Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice


Specializarea Tehnologii Avansate n Industria Alimentar

PROIECT : Sistem tehnic de dozare i umplere cu lichide

2015
Bucuresti

Cuprins

I.Introducere
II.Clasificarea metodelor de dozare
II.1 Procedee de dozare prin contorizarea debitului de material
II.2 Procedee de dozare prin determinarea masei materialului dozat
II.3 Analiza factorilor care influeneaz dozarea

III. MASINI SI UTILAJE PENTRU DOZAREA PRODUSELOR


ALIMENTARE
III.1 Generalitati. Clasificare
III.2 Dozatoare pentru produse lichide
III.2.1 Dozatoare la nivel constant
III.2.2 Dozatoare volumetrice
III.2.3 Dozatoare continue de debit
III.2.4 Dozatorul cu ventil comandat electromagnetic
IV. MASINI SI UTILAJE PENTRU UMPLEREA AMBALAJELOR
CU LICHIDE
IV.1 Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor
IV.2 Dispozitiv de umplere cu robinet cana
IV.3 Dispozitiv de umplere fara robinete
IV.4 Fazele dozarii lichidelor
IV.5 Instalatii de dozat si umplut bere in butoaie
IV.6 Instalatia de dozare sub vid
BIBLIOGRAFIE

I.Introducere

Dozarea poate fi definit c fiind procedeul de fracionare dup o anumit regul a unei
cantiti de material, n porii, operaie care va fi fcut n condiii specificate de domeniul
concret de aplicaie. n funcie de material i gradul de compactare al acestuia, precum i de
diferitele soluii tehnice utilizate n msurare, respectiv de diferitele principii de funcionare,
sistemele de porionare se pot numi dispozitive de dozare, sisteme de dozare i msurare
compuse din ansamble de msurare / dozare precum i instalaii de dozare.
Dispozitivele de dozare reprezint pri importante ale procesului de automatizare.
Ansamblele de dozare sunt o combinaie de diferite dispozitive de dozare, iar instalaiile de
dozare pot cuprinde mai multe componente cu dispozitive de dozare. Dozarea, este urmat de
obicei de ambalare, se face n flux continuu sau discontinuu. Scopul etichetrii produselor
alimentare este de a garanta accesul consumatorilor la informaii complete cu privire la
coninutul i compoziia produselor, pentru a proteja sntatea i interesele acestora. Alte
informaii pot oferi detalii despre o caracteristic specific a produsului, cum ar fi originea
sau procedeul de fabricaie. Unele produse alimentare, cum ar fi organismele modificate
genetic, alimentele alergenice, alimentele destinate sugarilor sau chiar diverse buturi fac, de
asemenea, obiectul unor reglementri specifice.
In cadrul unei linii de ambalare sau inbuteliere cea mai importanta operatie este
dozarea deoarece de precizia acestea depinde eficienta econimica a ambalarii. Dozarea este
divizarea in cantitati egale diferite prestabilite si poate fi:
-

Dozarea volumetrica-Prin care produsul de ambalat este divizat in unitati egale de

volum.
Dozarea gravimetrica-care consta in divizarea produsului de ambalat in unitati de

masa egale;
Dozarea cu bucata-prin care produsul de ambalat este divizat in unitati continand un
numar egal de bucati.

Deoarece umplerea se confunda de cele mai multe ori cu dozarea aceste operatii se realizeaza
concomitent si operatiile de dozare-umplere din punct de vedere al caracteristicilor fizice ale
produselor de ambalat se pot clasifica astfel:

Dozarea volumetrica si umplerea produselor lichide cu vascozitate mica si


pulverulente ce curg foarte bine in ambalaje;
Dozarea volumetrica si umplerea produselor lichide vascoase si a produselor
granulate ce curg greu in ambalaje;
Dozarea gravimetrica a produselor pastoase si granulate;
Dozarea cu bucata a produselor solide;

