Sunteți pe pagina 1din 31

Notite curs

TASTE-FUNCTII
F1 Afiseaza caseta de dialog AutoCAD Help Topics
F2 Afiseaza si ascunde fereastra de text AutoCAD
F3 Afiseaza caseta de dialog Osnap Settings sau comuta modurile object snap active on si off
F4 Comuta modul tablet on si off
F5 Comuta comanda ISOPLANE stanga, sus, sau dreapta
F6 Comuta afisarea coordonatelor on si off
F7 Comuta reteaua de puncte (grid) on si off
F8 Comuta modul ortho on si off
F9 Comuta modul snap on si off

INFORMATII AJUTATOARE
AutoCAD furnizeaza la alegere la o varietate de butoane de invatare o asistente permanenta extensiva (,,online help) si tutoriale.
Bara de butoane: Standard
Meniu: Help > AutoCAD Help Topics
Comanda: Help sau ?
Tasta-Functie: F1

PREZENTAREA VIZUALA
Utilizand caseta de dialog Preferences, Se pot schimba numeroase aspecte ale ferestrei de desenare corespunzator preferintelor
personale.
CASETA DE DIALOG Preferences
Meniu: Tools > Preferences
Comanda: PREFERENCES
Caseta de dialog Preferences contine urmatoarele opt file care organizeaza si compileaza setarea preferintelor si configurarea
sistemului:
Files Stocheaza caile specifice de cautare, numele fisierelor si pozitiile acestora.
Performance Controleaza imbunatatirea performantelor variabilelor de sistem.
Compatibility Seteaza optiunile pentru utilizatorii care actualizeaza versiunile anterioare versiunii 14.
General Controleaza variabilele de sistem pentru parametrii functionali.
Display Controleaza setarile pentru ferestrele de text si desen.
Pointer Seteaza dispozitivul de interactiune grafica curent.
Printer Adauga si configureaza imprimante.
Profiles Salveaza si restaureaza setarile preferate de utilizator.

DESCHIDEREA SI SALVAREA DESENELOR


Fiecare sesiune de desenare in AutoCAD incepe cu un desen implicit numit drawing.dwg.
Metodele pentru apelarea comenzii NEW sunt:
Bara de butoane: Standard
Meniu: File > New
Comanda: NEW
Se pot accesa fisierele desen utilizand comanda OPEN, deschise in primul rand prin utilizarea casetei de dialog Select File, dar pot
fi accesate si din caseta de dialog Browse/Search.
Bara de butoane: Standard
Meniu: File > Open
Comanda: OPEN

COMENZI DE SALVARE A FISIERELOR


Pentru stocarea informatiilor incluse in desene sunt utilizate trei comenzi de salvare: SAVE, SAVE AS si QSAVE:
Comanda SAVE salveaza desenul cu numele sau curent sau cu un nume specificat atunci cand este specificat pentru prima data.
Comanda SAVE AS salveaza desenele care nu au fost denumite cu un nume de fisier sau sau salveaza desenul curent cu un nume
diferit.
Daca desenul curent este deja denumit, comanda QSAVE il salveaza fara a cere un nume pentru fisierul corespunzator.
Bara de butoane: Standard
Meniu: File > Save
Comanda: QSAVE

CONTROLUL AFISARII
Comenzile de afisare permit vederea unor portiuni ale desenelor in timp ce sunt create si dupa terminarea lor.
COMANDA Pan
Comanda PAN permite deplasarea in jurul desenului fara schimbarea punctului de vedere sau a scarii.
Bara de butoane: Standard
Meniu: View > Pan > Real Time
Comanda: PAN Realtime
COMANDA Zoom
Comanda ZOOM permite marirea sau micsorarea imaginilor in fereastra de desenare.
Bara de butoane: Standard > Zoom Flyout
Meniu: View > Zoom
Comanda: ZOOM
Comanda ZOOM are 12 optiuni care pot fi folosite in crearea vederilor specifice: Realtime, In, Out, All, Center, Dynamic,
Extents, Previous, Window, Scale (X) si Scale times paper space (XP). Cateva exemple uzuale:
OPTIUNEA ALL
ZOOM All permite afisarea intregului desen in fereastra de vizualizare curenta.
Bara cu butoane: Standard > Flyout, Zoom
Meniu: View > Zoom > All
Comanda: ZOOM All
OPTIUNEA WINDOW
ZOOM Window permite specificarea ariei desenului ce se doreste vazuta prin indicarea celor doua colturi opuse ale unei ferestre
dreptunghiulare.
Bara cu butoane: Standard > Flyout, Zoom
Meniu: View > Zoom > Window
Comanda: ZOOM Window

OPTIUNEA EXTENTS
Optiunea ZOOM Extents afiseaza simultan toate obiectele aplicabile in desen, la cea mai mare dimensiune posibila pentru ca
acestea sa umple ecranul.
Bara cu butoane: Standard > Flyout, Zoom
Meniu: View > Zoom > Extents
Comanda: ZOOM Extents
OPTIUNEA PREVIOUS
Optiunea ZOOM Previous afiseaza ultima vedere a desenului .
Bara cu butoane: Standard
Meniu: View > Zoom > Previous
Comanda: ZOOM Previous

DESENARE
CREAREA LINIILOR
(pentru exemplificare va fi descrisa aceasta comanda, mai tarziu se vor trece in revista toate comenzile de desenare)




3
Comanda LINE deseneaza un segment de linie si continua sa
solicite puncte, permitand desenarea liniilor continue. Pozitia
ultimului punct al fiecarui segment este specificata prin coordonate bidimensionale, (X,Y) sau tridimensionale, (X,Y,Z).
Bara de butoane: Draw
Meniu: Draw > Line
Comanda: LINE (prescurtat l)
OPTIUNEA CLOSE
Optiunea Close conecteaza punctul final al ultimului segment de dreapta cu punctul initial al primului segment.
OPTIUNEA UNDO
Pentru a anula ultimul segment de dreapta ,,trasat in timpul unei secvente de comanda LINE, introduceti u sau undo la
prompterul de comanda TO POINT.

INTRODUCEREA COORDONATELOR
a) SISTEMUL DE COORDONATE CARTEZIAN
Sistemul de coordonate cartezian are trei axe, X, Y si Z, care sunt utilizate de AutoCAD pentru a pozitiona puncte si a crea
obiecte.
INTRODUCEREA COORDONATELOR ABSOLUTE CARTEZIENE
Utilizati sistemul de coordonate absolut atunci cand cunoasteti exact valorile coordonatelor X si Y ale punctului pe care il
amplasati in fereastra de desenare.
INTRODUCEREA COORDONATELOR RELATIVE CARTEZIENE
O coordonata relativa este introdusa ca distante X si Y fata de ultimul punct specificat.
Utilizati coordonatele relative X, Y atunci cand cunoasteti pozitia unui punct fata de punctul anterior. De exemplu, pentru a
pozitiona un punct definit printr-o deplasare relativa de 6, respectiv 7 unitati fata de primul punct specificat, comanda este
precedata de simbolul @.

b) INTRODUCEREA COORDONATELOR POLARE


Coordonatele polare sunt introduse ca o distanta relativa si un unghi fata de coordonatele absolute sau fata de coordonatele
ultimului punct specificat.
Pentru a introduce o coordonata polara, se introduce o distanta si un unghi, separata printr-o paranteza unghiulara (<). De
exemplu, @6.5<55.

SELECTAREA SI INDEPARTAREA OBIECTELOR DIN SELECTIE


AutoCAD solicita adesea selectarea unui obiect sau a unui grup de obiecte inainte de a executa un desen sau o secventa a unei
comenzi de editare. Programul AutoCAD include cateva metode de selectie, adaugare si indepartare a obiectelor din grupul de
obiecte asupra carora urmeaza sa se actioneze.
Atunci cand se creaza un desen, se poate observa ca prompterul Select objects este afisat frecvent.
Urmeaza o scurta descriere a optiunilor cel mai des folosite:
Window (w) Aceasta optiune permite utilizarea unei ferestre dreptunghiulare pentru selectarea obiectelor. Pentru ca aceasta
optiune sa poate functiona, obiectele de selectat trebuie sa fie incluse integral in fereastra.
Wpolygon (wp) Optiunea Wpolygon functioneaza in acelasi mod ca si optiunea Window, exceptand faptul ca pentru selectarea
obiectelor trebuie sa se deseneze un poligon neregulat.
Crossing (c) Obiectele sunt selectate cu aceasta optiune daca sunt ,,atinse de fereastra sau daca se afla in interiorul acesteia.
Fence (f) Aceasta optiune utilizeaza segmente de dreapta pentru selectarea obiectelor. Un obiect este selectat daca este ,,atins
de un segment al liniei.
Add (a) Aceasta optiune permite adaugarea de obiecte unui set de selectie.
Remove (r) Aceasta optiune permite indepartarea unor obiecte din setul de selectie.
Undo (u) Aceasta optiune permite indepartarea dintr-un set de selectie a ultimele obiecte incluse in acesta, sau o serie de seturi
de selectie in ordinea in care au fost create.





