Exista prejudecati puternice in ceea ce priveste viata noastra
interioara.Multi oameni cultivati cred ca viata interioara se dezvolta fara ca simturile sa intervina.Acestia si-ar astupa ochii si urechile , cum zice Descartes, numai ca sa simta mai bine , sa guste viata pe care o traiesc. Durerea macina, distruge, dar tot ea ne poate face sa ajungem la apogeul trairilor noastre.Orice om care traieste din durere, suferinta, se macina treptat.Ajunge sa fie imun la orice alta stare. Suferinta este parte din noi, suntem claditi din ea.Pentru ca numai ajungand la suferinta suprema devenim goi, fara remuscari, liberi de orice alta stare.Astfel devenim spectatorii propriului nostru spectacol.