II.Clasificarea metodelor de dozare


Dozarea vizeaz ntotdeauna mas materialului n vrac, astfel nct, sustragerea
cantitativ de material este asociat cu determinarea masei de material, chiar dac metod n
sine se bazeaz pe volumul de material sustras.
Sistemele de dozare au c scop porionarea masei de material, definindu-se dou clase
principale de procedee de dozare:
Procedee de dozare prin msurarea debitului de material;
Procedee de dozare la care metod de msurare a debitului de material ine cont de
ali parametri cum ar fi nivelul de umplere a unor volume, for Coriolis, absorbia radiaiilor
.

II.1 Procedee de dozare prin contorizarea debitului de material


Procedeele automate de dozare prin analizarea masei sau a volumelor de material pot fi
clasificate n funcie de modul de funcionare n:
procedee de dozare cu funcionare discontinu la care se realizeaz dozarea n arje cu
controlul debitului secvenial de material msurat;
procedee de dozare cu funcionare continu la care se realizeaz controlul permanent
al masei de material supus dozrii.

Dozarea discontinu poate fi executat lin sau grosier prin aproximarea unui interval de
timp ce depinde de controlul debitului de material dar i prin aranjamente de dozri
continue .

II.2 Procedee de dozare prin determinarea masei materialului dozat


n cazul acestor procedee, tehnicile de cntrire utilizate determin indirect masa prin
efectele date de mas cum ar fi: ineria, impulsul, absorbia radiaiei i transportul cldurii .
Cele mai precise metode sunt cele gravimetrice, deoarece singura lor valoare msurat
este fora de greutate (acceleraia gravitaional este o constant local). Aplicaia se extinde
la materialele n vrac i fluide, de la cteva grame la mii de tone pe arja msurat.
Cntrirea este efectuat prin adugare sau prin sustragere de volum.
Dozarea prin radiaie a fluxului de material n vrac, denumit uneori eronat cntrirea
nuclear, se bazeaz pe fenomenul de absorbie a radiaiei de ctre materialul expus
determinndu-se astfel ncrcarea specific a benzii transportoare. Calibrarea este necesar
pentru fiecare tip de material dozat. Aceast metod se preteaz pentru curgeri mari de
material, cum se ntlnesc n instalaiile cu transportoare cu benzi, dar nu este potrivit
pentru cntriri datorit preciziei limitate .

II.3 Analiza factorilor care influeneaz dozarea


Comportarea materialelor n timpul procesului de dozare este influenat de numeroi
parametri. Acetia pot modifica funcionarea i productivitatea dozatoarelor. Experimentele
practice i teoretice s-au axat, n ultimii ani, pe examinarea efectelor impactului acestor
parametri de influen asupra curgerii materialelor. Astfel s-a artat c aceti parametri
interfereaz ntre ei, accentundu-i influena asupra procesului de dozare .
Studiul analizei influenei parametrilor de lucru asupra operaiei de transport n funcie
de necesarul de putere s-a concretizat prin rezultate sub forma unor diagrame.
Factorii de influen ai procesului de dozare pot fi mprii n trei grupe principale:
parametri constructivi;

parametri de lucru;
parametri legai de materialul dozat.
Cercetrile efectuate de Rehkugler G. E. ,Fehlauer B. i Ertl S. prezint o privire de
ansamblu asupra valorilor de influen a unor parametri.
Parametrii ce pot influena funcionarea dispozitivelor de dozare sunt:
debitul sau rata de dozare;
sensibilitatea;
timpul de rspuns;
temporizarea operaiei;
caracteristica de rspuns a frecvenei;
precizia dozrii sau reproductibilitatea ei.

