11.

Comportamente electorale
variabil dependent - depinde de variabilele independente, este determinata de ele, ex:
comportamentul electoral ca variabila dependenta este determinat de factori endogeni si
facroi exogeni.
factori endogeni - ai alegatorului:
Atitudinile i valorile politice fundamentale (cultura politic)
Caracteristici socio-dcmografice
Caracteristici psihologice
Moduri i stiluri de via, aspiraii, ateptri, nevoi Gradul de integrare social
Participarea social i politic
Starea de spirit i reacii la evenimente
exit polls - Sondajele de opinie (inclusiv cele de la ieirea de la urne - exit polis) ne ajut la
aflarea unor factori ce determin/influeneaz comportamentele electorale. Mijloacele
utilizate iau forma unor scale standardizate de msurare a atitudinilor, incluse ca ntrebri n
chestionarele care stau la baza sondajelor de opinie. Sondajele respective folosesc eantioane
reprezentative la nivel naional sau local (n funcie de tipul de alegeri) . Sondajele de tip
barometru ne permit s observm evoluia n timp a atitudinilor i valorilor, a strii de spirit, a
subiectelor de preocupare pentru electorat, opiniile despre problemele curente, imaginea
partidelor i a oamenilor politici precum i intenia de vot. Exit-poll-urile au fost folosite
iniial peentru a da substan reportajelor i emisiunilor televizate din seara alegerilor (aa se
explic i de ce, n general, cei care le comand sunt companii media). Totui, ele nu pot fi
dale publicitii dect dup nchiderea urnelor, pentru a nu distorsiona votul. Exit-poll-urile se
bazeaz pe chestionare administrate alegtorilor imediat la ieirea din secia de votare.
modele - Pentru a nelege mai bine aciunea multitudinii de factori care acioneaz n
realitate, savanii se folosesc de modele. Modelele sunt construcii teoretice simplificate
(facilitnd , astfel, nelegerea) care descriu relaiile dintre mai multe variabile; ele sunt
reprezentri schematica dar "care respect, totui, complexitatea fenomenului respectiv.
De ce credei c starea de spirit a electoratului (satisfacia, optimsmul) variaz n
funcie de ciclul electoral?
n Romnia, starea de spirit a electoratului (satisfacia i optimismul, cu referire att la
situaia general, ct i la cea personal) variaz n funcie de ciclul electoral, n sensul c
romnii sunt mai optimiti i mai satisfcui imediat dup alegeri i devin din ce n ce mai
nemulumii i mai pesimiti pe durata ciclului electoral. Alegerile sporesc sperana ntr-o
schimbare pozitiv iar noii guvernani sunt investii cu capital de ncredere.
Capitolele unui chestionar de studiu al electoratului
1. atitudini poitice fundamentale
2. stare de spirit
3. surse de procupare
4. compatibilitate
5. opinii despre subiecte de actualitate
6. imaginea partidului si oamenilor politici

7. guvernare vs opozitie
Explicai de ce anumite grupuri sociale au, statistic vorbind, anumite preferine
electorale
Noile forme ale participrii politice, noile tehnologii (forumuri pe internet, votul
electronic) vor diminua abstenionismul?
- studiu, grafice
Modele explicative ale comportamentelor de vot
Modelele socio-demografice - funcioneaz mai ales n societile n care identitatea este
construit nu printr-un efort individual ci este predefinit printr-un proces de identificare
comunitar, prin apar-tenena la anumite grupuri: naionalitate, clas, religie, regiune etc.
Modele psihologice
Modele atitudinale
Modele de distan.
Modelul eliminrii
Modelul pieei politice
Model ul Newman
Modelul utilitii
Modele comunicaionale
Teoriile socio-demografice: leag abstcnionismul de structura social si traditiile culturale
ale grupurilor sociale. Grupuri cu risc mai mare de abstetionism: vrstnic ii, cei mai putin
educati, femeile, unele minoriti.
Teoriile economice raionaliste: consider votul ca rezultat al evalurii cost / beneficiu.
Abstenionil ii consider c votul lor oricum nu conteaz, aa nct nu merit efortul s
mearg s voteze.
Teoriile alienationiste: principala variabil explicativ este alienarea ca sentiment al iipsei de
sens si al neputintei. Alienarea poate fi corelat cu variabile socio-demografice i psihosociale.
Surse i metode de informare asupra electoratului Lindon
Pentru a putea influenta electorii si a sti caruia dintre ei sa se adreseze in mod special,
este necesar sa se stie cine sunt, ce gandesc si cum voteaza.
Astazi, mult oameni politici si chiar partide cred ca pot cunoaste, ca in studiul pietei
electorale, contactele personale ei insisi fiind militantii cu propiriul electorat. Totusi,
tinand cont de marimea corpului electoral dintr-o circumscriptie legislativa aceasta
metoda este ineficienta si periculoasa pentru ca poate oferi o viziune incomplete si
deformata asupra caracteristicilor si atitudinilor electoratului.
Daca se doreste informarea intr-o maniera obiectiva apupra caracteristicilor,
comportamentelor si atitudinilor trebuie facuta o analiza a detaliilor referitoare la
caracteristici demografice, sociologice si economice a locuitorilor din acea
circumscriptie (diverse surse de informatie oficiale, practice si graatuite, pot furniza
aceasta chestiunile necesare unei astfel de analize). In Franta recensamantul
disponibil publicat de lI.N.S.E.E.