COPII DE SIGURANTA ALE

FISIERELOR DESEN

Baza de date create pe parcursul unei sesiuni de desenare trebuie sa fie salvata printr-o procedura normala in scopul minimalizarii
posibilitatii pierderii desenului. Crearea versiunilor de siguranta (backup) este de asemenea importanta in procesul de gestionare
eficienta a datelor.

PERIOADA DE SALVARE AUTOMATA


Atunci cand se lucreaza la un desen, se poate uita salvarea printr-o procedura normala. Pentru a indeparta acest pericol, AutoCAD
furnizeaza o variabila de sistem numita SAVETIME care seteaza un interval de timp in minute la care desenul va fi salvat
automat.
Metodele de apelare a comenzii SAVETIME sunt:
Meniu: Tools > Preferences > General
Comanda: SAVETIME

UNITATI DE DESENARE
CASETA DE DIALOG Units Control
Se poate seta formatul si precizia coordonatelor si afisarea unghiurilor utilizand caseta de dialog Units Control.
Metodele pentru deschiderea casetei de dialog Units Control sunt:
Meniu: Format > Units
Comanda: DDUNITS

LIMITELE DESENULUI
Limitele desenului sunt determinate de marimea obiectului pe care il desenati, aria necesara in jurul obiectelor desenate pentru
adnotari si factorul de scara al desenului. Limitele sunt setate in AutoCAD prin introducerea coordonatelor X, Y pentru colturile
din stanga-jos (lower-left) (upper-right) si dreapta-sus ale desenului.
Meniu: Format > Drawing Limits
Comanda: LIMITS

AJUTOARE DE DESENARE
AutoCAD furnizeaza un numar de facilitati care va vor mari eficienta si productivitatea. Multe dintre acestea sunt continute in
caseta de dialog Drawing Aids. Aceasta include Snap, Grid si Ortho.
Meniu: Tools > Drawing Aids
Comanda: DDRMODES
GRID se poate afisa o simpla retea de puncte in fereastra de desenare selectand On in aria Grid si introducerea valorilor
corespunzatoare in campurile X Spacing si Y Spacing.
SNAP - Pentru a bloca punctele selecta in fereastra de desenare intr-o pozitie specifica, se utilizeaza Snap. Acesta este o retea
invizibila de puncte care poate fi sau nu utilizata in legatura cu setarile pentru Grid.
ORTHO - In aria Modes a casetei de dialog Drawing Aids, modul Ortho poate fi utilizat sa mentina miscarea cursorului in directii
orizontale si verticale.

CREAREA SI GESTIONAREA LAYER-elor


In timpul lucrului este foarte utila reprezentarea diferitelor obiecte pe straturi speciale (ex. Axe, hasura, cote etc). Prin crearea
obiectelor pe layer-e, acestea pot fi grupate in seturi. Se poate controla global culoarea, tipul de linie si vizibilitatea obiectelor in
aceste seturi. Layer-ele pot fi comutate on si off in scopul afisarii.

LAYER-e SPECIALE
Intr-un fisier desen AutoCAD exista doua layer-e speciale. Primul este layer-ul 0. Fiecare fisier desen trebuie sa aiba un layer 0. El
nu poate fi sters, purjat sau redenumit.
Al doilea layer special este denumit Defpoints. Acest layer este creat prima data cand se adauga o cota in desenul.

FILA LAYER




5
Fila layer a casetei de dialog Layer & Linetype properties este cea in care se manipuleaza si gestioneaza layer-ele in desen.
Utilizand fila Layer, se pot adauga noi layer-e in desenul, sa se defineasca un layer curent, redenumire layer existent si stergere
layer-e din lista. Se pot de asemenea comuta layer-ele on si off, ingheta si dezgheta layer-ele global sau intr-o fereastra de
vizualizare si se pot bloca sau debloca layer-ele.
Bara cu butoane: Object Properties
Meniu: Format > Layer
Comanda: LAYER

SCHIMBAREA PROPRIETATILOR OBIECTELOR


Fiecare obiect in desen are anumite proprietati, incluzand layer, culoare si tip de linie. Se poate utiliza caseta de dialog Modify
Object pentru a schimba proprietatile obiectelor.
Bara de butoane: Object Properties
Meniu: Modify > Properties
Comanda: DDMODIFY
UTILIZAREA CARACTERISTICII Aerial View
Caracteristica Aerial View este un ajutor de vizualizare care reduce timpul de desenare prin afisarea intregului desen intr-o
fereastra separata.
Bara cu butoane: Standard
Meniu: View > Aerial View
Comanda: DSVIEWER

UTILIZAREA VEDERILOR
Cand se executa desene mari, cu multe zone sau detalii, se poate constata ca utilizand frecvent comenzile ZOOM si PAN se
consuma mult timp. Pentru a economisi timp, se pot crea vederi denumite ale zonelor din desen ce vor fi utilizate frecvent.
Vederile denumite pot fi create utilizand caseta de dialog View Control si comanda VIEW.
CASETA DE DIALOG View Control
Se pot crea vederi View Control.
Bara cu butoane: Viewpoint sau Standard
Meniu: View > Named Views
Comanda: DDVIEW
LUCRUL CU FERESTRE DE VIZUALIZARE
O noua sesiune de desenare incepe implicit cu utilizarea unei singure ferestre de vizualizare care umple fereastra de desenare.
Ferestrele de vizualizare multiple sunt create prin comanda VPORTS. In spatiul modelului se pot crea pana la 48 ferestre de
vizualizare alaturate care pot fi vazute simultan.
Meniu: View > Tiled Viewports
Comanda: VPORTS

ACTUALIZAREA AFISARII
Comanda REDRAW ,,improspateaza rapid afisarea ferestrei de vizualizare curente, indepartand toate cruciulitele si orice semn
ramas in urma utilizarii comenzilor de editare.
Comanda REGEN improspateaza fereastra de desenare si ,,recalculeaza toate obiectele din desen.

COMENZI DE DESENARE
UTILIZAREA COMENZII Xline




6
Comanda XLINE creaza linii de constructie infinite. Aceste
comenzilor de desenare.

linii pot fi editate ca si celelalte obiecte create cu ajutorul

Bara cu butoane: Draw


Meniu: Draw > Construction Line
Comanda: XLINE
UTILIZAREA COMENZII Ray
Comanda RAY functioneaza in general ca optiune implicita a comenzii XLINE, exceptand faptul ca linia generata se extinde intro singura directie.
CREAREA CERCURILOR SI ARCELOR
UTILIZAREA COMENZII Circle
Comanda CIRCLE are urmatoarele sase optiuni:
Center, Radius (Centru, Raza)
Center, Diameter (Centru, Diametru)
Two Points (Doua puncte)
Three Points (Trei puncte)
Tangent, Tangent, Radius (Tangenta, Tangenta, Raza)
Tangent, Tangent, Tangent (Tangenta, Tangenta, Tangenta)
Bara cu butoane: Draw > Circle
Comanda: CIRCLE
UTILIZAREA COMENZII Arc
Un arc este o linie curba sau un cerc incomplet, creat cu ajutorul comenzii ARC.
Comanda ARC poate fi apelata prin urmatoarele metode:
Bara cu butoane: Draw
Meniu: Draw > Arc
Comanda: ARC
Arcele pot fi create prin mai multe metode. Optiunea implicita pentru comanda ARC este 3-Point.
CREAREA POLILINIILOR
O polilinie este o serie de linii si arce conectate, tratate ca un singur obiect.
Bara cu butoane: Draw
Meniu: Draw > Polyline
Comanda: PLINE
Optiunea Close inchide poligonul.
CREAREA POLIGOANELOR
Un poligon este o polilinie inchisa, regulata, cu trei sau mai multe laturi egale. AutoCAD va permite sa creati poligoane cu un
numar de laturi cuprins intre 3 si 1024.
Bara cu butoane: Draw
Meniu: Draw > Polygon
Comanda: POLYGON
Cand se lanseaza comanda POLYGON, se cere sa se introduca numarul laturilor sale. Apoi se cere sa se specifice muchia sau
centrul poligonului. Center este optiunea implicita care permite sa se deseneze si sa se dimensioneze un poligon pornind de la
centrul sau. In continuare, se cere decizia daca poligonul va fi inscris sau circumscris fata de un cerc imaginar.
CREAREA DREPTUNGHIURILOR
Dreptunghiurile sunt polilinii create utilizand comanda RECTANG RECTANG.
Bara cu butoane: Draw