III. MASINI SI UTILAJE PENTRU DOZAREA PRODUSELOR


ALIMENTARE
III.1 Generalitati. Clasificare
Produsele alimentare obtinute din procesul tehnologic de fabricatie necesita, in vederea
ambalarii si livrarii sau a depozitarii, dozarea acestora.
Operatia prin care se stabileste volumul, debitul volumetric sau masa produselor se
numeste dozare.
Dozarea, urmata de obicei de ambalare, se face in flux continuu sau discontinuu.
In anumite operatii cu caracter tehnologic, materiile prime si auxiliare se distribuie in
cantitati prevazute cu retetele de fabricatie.
Umplerea ambalajelor trebuie sa asigure continutul dorit de produs. Aceasta operatie
necesita masini speciale, in componenta carora sunt necesare dispozitive de dozare specifice
naturii fiecarui fel de produs. Masinile de dozat pot fi volumetrice, gravimetrice sau
numerice.

Pentru produse solide pulverulente dozarea se face volumetric sau gravimetric. In


cazul produselor solide in forma de bucati mici, cu o configuratie geometrica regulata, cum
sunt bomboanele, dozarea se face cu ajutorul masinilor cu inregistrator numeric. Masinile
sau dispozitivele pentru dozarea gravimetrica a produselor solide, folosesc platane de
balanta, care masoara cu precizie cantitatea de produs destinata ambalarii. Dozatoare
volumetrice se intalnesc si la dozarea produselor de dimensiuni mici si cu forma regulata,
cum ar fi mazarea verde, ciresele etc.
Pentru produsele lichide se folosesc dozatoare volumetrice. Acestea acumuleaza, in
prealabil, un volum de produs egal cu cel al recipientului in care urmeaza sa fie ambalat si pe
care il descarca in momentul umplerii. Pentru a se asigura o precizie a dozarii, se impune
realizarea acestei operatii in anumite conditii de temperatura, pentru a se evita variatiile de
volum datorate variatiilor de temperatura a produsului.
Masinile de dozat produse vascoase, cum ar fi pasta de carne, gemurile, se folosesc
dozatoare volumetrice cu functionare discontinua sau dozatoare volumetrice de debit cu
functionare continua (spriturile pentru umplut pasta de carne in membrane).
In industria conservelor, se folosesc masini speciale de dozare automata pentru solide
si lichide, de exemplu, la dozarea fructelor si a siropului in acelasi recipient.
Astfel, clasificarea masinilor si dispozitivelor pentru dozarea produselor alimentare se
poate face dupa mai multe criterii:
- dupa proprietatile fizico-dinamice ale produselor avem:
- dozatoare pentru produse solide, lichide, vascoase, solide si lichide;
- dupa modul de functionare:
- dozatoare cu functionare continua si discontinua;
- dupa principiul de dozare:
- dozatoare gravimetrice, volumetrice si numerice;
- dupa conditiile in care se desfasoara operatiunea de dozare avem:
- dozare la presiune atmosferica, izobarometrica, la suprapresiune, in vid;
- dupa fortele care asigura deplasarea materialului doza:
- cu piston, cu transportor elicoidal, cu transportor cu racleti sau cu banda, disc
rotativ cu razuitor, mecanism vibrator, etc.;

Dozatoarele sunt dispozitive cu functionare comandata si cu functionare automata.


In continuare vor fi prezentate principalele masini si instalatii pentru dozarea
produselor alimentare, dupa proprietatile fizico-chimice ale acestora.

III.2 Dozatoare pentru produse lichide


Dozarea lichidelor este o operaie realizat n scopul umplerii recipienilor folosii
pentru ambalare. Debitul de dozare este determinat de vitez de curgere i diametrul
conductelor prin care lichidele alimenteaz aparatele i utilajele de imbuteliere.
Dozarea lichidelor n volum se realizeaz la mainile de dozat i ambalat, printr-o
succesiune de faze. Principiul de funcionare a dozatoarelor se difereniaz, dup modul de
transferare al cantitii de produs n recipient, n dozatoare:
-la nivel constant, cnd este meninut un nivel constant al lichidului n rezervorul
mainii;
-la volum constant, cnd din rezervorul mainii se transfer cu pahare de msur de
volum egal cu al recipientului ce urmeaz a fi umplut, cantitile necesare.