Alta sursa de informatie la indemana partidelor este ansamblul de rezultate din

scrutinul precedent.
Analiza istorica simpla: se poate lua in considerare evolutia istorica a votantilor din
circumscriptia respectiva, pe o perioada de mai multi ani.Aceasta analiza istorica
simpla permite evaluarea aproxiomativa a raportului obisnuit al fortelor politice intr-o
circumscriptie.
Analiza transferurilor de voturi intre doua tururi ale aceluiasi scrutin: Prin metode
statistice analigice putem observa transferal voturilor intre doua scrutinuri pentru a
raspunde la intrebari de genul : Cum au votat, in al doilea tur, care au votat in primul
tur cu formatiuni politice diferite sau care s-au abtinut?

Lazarsfeld despre rolul comunicrii politice n formarea inteniei de vot

Oamenii care discuta politica sunt cu 10 % numerosi decat cei care asculta ceva legat
de politica.
Conversatiile politice ii influenteaza pe cei care inca nu si-au format o optiune de vot,
iar pentru acestia, influentele personale au fost decisive.
Nehotaratii sau cei care au votat in ultimul moment s-au lasat influentati si de prieteni
sau familie.
Informatia ajunge de la radio/ziar la liderii de opinie, iar de la lideri este transmisa
catre partea de populatie mai putin active. Asadar, activitatea liderilor de opinie are un
rol foarte important.
Relatiile personale au anumite avantaje psihologice: exemplul unui pensioner care a
votat cu Republicanii dup ace un prieten i-a recomandat un aticol si i-a indus o
preferinta.
5 caracteristici:
1. Non-intentionalitatea: Influenta contactelor personale asupra votului este data de
caracterul informal si de lipsa de intentionalitate in problemele politice.
Influentele personale sunt mai patrunzatoare si mai dificil de selectat decat mass
media.
2. Flexibilitatea atunci cand intalnim rezistenta: contactul fata in fata poate anihila
sau contracara rezistenta tocmai pentru ca este mult mai flexibila decat alte medii.
(poate schimba subiectul daca te plictiseste, se poate folosi de ce-ti place pentru asi modela discursul).
3. Rasplata conformismului: daca cineva cedeaza in fata influentei personale atunci
rasplata este imediata si personala, diferita de situatia in care cineva ar ceva sub
influenta mediile formale. Materialul poate doar sa sugereze, in timp ce omul de
langa tine te poate face sa le simti pe loc.
4. Increderea intr-o sursa familiar: Atunci cand argumentele politice, oamenii au
incredere mai degraba in contactele lor personale decat in ziare sau in media, care
li se par mai indepartate si impersonale. Intr-o comunicare formala, continutul
poate fi la cale mai inalte standarde, insa in comunicarea fata in fata se face mai
bine transferal. Increderea in pc de vedere al unei persoane se poate datora
prestigiului acesteia ca si plauzibilitatii a ceea ce a spus si a relevantei in raport cu
propria persoana.
5. Implicatii practice: faptul ca republicanii au facut mai multa propaganda in
districtul Erie decat democratii, le-a adus acestora mai multa putere in regiunea
respectiva.

Contactele personale sunt formate din echipe de amatori care se nasc

spontan in timpul campaniilor electorale.
Oamenii sunt motivate de alti oameni. (p.208)