7
Meniu: Draw > Rectangle
Comanda: RECTANG sau RECTANGLE
Chamfer Seteaza distanta de tesire.
Fillet Specifica raza de rotunjire a colturilor dreptunghiului.
Width Specifica latimea poliliniei.
CREAREA INELELOR
Inelele sunt polilinii circulare create cu ajutorul comenzii DONUT.
Metodele de apelare:
Meniu: Draw > Donut
Comanda: DONUT
CREAREA ELIPSELOR
Bara cu butoane: Draw
Meniu: Draw > Ellipse
Comanda: ELLIPSE
CREAREA CURBELOR SPLINE
O curba spline este o curba neteda care trece printr-o serie de puncte specificate.
Cand se lanseaza comanda SPLINE, se incepe sa se deseneze obiecte utilizand setarile implicite. Optiunile implicite permit
selectarea punctelor in fereastra de desenare sau introducerea coordonatelor la prompterul Command.
Bara cu butoane: Draw
Meniu: Draw > Spline
Comanda: SPLINE
CREAREA PUNCTELOR
Multe comenzi AutoCAD de desenare si editare cer sa se specifice pozitia punctelor in fereastra de desenare.
Bara cu butoane: Draw
Meniu: Draw > Point
Comanda: POINT
Marimea punctului este setata prin variabila de sistem PDSIZE sau prin introducerea informatiilor necesare in aria Point Size a
casetei de dialog Point Style.
Meniu: Format > Point Style
Comanda: DDTYPE
UTILIZAREA COMENZILOR Divide si Measure
Comanda DIVIDE permite sa se gradeze un obiect in parti egale.
Meniu: Draw > Point > Divide
Comanda: DIVIDE
Comanda MEASURE marcheaza lungimi specificate de-a lungul unui obiect si amplaseaza obiecte punct de fiecare data cand
atinge una dintre aceste lungimi.
Meniu: Draw > Point > Measure
Comanda: MEASURE

METODE DE SELECTIE
Metodele pentru deschiderea caseteti de dialog Osnap Settings includ:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Tools > Object Snap Settings
Meniul cursor (SHIFT + butonul drept sau butonul 3) > Osnap Settings
Comanda: OSNAP




8
Odata definit un mod object snap functional, puteti comuta rapid modurile object snaps on si off fara a redefini setarile modului
object snap. Aceasta se face printr-un dublu-click pe Osnap in bara de stare apasand CTRL + F, sau apasand tasta F3.
Caseta de dialog Osnap Settings contine doua file, Running Osnap si AutoSnap(TM), asa cum se arata in figura urmatoare:

In aria Select Settings a filei Running Osnap, pot fi setate unul sau mai multe moduri object snaps functionale, prin marcarea
casetei de bifare din apropierea modului object snap dorit.
Implicit, introducerea coordonatelor de la tastatura primeaza fata de un mod object snap functional.
Figura urmatoare prezinta fila AutoSnap(TM) in caseta de dialog Osnap Settings:





Marker Aceasta caseta de bifare comuta marker-ul on sau off.


Magnet Aceasta caseta de bifare comuta ,,magnetul on sau off.
Snaptip Aceasta caseta de bifare comuta tipul de salt on sau off.
Display Aperture Box Controleaza afisarea casetei de vizare in centrul cursorului, atunci cand modurile object snap sunt
selectate.
Marker Size Controleaza marimea marker-ului in pixeli.
Marker Color Arata culoarea curenta a marker-ului.
Image Tile Arata merimea si culoarea curenta a marker-ului.
Salturile orientate pe obiecte (Object Snaps) asigura calitatea si precizia in procesul de desenare.
Salturile orientate pe obiecte sunt utilizate pentru a determina pozitia exacta a unui obiect fara a fi necesar sa se
cunoasca coordonatele sale absolute sau sa se deseneze linii ajutatoare.
Se selecteaza un mod (optiune) Object Snap atunci cand programul AutoCAD solicita specificarea unui punct.
Bara cu butoane Object Snap este prezentata in figura urmatoare:

Optiunea Endpoint provoaca saltul la cel mai apropiat punct de capat al unui arc de cerc, arc de elipsa, linie,
multilinie, segment de polilinie sau raza.
Metodele de apelare ale modului ,,salt orientat pe obiecte Endpoint sunt:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: END




10

Optiunea Midpoint provoaca saltul la punctul de mijloc al unui arc de cerc, arc de elipsa, linie, multilinie, segment de polilinie,
solid, curba spline sau xline. Metodele de apelare:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: MID

Optiunea Center provoaca saltul la centrul unui arc, cerc, elipsa sau arc de elipsa.
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: CEN

Optiunea Quadrant provoaca saltul la unul din punctele care marcheaza cadranele unui arc, cerc, elipsa sau arc de elipsa: 0, 90,
180 si 270 grade.
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: QUA

Node sare pe un obiect punct.


Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: NODE

Optiunea Insertion provoaca saltul la punctul de inserare utilizat pantru a amplasa un atribut, un bloc, o imagine, o forma sau un
text.
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: INS

Optiunea Intersection provoaca saltul la intersectia unui arc de cerc, cerc, arc de elipsa, elipsa, linie, multilinie, polilinie, raza,
curba spline sau xline si alte obiecte de tip asemanator sau diferit.
Metodele de apelare:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: INT

Puteti de asemenea provoca saltul la intersectia aparenta extinsa a doua obiecte cu modul Intersection.
Metodele de apelare:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: APPINT sau APP





11
Modul object snap Perpendicular provoaca saltul intr-un punct perpendicular pe un arc, cerc, elipsa, arc de elipsa, linie,
multilinie, polilinie, raza, solid, curba spline sau xline.
Metodele de apelare:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: PER

Modul object Snap Tangent provoaca saltul la tangenta unui arc, cerc, elipsa sau arc de elipsa.
Metodele de apelare:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: TAN

Modul object snap Nearest provoaca saltul la punctul cel mai apropiat de centrul cursorului unui arc, cerc, elipsa, arc de elipsa,
linie, multilinie, punct, polilinie, raza, curba spline sau xline.
Metodele de apelare:
Bara cu butoane: Object Snap, Standard
Meniu: Cursor
Comanda: NEA

HASURAREA
UTILIZAREA OBIECTELOR HASURA
Modelele de hasura sunt utilizate pentru a umple ariile inchise din desene, in scopuri multiple. Hasurile pot fi utilizate
pentru a sublinia sau diferentia caracteristici cum ar fi diferite materiale in ansamble, tipuri de roci in harti etc.
Practic, puteti umple ariile inchise de orice forma geometrica AutoCAD cu modelele de hasurare asociativa, corelate cu
geometria frontierei definita initial. Asociativitatea inseamna ca relatia dintre hasura si frontierele definite este conservata, deci
atunci cand modificati frontierele, hasura este actualizata automat. Insulele (islands) sunt obiecte din interiorul frontierelor hasurii
care sunt hasurate sau nu dupa cum este specificat prin stilul de hasurare. De asemenea, puteti selecta un model de hasura
asociativa.

CREAREA OBIECTELOR HASURATE


UTILIZAREA CASETEI DE DIALOG BOUNDARY HATCH
Bara de instrumente: Draw
Meniu: Draw>Hatch
Comanda: BHATCH
Cele trei etape de definire a unui model de hasurare sunt urmatoarele:
Alegerea modelului pentru umplerea ariei
Definirea ariei care va fi hasurata
Specificarea proprietatilor modelului hasurarii
ALEGEREA FRONTIERELOR SI ARIILOR DE HASURARE
Aria frontierei va permite sa definiti aria care va fi hasurata. Cel mai simplu mod de a alege o arie este optiunea Pick Points.
Aceasta face sa dispara temporar caseta de dialog si va cere un punct interior pentru a gasi frontierele. Daca aria pe care o alegeti
nu este o arie inchisa, AutoCAD va atentioneaza si va permite sa incercati din nou. Odata selectata aria (ariile) care trebuie
hasurate, apasati ENTER.
Cealalta optiune, Select objects, va permite sa selectati obiectele care vor forma frontierele direct. Aceasta functioneaza cel mai
bine cu cercuri sau polilinii inchise pe care nu le intersecteaza nici o alta geometrie.