III.2.1 Dozatoare la nivel constant


Dozatoarele la nivel constant echipeaza masinile de imbuteliat lichide in sticle, care
asigura automatizat procesul de umplere si inchidere. Masinile pot asigura introducerea
lichidului la presiune atmosferica, izobarometric, cu suprapresiune de gaz sau sub vid.
Dozatorul de nivel (Fig. 1) este un dispozitiv alcatuit din: corpul dozatorului (1) fixat
la baza rezervorului de alimentare al masinii cu piulita (2) si mansonul metalic (3) liber sa
culiseze pe portiunea cilindrica a corpului de umplere. Mansonul (3) este prevazut cu un
centrator (4) pentru sticlele care sunt aduse pe rand la umplere, in interiorul corpului se
gaseste o conducta de eliminare a aerului (5), care asigura comunicarea dintre spatiile de aer
situate deasupra nivelului de lichid din rezervorul de alimentare a masinii si interiorul sticlei
atasate la capul de dozare. Conducta are la partea inferioara o garnitura de etansare (6) care
inchide sau deschide sectiunea de trecere a lichidului prin corpul dozatorului. Cand dozatorul
nu are atasata sticla, arcul (7) mentine mansonul in pozitie inferioara, astfel ca sectiunea de
curgere a lichidului din rezervor este obturata de garnitura de etansare. La ridicarea sticlei
prin dispozitivul masinii de imbuteliat gatul ei se sprijina de centrator, ridicand mansonul,
care comprima arcul (7), asigurand deschiderea sectiunii prin care lichidul va curge in sticla,
iar aerul va trece prin conducta (5) in spatiul din rezervor pana la atingerea nivelului in sticla
redat prin linia punctata b-b'. La coborarea sticlei, dupa scurgerea timpului necesar umplerii

acesteia, mansonul deplasat de arc va inchide sectiunea de curgere a lichidului, fiind presat
pe garnitura de etansare.

1 - corpul dozatorului;
2 - piulita;
3 - manson culisant;
4 - centrator;
5 - conducta de eliminare a aerului;
6 - garnitura de etansare;
7 - arc;
8 - rezervorul de alimentare.

Fig. 1. Dozator

de nivel

III.2.2 Dozatoare volumetrice


Dozatorul volumetric (Fig. 2) se compune dintr-un rezervor de alimentare (1), in care se
gasesc mai multe cupe (2) cu un volum egal cu al produsului ce urmeaza sa fie dozat.
Conducta (3), solidara cu cupa, are un robinet cep si la partea inferioara un centrator
pentru gatul ambalajului Recipientul (6) este ridicat de platoul (7) sub actiunea tijei (8) a
unui piston, determinand ridicarea ansamblului cupa de masura, conducta, robinet. Pentru a
impiedica pierderile de lichid din rezervor, o garnitura fixata in aceasta etanseaza spatiul in
care culiseaza conducta (3). Robinetul (4) deschide sau inchide scurgerea lichidului din cupa
fiind actionat de un limitator. Un arc readuce cupa in pozitia initiala, la retragerea platoului
cu ambalajul.
Pentru functionarea normala a dozatorului, capatul superior al cupei de masura (2), la
golirea acesteia, trebuie sa fie ridicat deasupra nivelului lichidului din rezervorul (1) cu 1520 mm.
a - pozitia initiala;

b - pozitia de umplere:
1 - rezervorul de alimentare;
2 - cupa de masura;
3 - conducta;
4 - robinet;
5 - centrator;
6 ambalaj;
7 - platou;
8 - tija.
Fig. 2. Dozator volumetric

III.2.3 Dozatoare continue de debit


Pentru dozarea diferitelor materii prime sau auxiliare lichide, cum ar fi solutii de
saramura, apa etc., se utilizeaza dozatoare de debit prevazute a asigura aportul acestora in
cantitatile prevazute de retelele de fabricatie pentru fiecare sort de produs. Acestea fac parte
din instalatiile dotate cu posibilitati de citire sau inregistrare a debitului masic sau volumetric
si eventual a temperaturii acestuia (in cazul apei).
Cele mai reprezentative instalatii sunt:
- dozatoarele semiautomate;
- dozatoarele automate.

