capacitatea de cazare turistic n functiune (numar de locuri) din judetul Maramures
Sursa: INSSE

Structuri de primire turistic

Unitti

2008

2009

2010

2011

2012

Hoteluri i Moteluri

Pensiuni rurale

27
2
27
35
110

25
1
25
39
112

26
2
26
49
104

32
2
32
53
77

29
1
29
53
78

Hosteluri

Total

183

186

192

172

171

Vile turistice& bungalouri

Cabane turistice
Pensiuni urbane

Sursa: INSSE

Unittile de alimentatie

16

Unitatea de alimentatie publica este localul care mbina activitatea de productie cu

cea de servire, punnd la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare,
produse de cofetarie- patisserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.
Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de
atractie turistica, desi sunt foarte variate, nsa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile
agroturistice.
Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune n
valoare traditiile culinare ale unor natiuni (frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama
diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt
specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente n judetul
Maramures mentionam:
Crama Veche- Baia Mare;
Hexalit - Trgul Lapus;
Casa Veche- Viseu de Sus.
Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt:
- Restaurant Doi Pauni;
- Restaurant Union;
- Restaurant Plazza Rebel.
Pe lnga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip expres,
braserii, cofetarii, patiserii, etc.
Instalatiile si modalitatile de agrement
Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa.
Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa, el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si
Maramures, la 700-850 de metri altitudine, pe valea superioara a Viseului, n apropiere de Pasul
Prislop.
Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna:
numeroase trasee marcate, prtii de schi cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpica
naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile, linia de teleferic ( de 1900 lungime si

17

500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vrful Runcu
stiorului (1611 metri).
n apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde
exista un telescaun ce urca pna la vrful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o prtie
de schi de 2100 metri lungime, cu o diferenta de nivel de 500 metri, una din cele mai bune din tara
pentru probele de slalom.
Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi, terenuri de sport (tennis de
cmp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri, existente n marile orase ale judetului.

8. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE

CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI
MARAMURES N PERIOADA 2009-2013
Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice
si a principalelor ei caracteristici sunt: numrul turistilor, numrul mediu zilnic de turisti, numr
zile/turist, durata medie a sejurului, ncasrile din turism, densitatea circulatiei turistice si
preferinta relativ a turistilor.
Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza n urma calculrii
urmtorilor indicatori:
Numrul mediu zilnic de turisti
Arat intensitatea circulatiei turistice ntr-un anumit interval.
NT mediu = T / n, unde: T suma turistilor nregistrati ntr-o perioad
n numrul zilelor din perioada respectiv

18

Numrul de turisti sositi n judetul Maramures, ntre anii 2009-2013

Total
Romni
Strini

2009
93 806
80 824
12 082

2010
89 389
70 879
15 510

2011
86 194
70 404
15 790
Sursa: INSSE

2012
78 837
61 522
17 315

2013
80 072
62 384
17 688

Numrul turistilor sositi ntre anii 2009-2013 n judetul Maramures este oscilant.
Calculul numrului mediu zilnic de turisti sositi n judetul Maramures ntre anii 2009-2013
(turisti/zi)
Total
Romni
Strini

2009
257
221
33

2010
245
194
42

2011
236
193
43
Sursa: INSSE

2012
216
169
47

2013
219
171
48

Numrul de nnoptri
Numrul de nnoptri sau numr zile/turist reprezint fluxul de turisti ce au cltorit si sau cazat n diferite unitti turistice dintr-o anumit zon intr-o perioad de timp. Numrul de
nnoptri sau zile/turist din judetul Maramures se prezint astfel:
Numrul de nnoptri nregistrate n unittile de cazare turistic din judetul Maramures
ntre anii 2009-2013

Total
Romni
Strini

2009
216 283
189 723
26 560

2010
192 820
161 087
31 733

2011
190 700
159 341
31 359
Sursa: INSSE

19

2012
186 185
155 372
30 813

2013
168 264
137 432
30 832

Ritmul de evolutie privind numrul de nnoptri nregistrate de unittile de cazare

turistic din judetul Maramures

Total
Romni
Strini

2010/2009
0,89
0,84
1,19

2011/2010
0,10
0,98
0,98
Sursa: INSSE

2012/2011
0,97
0,97
0,98

2013/2012
0,90
0,88
1,00

CONCLUZII
nzestrat cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat prin existenta
unor forme de relief mbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicrii turismului pe
aproape tot parcursul anului, a unui potential faunistic si floristic bogat n specii si ecosisteme
singulare n Europa, cu factori naturali de cur balnear, cu un patrimoniu cultural istoric si
arhitectural de referint mondial, judetul Maramures se poate ncadra n rndul destinatiilor
turistice atractive din Romnia si chiar din Europa.
Tursmul se practic din vremuri strvechi, nsa a cunoscut o dezvoltare major n
ultimele doua secole; mai cu seam, primele definitii ale turismului au fost realizate n secolul alXIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker,
care au ncercat s formuleze si s delimiteze urmtoarele notiuni: turist, excursionist, cltor,
vizitator.
Important zon turistic a trii noastre, judetul Maramures este situat n extremitatea de
N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230
si 2500730 longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km 2 adic 2,37% din suprafata
trii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor
Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului,
nchiznd depresiunea cu acelasi nume. n cadrul judetului ntlnim numeroarse orase, ns cele
mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei.
20