12
SPECIFICAREA PROPRIETATILOR
Pattern - optiunea seteaza modelul de hasura dupa nume.
Angle - optiune ce seteaza unghiul modelului de hasurare.
Scale - ptiunea ce seteaza scara modelului de hasurare.

MODELULUI

APLICAREA HASURII
Puteti previzualiza modelul de hasurare prin alegerea butonului Preview Hatch. Daca modelul de hasurare este cel dorit,
alegeti Apply.

EDITAREA OBIECTELOR HASURATE


De asemenea, puteti sa selectati un model de hasurare asociativa existent si sa il editati. Puteti schimba tipul modelului si
proprietatile sale fara a crea un nou obiect hasurat.
HATCHEDIT
Bara de instrumente: Modify II
Meniu: Modify > Objects > Hatch
Comanda: HATCHEDIT
CARACTERISTICI ALE EDITARII MODELELOR DE HASURARE ASOCIATIVE
Daca doriti sa stergeti un model de hasurare asociativa si nu frontiera sa, asigurati-va ca variabila de sistem PICKSTYLE
este setata la 0 sau 1. Daca valoarea variabilei PICKSTYLE este 2 sau 3, stergerea modelului determina de asemenea stergerea
frontierei.
CONTROLAREA VIZIBILITATII HASURII
Vizibilitatea hasurii poate fi controlata introducand fill la prompterul Command, apoi introducand on sau off. Variabila
de sistem FILLMODE poate fi utilizata de asemenea pentru a controla vizibilitatea hasurii. Pentru a face toate hasurile invizibile,
introduceti comanda fillmode la prompterul Command si setati-o la valoarea 0.

BLOCURI
DESCHIDEREA BLOCURILOR
Un bloc este creat printr-o selectie a unuia sau mai multor obiecte. Asociati obiectele pentru a obtine un singur obiect sau
definitia unui bloc. Definitiile de blocuri pot fi inserate, scalate sau rotite in interiorul desenului curent.
Blocurile reduc marimea fisierului desen, prin utilizarea copiilor multiple ale obiectelor individuale.

CREAREA DEFINITIILOR DE BLOCURI


Definitiile de blocuri sunt create prin Comenzile BLOCK si BMAKE.
COMANDA BLOCK
Bara de instrumente: Draw
Meniu: Draw > Block > Make
Comenzi: BLOCK sau BMAKE
CASETA DE DIALOG BLOCK DEFINITION
Block name - element din caseta de dialog cu ajutorul caruia introduceti numele blocului in acest camp.
Base Point - element din caseta de dialog in care punctul de baza specificat este utilizat ca punct de referinta (baza) pentru
insertiile blocului.
Select Objects - element ce va cere sa specificati obiectele care vor fi incluse in noul bloc.
List Block Names

BLOCURI IMBRICATE
Layer-ul 0, setarile ByLayer si ByBlock





13
Cand inserati o definitie de block care consta din
obiecte desenate pe layer-ul 0 si le-a fost asignata culoarea si
tipul de linie prin ByLayer, acesta este amplasata in layer-ul curent.
Puteti crea definitii de bloc din obiecte care sunt desenate in layer-e diferite cu tipuri de linii si culori diferite. Aceasta
metoda este utilizata pentru a pastra informatiile despre layer, culoare si tip de linie corespunzatoare obiectelor din bloc. Fiecare
referinta de bloc din interiorul desenului va avea obiectele ei in layer-ul original, cu tipurile de linii si culorile originale.
Un bloc compus din obiecte care au culori si tipuri de linie specificate cu ByBlock este desenat cu tipuri de linie si culori
care sunt curente in momentul inserarii blocului.

INSERAREA BLOCURILOR
Odata create definitiile unui bloc, acestea trebuie inserate in desen, in vederea afisarii.

UTILIZAREA CASETEI DE DIALOG INSERT


Bara de instrumente: Draw
Meniu: Insert > Block
Comanda: DDINSERT
Caseta de dialog Insert are urmatoarele optiuni:
Block - Specifica numele blocului care va fi inserat.
File - Prin alegerea butonului Block, este afisata caseta de dialog Select Drawing File.
Options - Specifica punctul de insertie si unghiul de rotatie al definitiei de bloc in curs de inserare.
Explode Desface obiectul in mai multe elemente
CASETA DE DIALOG DEFINED BLOCKS
Urmatoarele informatii definesc intrarile solicitate de comanda INSERT:
Block name (or ?) <current> - specificati numele unui bloc ce urmeaza a fi inserate.
Insertion point - specificati un punct sau introduceti o optiune.
X scale factor <1>/ Corner / XYZ - introduceti o valoare, o optiune sau apasati ENTER pentru a confirma valoarea 1 pentru
factorul de scara X.
Y scale factor (default=X) - Enter
Rotation angle <0> - introduceti o valoare sau apasati ENTER pentru a accepta optiunea implicita.

EXPORTUL DEFINITIILOR DE BLOC


Pentru a crea un fisier desen separat dintr-o definitie de bloc, utilizati comanda WBLOCK.
UTILIZAREA COMENZII WBLOCK
Block name:
Numele unui bloc existent, care va determina scrierea acelui bloc intr-un fisier.
Semnul egal (=), care specifica faptul ca blocul existent si fisierul de iesire au acelasi nume.

COMENZI INTEROGATIVE
COMANDA STATUS
Comanda STATUS afiseaza statistici de desenare, moduri si extensii.
Meniu: Tools > Inquiry > Status
Comanda: STATUS
Nota: Introducerea comenzii Status la prompterul de comanda DIM afiseaza valorile si descrierea tuturor variabilelor de cotare.
COMANDA ID Point
Comanda ID este utilizata pentru a afisa valorile coordonatelor absolute X, Y si Z ale pozitiei selectate, in raport cu
sistemul de coordonate curent (UCS).
Bara cu instrumente: Inquiry
Meniu: Tools > Inquiry > ID Point
Comanda: ID
COMANDA List




14
Comanda LIST este utilizata pentru afisarea
selectate.
Bara de instrumente: Inquiry
Meniu: Tools > Inquiry > List
Comanda: LIST

informatiilor din baza de date a obiectului sau obiectelor

COMANDA Distance
Comanda DIST masoara distanta reala si distantele delta X, delta Y si delta Z.
Bara cu instrumente: Inquiry
Meniu: Tools > Inquiry > Distance
Comanda: DIST
COMANDA Area
Cu ajutorul comenzii AREA puteti calcula aria si perimetrul obiectelor sau ariilor definite printr-o succesiune de puncte.
Bara de instrumente: Inquiry
Meniu: Tools > Inquiry > Area
Comanda: AREA
COMANDA Setvar
AutoCAD stocheaza setarile pentru mediul de desenare si unele comenzi ca variabile de sistem.
Meniu: Tools > Inquiry > Setvar
Comanda: SETVAR
Introducerea semnului ? la prompterul comenzii SETVAR va permite sa vedeti setarile curente pentru o singura variabila
sau o lista definita.
COMANDA PURGE
Comanda PURGE compacteaza desenul prin eliminarea tuturor obiectelor denumite neutilizate. Obiectele denumite pot
fi : blocuri, stiluri de cotare, layer-e, forme si stiluri de linie.
Meniu: File > Drawing Utilities
Comanda: PURGE

Cotare
Introducere
Vom vorbi in continuare de optiunile si comenzile care sunt utilizate la cotare. Bara de instrumente de mai jos contine toate
pictogramele utilizate la cotare.
AutoCAD furnizeaza mai multe unelte de cotare rapida a oricarui obiect fara ca sa fie nevoie de masurare. Procesul de cotare
automatizat; linii, sageti, text toate sunt controlate prin comanda de cotare. Dimensionarile in AutoCAD sunt realizate prin
utilizarea unor blocuri speciale care pot fi editate sau sterse.

Exemple de cotare
Exista mai multe de comenzi pentru cotare care includ facilitati pentru afisarea tolerantelor sau pentru cotare cu diferite tipuri de
unitati.
AutoCAD imparte cotarile in patru categori: Linear,Radial, Ordinate si Angular.
Atunci cand o cotare este creata, AutoCAD va crea in mod automat un layer nou numit "Defpoints". Acesta este un layer special
care nu poate fi sters sau redenumit. AutoCAD utilizeaza acest layer pentru a stoca informatiile privind cotarea si poate fi complet
ignorat.