Dozatorul semiautomat reprezinta un vas cilindric (1) avand un indicator de


nivel (2) si un termometru. Alimentarea cu lichidul care trebuie masurat se face prin
conducta (4), iar evacuarea prin conducta de golire (S). Dozatorul poate fi utilizat si la
amestecarea apei, in care caz alimentarea se face prin doua conducte, una de apa calda si alta
de apa rece, prin intermediul robinetelor corespunzatoare. In acest dozator apa se poate
incalzi si prin barbotare cu abur, introdus printr-o conducta separata.

Dozatorul automat permite masurarea (si inregistrarea) de precizie a cantitatii


de lichid stabilite, fiind cuplat la un termoregulator pentru pregatirea lichidului la
temperatura prescrisa. De la termoregulatorul (1), lichidul trece la debitmetrul cu elice (2).
Debitmetrul este prevazut cu un dispozitiv de indicare al cantitatii prestabilite si masurate de
lichid, precum si cu un ventil electromagnetic pentru inchiderea si deschiderea automata a
alimentarii cu lichidul dozat. In cazul solutiei de sare sau al suspensiei de drojdie, dozatorul
se racordeaza direct la conducta pe care se pompeaza aceste lichide. Pentru dozarea

grasimilor fluidificate se utilizeaza instalatii similare a caror alimentare se face prin conducte
incalzite cu abur, pentru a se mentine grasimea in stare fluida.
III.2.4 Dozatorul cu ventil comandat electromagnetic
Este utilizat la masinile de ambalat lapte in pungi din material plastic.Dozatorul DM-1 se
compune dintr-un bazin (4), avand un racord de admisie a laptelui (6) si un tub de dozare (8).
Atat admisia cat si dozarea se face prin intermediul unor ventile 7 si 9 actionate alternativ de
electromagnetii (l) prin intermediul tijelor (2).

1 - electromagneti;
2-tije;
3 - resort;
4 - bazin;
5-plutitor;
6 - racord de admisie;
7,9- ventile de dozare;
8 - tub de dozare.

Fig.3 Schema dozatorului DM-1

Revenirea ventilelor in pozitia deshis asigura cu ajutorul a doua resorturi (3). In prima
faza ventilul de admisie (7) este in pozitie deschisa, ventilul de dozare (9) este inchis, fiind
tras in pozitia superioara de electromagnetul sau. Laptele patrunde prin conducta (6) in
bazinul (4) al dozatorului, dupa care nivelul se stabilizeaza prin inchiderea orificiului la
ridicarea plutitorului (5). Urmeaza deschiderea ventilului de dozare prin incetarea actiunii
electromagnetului sau si inchiderea ventilului de admisie prin actionarea electromagnetului
respectiv. Frecventa actiunii dozatorului este reglata de forma camei ce comanda alternativ
electromagnetii.
Pentru dozarea berii, bauturilor racoritoare a apei minerale sau a altor produse lichide
sub presiune de gaz, se folosesc dozatoarele ce functioneaza sub presiune egala atat a
lichidului din rezervorul de alimentare a masinii de umplut ambalaje (sticle, butoaie) cat si

din ambalaje. Aceste aparate de umplere izobarometrica sunt dupa constructie prevazute cu
sau fara robinete de comanda.