Cile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele, ci ferate, ci aeriene (aeroportul
Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare).
Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrar, principalele ramuri de
activitate fiind agricultura, industria si constructiile.
Relieful judetului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafata acestuia. Clima
este temperat continental, cu ierni aspre si veri rcoroase. Reteaua hidrografic este bogat
datorit regimului abundent al precipitatiilor n zonele montane, unde si au izvorul majoritatea
rurilor, si are o lungime de peste 3000 km. Principalele ruri ale judetului sunt: Somes, Lpus,
Iza, Viseu, Vaser si Mara. n muntii Rodnei se gsesc si cteva lacuri naturale: Iezerele,
Buhescu, ns cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha).
ntinderea mare a pdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune
bogate: capra neagr, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici ntlnim
mai multe rezervatii naturale, cea mai important fiind Parcul National Muntii Rodnei
Rezervatie a Biosferei, cu o suprafat de 3 300 ha.
Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a
lungul timpului aproape nealterate si care detin adevrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud
este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este
cea mai nalt biseric din lemn din Europa (1721).
Spnta uluieste lumea cu frumusetea unic a Cimitirului Vesel, creatia lui Ion Stan
Patras, n care coloritul crucilor evidentiaz vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de
moarte, nu ngenuncheaz n fata ei, ci o consider o simpl trecere, necesar n rotirea
ireversibil a ciclului vietii. Maramuresul este tara oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra,
tara oamenilor harnici si buni la suflet ca pinea cald.
Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile nflorate, covoarele, portul,
ciopliturile mrunte, icoanele pe sticl si multe alte comori traditionale prezente n acest judet ti
vor dezvlui nclinatia spre frumos a maramuresenilor, transformat n miestrie, n vocatie
atunci cnd urmresti arhitectonica armonioas a bisericilor si caselor din lemn.
21

Pentru a deveni o destinatie turistic din ce n ce mai cautat judetul Maramures are
nevoie de o baz tehnico-material mult mai dezvoltat, mai ales din punct de vedere al
agrementului care, n ultimii ani, a devenit o motivatie foarte important n paracticarea
turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viat
simpl, departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urban. n cadrul
acestor pensiuni, turistii nu numai c se odihnesc dar pot lua parte si la activittile specifice
tinutului: olrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc.
Datorit potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica
n judet sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism.
Numrul turistilor sositi n ultimii ani s-a mrit, ceea ce nseamn c atractia ctre acest
judet este n crestere, ns acestia nu au nnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate c unittile de
cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de utilizare a capacittii de cazare era de doar 14
% n anul 2005 deoarece judetul detine unitti de cazare ce functioneaz la capacitate maxim
doar 3-4 luni pe an, mai ales n sezonul de var.
Principalele msuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitti turistice
dezvoltate n zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de
proiecte de dezvoltare regional, corelarea programelor nationale cu cele de interes local si
regional, extinderea comunicatiilor n zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si
moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la trguri de turism, prin
realizarea de campanii publicitare, ntocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic
al zonei si cu imagini sugestive n acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.
Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultur si geografie fr profesor. Nu
trebuie dect s priviti si s ascultati cu mare atentie spectacolul ce va nconjoar. Natura se
desfsoar miestoas de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistit dar att de bogat, nu
v va lsa indiferenti. Veti dori s faceti parte, s aflati, s ncercati.
Desi suntem la nceput de drum, avem totusi succese n turismul rural din Romnia. De la
luna, la luna tot mai multi turisti romni sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Ce
poate fi mai minunat dect un mic dejun cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, ulita
22

satului, cteva clipe n fata unei expozitii artizanale, o plimbare cu sania trasa de cai, cteva ore
visnd n fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului n locul hotelurilor
zgomotoase?

BIBLIOGRAFIE:

23

1. CIOCULESCU SERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU

MIRCEA Romnia. Ghid turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969;
2. COCEAN P., VLSCEANU GH., NEGOESCU B. Geografia generala a
turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003;
3. DNCUS MIHAI Zona etnografica Maramures, Editura Sport-Turism,
Bucuresti, 1986;
4. MINCIU RODICA Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000;
5. MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I.
Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003;
6. POP MIHAI Arta lemnului n Maramures, Editura Meridiane, Bucuresti,
1968;
7. STEFNESCU I. D. Arta veche a Maramuresului, Editura Meridiane,
Bucuresti, 1968;
8. www.borsa.ro;
9. www.infotravelromania.ro;
10. www.romaniatourism.ro
11. www.insse.ro

24