15

Exemple de cote

Selectarea Comenzilor de Cotare

Toate comenzile pot fi accesate de la tastatura, din meniul MeniuDimension sau din bara de instrumente Dimension . Bara de
instrumente Dimension va trebui afisat prin selectarea realizata in dialogul Bara de instrumente: s . Pentru a afisa dialogul Bara de
instrumente: se va selecta View/Toolbar s prin Meniusau se tasteaza TOOLBAR . Pentru afisarea Dimension se va da click
pe "Dimension" din lista de Bara de instrumente.

Comanda Linear Dimension


Comanda Linear Dimension este utilizata pentru a cota linii drepte.Subcomenzi: DIMLINEAR, DIMCONTINUE,
DIMBASELINE, DIMALIGNED si DIMROTATED. Comanda DIMLINEAR este probabil cea mai uzitata comanda.

Comanda Linear Dimension


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Linear
Comanda DIMLINEAR
Se poate folosi aceasta comanda pentru a genera cotari orizontale sau verticale.
Crearea unei cotari este usoara. Tot ce aveti de facuteste sa tastati comanda, sa specificati cele daoua puncte intre care se va
realiza cotarea si se va alege un punct pentru a fixa pozitia liniei de cotare. Se considera exemplul:

Secventa comenzii
Command: DIMLINEAR
First extension line origin or press ENTER to select: (pick P1)
Second extension line origin: (pick P2)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated): (se va alege un punct pentru a pozitiona linia de cotare )
Asa cum se observa primul punct cere originea primei linii de extensie sau se va apasa ENTER. Va aparea prompt-ul:
Select object to dimension:
AutoCAD permite cotarea unui obiect prin simpla selectare al acestuia.
Cotarea se va ajusta automat pentru a putea fi aplicata celor mai multe cazuri. De exemplu, in figura din dreapta se arata ce se
intampla daca cotea dintre doua linii de extensie este prea mica pentru textul de cotare.




16

Comanda de Continuare a Cotarii


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Continue
Comanda DIMCONTINUE

Exemplu

In figura de mai sus s-a pornit cotarea cu "36mm" iar cotarea a continuat cu "64mm".
Secventa de comanda
Command: DIMCONTINUE
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (alege P3)
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (alege alt punct sau apasa Enter la sfarsit)
Comanda Baseline Dimension
Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Baseline
Comanda DIMBASELINE
Se poate utiliza aceasta comanda pentru a genera o serie de cotari pornind de la un singur punct de baza.
Secventa comenzii
Command: DIMBASELINE
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (se alege urmatorul punct)
Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>): (se alege alt punct sau la sfarsit)
Select base dimension : (Enter din nou la sfarsit)

Comanda Aligned Dimension


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Aligned
Comanda DIMALIGNED
Se utilizeaza aceasta comanda pentru a genera o aliniere a cotarii.
Secventa comenzii
Command: DIMALIGNED
First extension line origin or press ENTER to select:(se alege P1)
Second extension line origin: (se alege P2)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct)

Modificarea Textului





17

In exemplul de mai sus ,se utilizeaza comanda Mtext pentru a crea un text multi-linie.Se observa ca in text apare dimensiunea
masurata care este afisata astfel "<>".
Daca aveti nevoie de o modificare a tesxtului cotarii dupa ce cotarea a fost realizata se poate utiliza comanda DDEDIT ,
Modify/Object/Text din meniul pull-down. Daca se selecteaza o dimensiune un editor Multiline Text va apare.

Comanda Radial Dimension


Exista doua comenzi pentru cotare a arcurilor si a cercurilor DIMDIAMETER si DIMRADIUS. Ambele comenzi au ca rezultat o
cotare asemanatoare la care AutoCAD le insereaza automat "R"pentru a indica o raza si un simbol pentru a indica tipul de cotare.

Comanda Diameter Dimension


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Diameter
Comanda DIMDIAMETER
Secventa comenzii
Command: DIMDIAMETER
Select arc or circle: (se alege P1)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct din exterior sau din interior

Comanda Radius Dimension


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Radius
Comanda DIMRADIUS
Secventa comenzii
Command: DIMRADIUS
Select arc or circle: (se alege P2)
Dimension line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct)

Comanda Center Mark


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Center Mark
Comanda DIMCENTER
Se poate alege aceasta comanda pentru a afisa centrul unui cerc sau arc de cerc.
Secventa comenzii
Command: DIMCENTER




18
Select arc or circle: (Se alege circumferinta unui cerc sau arc)

Se afiseaza o cruciulita in locul unde este centrul cercului.

Cotare Unghiulara
Aceasta este unica comanda pentru cotarea unui unghi.
Comanda Angular Dimension
Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Angular
Comanda DIMANGULAR
Secventa comenzii
Command: DIMANGULAR
Select arc, circle, line, or press ENTER: (se alege o linie)
Second line: (se alege cealalta linie)
Dimension arc line location (Mtext/Text/Angle): (se alege un punct)

Caracterul de grad este inserat automat dar, totusi, daca este nevoie inserarea acestuia se poate tasta "%%d".

Cotari ale Ordonatelor


Cotarile ordonatelor nu sunt cotari reale pentru ca nu indica o marime, indicand coordinatele punctelor. Comanda
DIMORDINATE este utilizata pentru a indica valorile ordonatelor X si Y al unui punct.

Comanda Ordinate Dimension


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Ordinate
Comanda DIMORDINATE
Comanda Ordinate este utilizata pentru a indica coordinata punctelor cu valori X sau Y.
Secventa comenzii
Command: DIMORDINATE
Select feature: (se alege punctul de coordonate X,Y)
Leader endpoint (Xdatum/Ydatum/Mtext/Text): (se alege un punct oarecare sau se alege o optiune)

Va apare un indicator vertical care va indica ordonata X si o linie orizontala care va afisa ordonata Y . Totusi, se poate utiliza
Xdatum si Ydatum pentru a modifica aceasta optiune.





19

Comanda Leader
Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Leader
Comanda LEADER
Aceasta comanda poate fi utilizata pentru a adnota in orice punct de pe desen. Secventa comenzii de mai jos este folosita pentru
exemplu din figura

Secventa comenzii
Command: LEADER
From point: (alege un punct pentru adnotare)
To point: (alege punctul pentru vertex)
To point (Format/Annotation/Undo)<Annotation>: (alege punctul final)
To point (Format/Annotation/Undo)<Annotation>:
Annotation (or press ENTER for options): Corner of
MText: building
MText: (sfarsit)

Editarea cotarilor
Comanda de editare a cotarii , DIMEDIT si DIMTEDIT sunt utilizate in primul rand pentru a ajusta pozitia textului unei cotari.

Comanda Dimension Text Edit


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Align Text/options
Comanda DIMTEDIT
Comanda Dimension Text Edit este utilizata pentru a modifica pozitia sau dimensiunea unui text a unei cotari. Comanda poate fi
utilizata pentru a pozitiona dinamic un textsau se poate utiliza una dintre optiuni pentru un anumit tip de deplasare .

Secventa comenzii
Command: DIMTEDIT
Select dimension: (se alege dimensiunea care trebuie editata)
Enter text location (Left/Right/Home/Angle): (se alege o noua pozitie sau se alege o optiune)
Rezultatul celor patru optiuni posibile sunt ilustrate mai jos.

Left muta textul la stanga.


Right muta textul la dreapta.
Home muta textul in pozitia initiala.




20
Angle Roteste textul .

Comanda Dimension Edit


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Oblique (alte optiuni sunt duplicate in DIMTEDIT deci nu apar)
Comanda DIMEDIT
Comanda Dimension Edit este utilizata pentru a modifica sau schimba textul unei cotari.
Secventa comenzii
Command: DIMEDIT
Dimension Edit (Home/New/Rotate/Oblique) <Home>: (se alege o optiune)
Select objects: (se alege una sau mai multe cotari)
Select objects: (se mai aleg cotarile sau Enter sfarsit)
Secventa comenzii se modifica in functie de tipul optiunii alese iar rezultatul poate fi:

Optiunea Home reface dimensiunile la pozitia initiala.


Optiunea New afiseaza un Multiline Text Editor. Modificarile care sunt efectuate vor fi aplicate tuturor cotarilor de aceea este
important sa nu se stearga "<>" .
Optiunea Rotate este utilizata pentru a roti dimensiunea . Lucreaza exact ca si optiunea Angle din comanda DIMTEDIT .
Optiunea Oblique este utilizata pentru a seta liniile dimensiunilor la un anumit unghi . Optiunea este utila atunci cand se
deseneaza in vedere isometrica (vezi desenul din dreapta). In acest caz desenul va fi cotat cu comanda Aligned si apoi se va
modifica unghiul cotarii.

Stiluri de cotare
Stilurile de cotare sunt utilizate pentru a controla modul in care o cotare arata. Se poate modifica fontul textului, stilul de sageata,
Pozitia reletiva a unui text, scara dimensiunilor si multi alti parametrii . Se utlizeaza comanda DIMSTYLE .
Comanda Dimension Style
Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Style
Comanda DDIM short-cut D





21

Comanda Dimension Style este utilizata pentru a modifica modul de afisare a cotarilor. Cel mai simplu mod de a creea un stil nou
este sa lasati stilul STANDARD ca default . Odata creat un nou stil pornind de la stilul STANDARD se pot opera modificari care
depind de stilul parinte si apoi modificari specifice stilului copil realizand astfel o familie de stiluri.
Stilurile de cotare sunt create utilizand dialogul Dimension Styles. Asa cum se poate vedea un stil este aplicat unei familii de
cotari. Orice modificare de stil este aplicata initial stilului parinte. Fiecare stil parinte are sase stiluri copii : Linear, Radial,
Angular, Diameter, Ordinate si Leader care pot fi utilizate pentru a modifica stilul parinte pentru un tip particular de cotari.

Modificarile de stil sunt impartite in trei categorii : Geometry, Format si Annotation.

Setarea tipului de Sageata


Stilul de sageata poate fi modificat utilizand dialogul Geometry .

Setarea pozitiei textului


Pentru a modifica pozitia textului se da click pe butonul "Format " din dialogul Styles . Default horizontal justification este
setata la "Centred" iar vertical justification la "Above".





22

Se mai poate utiliza optiunea Text din dialog pentru a orienta textul si pentru a alinia dimensiunile . Aceasta optiune va forta
textul sa apara pe orizontala indiferent de orientarea cotarii, astfel se optine un control independent asupra textului cotarii care
poate sa apara in interiorul sau in exteriorul liniilor de cotare.
Setarea Text Style si Units
Stilul textului si unitatile sunt setate utilizand dialogul Annotation , de mai jos. Pentru a seta stilul textului a unei cotari trebuie
mai intai creat un stil utilizand comandaText Style (Format/Text Style din meniul pull-down). Pentru a configura un stil de
cotare , se da click pe butonul "Annotation" din dialogul Dimension Styles se alege "Text" din lista si se selecteaza tipul de
stil dorit . Se apasa "OK" pentru a ne intoarce la dialogul Dimension Styles.

AutoCAD ofera optiunea de a insera automat un prefix si un sufix al unitatilor . Pentru a adauga unitati unui stil de cotare ,se da
click pe butonul "Annotation" din dialogul Dimension Styles si se introduce caracterul dorit de unitate in "Prefix" si/sau
"Suffix" din zona "Primary Units" a dialogului . De exemplu, daca se doreste ca desenul sa fie afisat in metrii se introduce litera
"m" in "Suffix" .

Comanda Dimension Update


Bara de instrumente:
Meniu: Dimension/Update
Comanda DIM /UPDATE
Aceasta comanda este utilizata pentru a plica un anumit stil de cotare stilului curent de cotare unor cotari existente. Se poate da
aceasta comanda pentru a modifica un stil de cotare . Comanda UPDATE va forta cotarile sa apara in noul stil curent.
Secventa comenzii
Command: DIM
Dim: UPDATE
Select objects: (se alege cotarea care va fi modificata)
Select objects: (se apasa Enter la sfarsit)
Dim: (se apasa Esc )





23

Proprietatile Obiectelor
Introducere
Fiecare obiect AutoCAD ,cum ar fi liniile sau cercurile au proprietati cum ar fi : Colour (culoare), Linetype ( tipul de linie ) si
Layer care sunt comune tuturor obiectelor . Anumite obiecte au proprieteti specifice . Textul, de exemplu, este singurul obiect
care are Text Style .

Modificarea Proprietatilor Obiectelor

Comanda Properties
Bara de instrumente:
Meniu: Modify/Properties
Comanda AI_PROPCHK sau DDCHPROP (obiecte multuple), DDMODIFY (un singur obiect)
Aceasta comanda este neobisnuita deoarece cuprinde doua comenzi diferite . Atunci cand se tasteaza comanda Properties veti fi
rugati sa selectati obiectele ("Select Objects:") . Daca selectati mai mult de un obiect veti putea sa modificati numai acele
proprietati care sunt comune tuturor obiectelor selectate si anume : Colour, Layer, Linetype, Linetype Scale si Thickness.
Aceasta comanda este echivalentul DDCHPROP iar proprietatile pot fi modificate utilizand dialogul Change Properties . Daca
totusi se doreste modificarea unui singur obiect se pot modifica proprietatile de mai sus si proprietatile specifice, acesta este
echivalentul comenzii DDMODIFY .
Secventa Comenzii, obiecte multiple
Command: DDCHPROP
Select objects: (se aleg mai multe obiecte)
Select objects:

Dupa ce ati creat setul de selectie va apare dialogul Change Properties . Pentru a modifica layer-ul se apasa butonul "Layer" si
va apare dialogul Select Layer care va lista toate layerele existente in desen . Se alege layerul dorit si se apasa "OK".
Modificarea culorii si a tipului de linie este similara . Se folosesc butoanele "Color" si "Linetype" pentru a in voca dialogul
Color and Select Linetype din care se aleg culorile si tipul de linie dorit.
Atunci cand se doreste modificare unui singur obiect va apare dialogul care contine propritati specifice obiectului ales.
Secventa Comenzii, obiect singular
Command: DDMODIFY
Select objects: (selecteaza)
Atunci cand se alege un obiect apare dialogul Modify Object . Se pot modifica orice proprietate posibila. Asa cum se poate vedea
din dialogul Modify MText de mai jos , DDMODIFY este foarte puternic permitand modificarea aproape a oricarei proprietati al
unui obiect .





24

In multe cazuri aceasta comanda permite modificarea proprietatilor foarte dificil de modificat prin alte comenzi .

Editare cu bara de instrumente Object Properties


O alta metoda eficienta pentru a modifica Layer, Colour (culoare) si Linetype (tipul de linie) al unui obiect prin utilizarea barii
de instrumente Object Properties . Layer, Colour (culoare) si Linetype (tipul de linie) al unui obiect pot fi modificate direct fara
a utiliza vreo comanda .
Pentru a face acest lucru este indeajuns selectarea obiectului atunci cand in zona command line scrie "Command:" (nu este nici o
comanda in operare). Obiectului i se va modifica culoarea si vor aparea grips in zonele cheie . Se observa ca Bara de instrumente
se modifica pentru a arata layer-ul, culoarea si tipului de linie curent in zona de status. Pentru a modifica una din proprietati este
indeajuns sa dai click pe tipul de proprietate dorit. Se pot modifica proprietatile mai multor obiecte .

User Coordinate Systems


Introducere
Vom descrie ce reprezinta sistemul de coordonate definit de utilizator (User Coordinate System - UCS), necesitatea acestuia
precum si modul lui de utilizare. O utilizare corecta a UCS in AutoCAD faciliteaza realizarea modelelor 3D, dar isi gaseste
utilizare si in cazul desenului plan.





25

Ce reprezinta UCS si care este necesitatea lui


AutoCAD s-a nascut ca un program de desenare in plan. Aproape toate comenzile de editare si de desenare din AutoCAD pot fi
utilizate numai in cazul desenului plan. (exceptie facand comenzile 3DPOLY si 3DFACE). Cand Autodesck, firma producatoare
a acestui program, a incorporat in acest program si facilitatile de desenare in spatiu a trebuit sa faca acest lucru fara a fi necesara o
rescriere a sursei acestuia. Astfel a aparut ceea ce este cunoscut sub numele de UCS

Cand se porneste pentu prima data AutoCAD, in fereastra de lucru apare o vedere plana a ariei de desenare. In coltul din stanga
jos al ariei de desenare se gaseste un icon, cunoscut si sub numele de UCS icon. Icon-ul contine o figura X si o sageata orientata
de la stanga la dreapta de-a lungul marginii inferioare a ecranului. In plus, icon-ul mai contine si figura Y si o sageata care este
orientata de jos in sus, de-a lungul marginii din stanga a ecranului. Primele doua parti ale icon-ului indica pozitia si directia axelor
X si Y. Dupa cum cursorul se deplaseaza in planul ecranului, se poate observa schimbarea coordonatelor X si Y prin urmarirea
barei de stare a coordonatelor aflata la marginea inferioara a ecranului (X,Y,Z). Coordonatele X si Y cresc in directia indicata de
icon-ul UCS.

Asa cum s-a mentionat mai sus, majoritatea desenelor realizate in AutoCAD sunt 2D. De exemplu pentru a desena o cutie se
deseneaza un dreptunghi intr-un plan si apoi i se modifica grosimea utilizand Change Properties .Se observa ca pentru a realiza
aceasta cutie 3D s-a lucrat numai in 2D Pentru a realiza efectul 3D doar s-a modificat grosimea obiectului 2D.Cu aceasta metoda
se pot realiza mai multe obiecte simple in 3D dar pentru a crea obietce complexe este necesar ca sistemul de coordonate sa fie
mutat, rotit deci intr-un cuvant modificat.De fapta a fost creat un alt sistem sistemul de coordonate numit User Co-ordinate
System (simbolul W nu mai apare in UCS icon).

Orientarea UCS icon intr-o vedere oblica Orientarea UCS icon intr-o vedere oblica
utilizand User Co-ordinate System care este
utilizand World Co-ordinate System.
coplanar cu fata verticala fata
.

Cum se defineste un UCS?


1. Comanda UCS
Bara de instrumente:
Meniu: Tools/UCS/optiuni
Comanda UCS
Optiunea 3point permite alegerea a trei puncte in spatiu pentru a defini pozitia noului plan XY. Primul punct va deveni noului
sistem de coordonate. Al doilea punct poate fi orice punct de pe semiaxa pozitiva X. Al treilea punct poate fi orice punct de pe




26
semiaxa pozitiva Y. Imaginea de mai jos arata trei puncte care
este coplanar cu una din fetele cutiei.

ar putea fi selectate pentru a defini un UCS cu un plan XY care

Bara de instrumente:
Meniu: Tools/UCS/3 Point
Comanda UCS 3

Exemplu
Sa definim un UCS si apoi sa il utilizam pentru a desena fata verticala a unei cutii.
1. Desenul cutiei
Pornim AutoCAD si desenam o cutie cu latura de 50 unitati de desenare folosind comanda Rectangle.
Se selecteaza Rectangle din bara Draw.
La prompterul Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width/<First point>:, selectati un punct in apropierea centrului suprafetei de
desenare.
La prompterul At the Other corner:, scrieti @50,50 de la tastatura (simbolul @ indica folosirea coordonatelor relativge). In acest
mod se va desena un patrat cu dimensiunile cerute.
Folosind Properties se va da suprafetei patratului o grosime de 50 unitati de desenare.
Selectati Properties din bara Object Properties.
Selectati patratul cand apare prompterul Select objects: si introducetir 50 in casuta Thickness edit.
Apoi schimbati vederea curenta utilizand comanda DDVPOINT, definind unghiul cu axa X ca fiind de 245 de grade, iar unghiul
cu planul XY ca fiind 30 de grade. Aceasta comanda se gaseste in meniul derulant (View/3D Viewpoint/Select...).
Cutia ar rebui sa arate similar cu cea din figura





27

2. Incercati sa desenati un cerc


Incercati sa desenati un cerc pe o fata verticala frontala a cutiei. Activati comanda Circle (selectati din bara Draw )
, selectati
punctul care reprezinta centru cercului in apropierea mijlocului fetei verticale frontale si definiti o raza de 20. Oservati ca cercul
este desenat in sistemul de coordonate initial si nu pe fata dorita.
3. Activati comanda UCS
Activati comnada UCS prin tiparirea "UCS" de la tastatura sau selectand din bara UCS .
Origin/ZAxis/3point/OBject/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>:
Introduceti "3" pentrua selecta optiunea 3point la prompter.
Origin point <0,0,0>:
Valoarea implicita (0,0,0) se refera la originea UCS-ului curent. Folosind Endpoint Osnap se selecteaza coltul din fata stanga jos
al cutiei (dupa cum se poate observa in figura).
Point on positive portion of the X-axis <23.00,16.00,0.00>:
Folosind din nou Endpoint, selectati coltul din dreapta fata jos al cutiei.
Point on positive-Y portion of the UCS XY plane <22.00,17.00,0.00>:
Selectati coltul din stanga fata sus al cutiei (nu uitati Endpoint!).
Nota: Valoarea implicita a sistemuliui de coordonate aratata in paranteze la prompterul de comanda va fi probabil diferita de cea
aratatat in exercitiu, dar aceasta nu va influenta in nici un fel rezultatul final.
Observati ce s-a intamplat cu icon-ul UCS. Icon-ul si-a schimbat pozitia aratand orientarea UCS-ului curent si semnul W a
disparut ceea ce inseamana ca nu mai sunteti in World Coordinate System.
4. Acum incercat sa desenati cercul din nou
Acum ca ati definit corect noul UCS, ar trebui sa puteti desena cercul pe suprafata frontala a cutiei. Desenati un cerc cu raza de 20
de unitati al carui centru se gaseste in apropierea mijlocului fetei verticale frontale. Observati ca de aceasta data cercul este situat
exact unde doriti sa fie.
5. Dati o grosime
Odata ce ati definit un UCS toate comenzile AutoCAD vor lucra relativ la noul sistem de coordonate. Cu alte cuvinte AutoCAD
considera noul UCS ca fiind WCS (World Coordinate System). De exemplu daca dati o grosime unui obiect stiti ca obiectul va fi
extrudat intr-o directie care este perpendiculara pe planul XY. De cand palnul nostru XY plane este acum in pozitie verticala fata
de WCS orice grosime aplicata unei entitati va duce la o extrudare pe orizintala relativa la WCS.
Folosind Properties

puteti da cercului o grosime de 20 unitati de desenare.

6. Definiti un alt UCS






28
Incercati din nou optiunea UCS 3point, activati comanda
selectand din bara UCS Bara de instrumente optiunea de
preselectare a 3 punctesi de aceata data definiti UCS -ul pe fata din stanga a cutiei. Desenati un alt cerc caruia ii dati o frosime de
20 unitati de desenare.
Desenul final ar trebui sa arate ca cel din figura.

6. Definiti un alt UCS


utilizati din nou comanda UCS 3point option again, dar de aceasta data definiti UCS-ul pe fata din stanga a cutiei. Desenati un alt
cerc si ii dati grosimea de 20 de unitati.
7. Experimentati comanda Plan
Familia de comenzi Draw si Modify nu sunt singurele care pot fi utilizate penru UCS. Comenzile pentru vizualizare cum ar fi
Plan modifica deasemenea UCS-ul curent luand in considerare noul sistem de coordonate. Puteti crea o vedere din UCS-ul curent,
in plan, prin activarea comenzii PLAN, UCS-ul curent este activat ca default sau se poate alege din meniul View/3D
Viewpoint/Plan View/Current UCS. Se poate sa va intoarceti in World UCS in orice moment prin selectarea din bara de
instrumente UCS sau prin comanda UCS 3 de la tastatura.
Cele doua figuri de mai jos ilustreaza acest lucru . cea din stanga este rezultatul vederi in plan intr-un UCS definit coplanar cu fata
verticala stanga a cutiei care a fost desenata in exercitiul de mai sus.Cea din dreapta este rezultatul vederii in plan fata de World
UCS Cu alte cuvinte acesta este adevaratul plan.

Optiunile comenzii UCS


Origin

, defineste un nou UCS prin mutarea originii UCS curent. Orientarea planului XY va ramane neschimbata ...

ZAxis
Z.

, defineste un UCS cu o directie pozitiva a axei Z .AutoCAD va determina pozitia planului XY in functie de noua axa

3point

, a fost descrisa mai sus.

OBject
entity.

, permite definirea unui UCS nou prin atasarea de un obiect exceptand 3D Polyline, polygon mesh, sau Viewport

View

, fixeaza un UCS al carui plan XY este paralela pe directia ecranului .Originea UCS ramane neschimbata.

X/Y/Z

, roteste UCS-ul curent dupa o axa specificata User Co-ordinate System.

Previous
, reface UCS-ul precedent ..
Restore, reface UCS-ul salvat si il face curent.
Save, numeste si salveaza UCS curent.
Delete, sterge un UCS salvat .
World

, seteaza UCS -ul curent sa fie acelasi cu World Co-ordinate System.





29

The UCS Icon


Forma
Pictograma UCS apare in mai multe forme numai unele dintre ele fiind indicate mai jos.

World Coordinate System


Pozitionare este setata in origine
Originea nu este pe ecran

World Coordinate System


Pozitionare este setata in origine
Sistemul de coordonate este in
Origine

World Coordinate System


Pozitionare nu este setata in origine
Originea este/nu este pe ecran

User Coordinate System


Setare in origine
Originea nu este pe ecran

User Coordinate System


Setare in origine
Pictograma este situata in origine

User Coordinate System


Setarea nu este in origine
Originea este/nu este pe ecran

Cel mai important ajutor vizual este patratul care apare la intersectia celor doua axe .Atunci cand patratul apare veti sti ca lucrati
in World Co-ordinate System (WCS). Daca nu apare atunci veti sti ca lucrati in User Co-ordinate System (UCS).

Pictograma din dreapta reprezinta pictograma traditionala sau pictograma UCS 2D care a fost utilizata in versiunile anterioare de
AutoCAD .

Proprietati
Bara de instrumente: none
Meniu: View/Display/UCS/ IconProperties
Comanda UCSICON si P pentru Properties
Meniul de dialog propietatile UCS.

Puteti sa alegeti intre 3 variante de afisare diferite 2D, 3D cu "cone pointers" si 3D fara "cone pointers".

Setarile pictogramei UCS


Meniu: Tools/Named/ UCS
Comanda UCSMAN




30
Pentru a avea control asupra pictogramei UCS (daca sa fie

afisata sau nu) este util un alt meniu sau dialog

Se poate seta afisarea sau nu a pictogramei UCS si respectiv se poate seta originea UCS urmand calea View/Display/UCS/
IconOn si View/Display/UCS Icon/Origin. Se poate observa ca aceste setari sunt realizate atunci cand se face click cu mouse-ul
pe setarea dorita asa cum se poate vedea in imaginea de jos.

Comanda UCSICON
Bara de instrumente: none
Meniu: none
Comanda UCSICON
Dupa tastarea comenzii UCSICON se obtine:
Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] :
Se poate tasta doar portiunea cu litere mari pentru a alege optiunea dorita. P de la properties va afisa meniul de dialog al
proprietailor pictogramei UCS asa cum s-a aratat mai sus.

Plotare
In continuare va fi desenat un model simplu care va fi printat. Cotele desenului nu sunt exacte avand numai rol orientativ. De
asemenea trebuie afisat bara de instrumente Object Snap: sau se poate utiliza un meniu "pop-up" la modurilor snap apasand ShiftDreapta si dand clic.
Se va crea un layer CONST, caruia i se va modifica culoarea si va fi setat ca fiind curent. Se va desena un dreptunghi 18800 x
18800 . Apoi se va finaliza desenul de mai jos.Se pot utiliza si point filterscare care sunt utilizate pentru a gasi pozitiile fara a
introduce coordonatele.

Figura 1
Se va crea un layer WALLS, caruia i se va modifica culoarea, grosimea si va fi setat ca fiind curent. Se va utiliza Zoom Window
pentru a mari desenul . Utilizand polyline se va alege primul punct din figura 2 apoi se scrie : ARC (turmatorul segment desenat
va fi un arc ), se va scrie: SECOND care specifica faptul ca va fi dat un al doilea punct (idem al treilea punct) , se va folosi snap
modul NEArest , se alege punctul 6 ,apoi 7 pentru a incheia arcul. Se scrie: LINE (se merge inapoi la liniile drepte ), se alege
punctul 8 si se va apasa pentru a incheia comanda.





31

Figura 2
Layerul CONST se seteaza OFF. Acum se vor modifica latimea peretilor externi . Se selecteaza Modify - Object - Polyline (sau
se scrie : PE), se alege polilinia care reprezinta peretii exteriori. Se scrie : WIDTH (sau: W), se va introduce: 250. Layerul
CONST se seteaza ON.

Spatiul Hartiei (Paper Space)


Pana acum s-a desenat in MODEL SPACE. Importanta spatiului model este acela ca in el se lucreaza la marime normala. Atunci
cand se va imprima se poate desena la o alta scara utilizand PAPER SPACE. Se da dublu-clic pe "TILE" (de pe zona de status)
sau se scrie: TILEMODE 0. Atunci cand aceasta setare este ON, AutoCAD va putea sa afiseze mai multe viewport-uri unul
langa altul , permitand vizualizarea mai multor vederi in acelasi ecran . Cand este setat OFF, AutoCAD poate sa afiseze mai multe
viewport-uri , dar acestea pot sa se suprapuna unaul peste altul ; de asemenea ele pot fi mutate sterse redimensionate ca orice
element grafic. Daca tilemode este OFF spatiul "MODEL" va fi al randul sau modificat in "PAPER", deci se va lucra in
"PAPER SPACE".
Plotterul utilizat ca exemplu este un "HP DesignJet 200 Ink Jet Printer", care are marginile stanga si dreapta 17mm iar cele e sus si
jos de 5mm care reprezinta o problema. Trebuie sa se tina cont ca nu se pot desena obiecte in aceste margini deoarece ele nu vor
putea fi printate. Din acest motiv se vor seta limitele desenului astfel incat sa se stie pana unde este marginea printabila si se va
desena o margine echidistanta la fiecare dintre marginile paginii . O hartie A3 orientata landscape are dimensiunile 420x297mm,
dimensiunea zonei printabile este de 386x287mm. Se va seta limita de la 0,0 la 386,287. Se va crea un layer numit FRAME .Se va
desena un dreptunghi la 20mm de marginea hartiei A3 ; pentru plotterul are marginile de 17 si 5mm , Se va desena un dreptunghi
de la 3,15 la 383,272, ( figura 3). Dreptunghiul este utilizat la pozitionarea viewport-urilor si atunci cand layerul este setat OFF
inainte de plotare (daca se doreste).
Pe desen in paper space se pot crea un numar de vederi fiecare la alta scara, dar vom crea doar un viewport se va selecta View Floating Viewports - 1 Viewport (sau se utilizeaza : MVIEW ), si se va desena dreptunghiul care reprezinta vederea. Se va trece
in spatiul model View - Model Space (Floating) (sau MSPACE), se va plimba cursorul prin interior si se observa daca cursorul
normal cross-hair apare. Se selecteaza fereastra de zoom( Z), se va inchide un dreptunghi , se scrie: REGEN - (programul
AutoCAD este fortat sa recalculeze cercul si sa-l afiseze mai bine.
Pentru a seta viewport-ul la o anumita scara ,aceasta scara trebuie precizata , in paper space. Daca se doreste o vedere de 1:100 se
va utiliza factorul de scara de 1/100 (sau 0.01). Se selecteaza zoom-scale din meniul zoom (sau : Z S), se scrie: 1/100xp), lucru
care va avea ca rezultat o scara de 1:100, "xp" semnificand "multiplied by the paper" ( multiplicare pentru vedere in spatiul
hartiei). Se selecteaza pan (sau: P), si se va muta vederea pana cand figura este in centrul hartiei si se apasa.
Ne intorcem in spatiul paper space alegand "MODEL" din zona de status sau View - Paper Space (sau: PS prescurtare a
"PSPACE")
Inainte de a imprima se setateaza layerul FRAME OFF acest lucru este optional dar daca viewport-ul si cei 20mm de bordura
nu coincid vor fi probleme.
Se selecteaza print sau File - Print (sau: PLOT) si va apare dialogul Plot Configuration .Acesta este impartit in sase zone:
Informatiile despre Device si informatiile Default
Parametrii penitei
Parametrii suplimentari
Scale, Rotation, si Origin
Previzualizare inainte de a imprima
In sectiunea "Device and Default Information" se va alege dispozitivul de imprimare curent (output device), daca nu exista
DJ200 se va apasa pe butonul Add si se va selecta "HPGL2 - DJ200" din lista de dispozitive.
In sectiunea "Additional Parameters" , trebuie sa va asigurati ca "Limits" si "Plot to File" sunt selectati. Se va alege
"Filename", se va schimba Drive in Q: (print queue), daca numele desenului nu este unic se va modifica numele si in final se va
da clic pe "Save" .
In "Paper Size and Orientation" se verifica daca este setat pe "MM" , daca area de imprimare nu este egala cu dimensiunile
limita (386 x 287) se va alege "Size... " si se alege limita corecta sau se introduc dimensiunile ca USER size.
In sectiunea Scale , se seteaza scara la 1 = 1 si nu se alege "Scaled to fit".
In sectiunea "Plot Preview" , se selecteaza "Full" si se da clic pe "Preview". Se observa daca totul este in regula se apasa Enter si
se intoarce la dialogul plot.
Se apasa "OK" . AutoCAD va crea un fisier de plotare care se va numi cum doriti dar va avea obligatoriu extensia ".plt" .