IV. MASINI SI UTILAJE PENTRU UMPLEREA AMBALAJELOR


CU LICHIDE
Pentru umplerea buteliilor se folosesc masini rotative (Fig.4) avand un numar de
dispozitive de umplere corespunzator cu capacitatea urmarita, fiecare butelie ajungand in
contact cu cate un dispozitiv de umplere prin care se asigura echilibrarea presiunii prin
introducerea de aer sau CO2, umplerea propriu-zisa si evacuarea aerului din sticla pe masura
umplerii acesteia. Pentru acest scop, dispozitivul de umplere izobarometrica este prevazut cu
trei canale functionale sau cu un numar mai redus, un canal putand prelua succesiv mai multe
functii.
IV.1 Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor

Masinile de umplut sticle constau dintr-un rezervor de alimentare cu bere si din


dispozitivele de umplere dispuse periferic. Buteliile de sticla spalate ajung prin intermediul
unui transportor cu placi articulate si a unor stelute de leviere combinate cu dispozitive
elicoidale de alimentare, la elementele de ridicare (pistoane cu platouri actionate pneumatic).
Acestea asigura ridicarea sticlelor in cursul rotirii pana ce ajung in contact cu dispozitivele
de umplere.

Fig. 4. Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor

IV.2 Dispozitiv de umplere cu robinet cana

Dispozitivul de umplere izobarofnetrica a sticlelor preintampina degajarea bioxidului de


carbon din bere datorita spumarii pe durata umplerii. Partile componente ale dispozitivului
sunt prezentate in figurile 5 si 6.
Urmeaza umplerea prin cele trei operatiuni de egalizare a presiunii, umplerea propriu-zisa si
eliminarea aerului, dupa care in continuarea rotirii, sticlele coboara din nou pana ce ajung la
nivelul transportorului, unde cu ajutorul stelutei de deviere sunt dirijate spre masina de
capsulat.
1 -carcasa robinetului;
2 - cep;
3 - pintenul robinetului -cep;
4 - conducte de aer;
5 - piesa
de mijloc;
6 -centrator pentru gatul sticlei;
7 - conducta de umplere;
8 -ambalaj;
9 - platoul cilindrului de ridicare;
10 - garnitura de cauciuc;
11 - suportul dispozitivului;
12 - inchizator;
13 -ventil de aer;
a - sectiune; b - vedere laterala.
Fig. 5. Dispozitiv de umplere cu robinet cana

Organele de umplere de tipul cu robinet cu trei canale comandate prin came (Fig. 5)
prezinta neajunsuri prin uzura prematura si aparitia neetanseitatii la inchiderea celor trei
canale, ceea ce conduce la limitarea productivitatii si scaderea calitatii produsului imbuteliat
(in cazul berii, aceasta devine opalescenta).

IV.3 Dispozitiv de umplere fara robinete

La dispozitivul de umplere fara robinete (Fig. 6) este specific faptul ca lichidul


patrunde in sticla prin curgere peliculara dea-lungul peretelui acesteia, iar aerul este evacuat
prin conducta centrala.
1 -rezervor;
2 - caseta dispozitivului de umplere;
3 - carcasa resortului;
4-ghidaj;
5 - tije ridicatoare;
6 - tub de umplere;
7 - resort de deschidere;
8 - resort de inchidere;
9-ghidaj;
10 - cap de centrare a sticlei;
11 - ghidajul capului de centrare;
12 - supapa de descarcare (evacuare a aerului).
Fig. 6. Dispozitiv de umplere fara robinete (sectiune)

IV.4 Fazele dozarii lichidului


a fixarea sticlei pe dispozitiv;
b deschiderea admisiei de aer sau CO2 in sticla;
c deschiderea lichidului din rezervor in sticla si evacuarea
aerului;
d inchiderea admisiei lichidului si coborarea sticlei:
1 conducta de intrare aer sau CO2 din rezervor in sticla;
2 conducta intrare produs;
3 conducta iesire aer.
Fig. 7 Fazele dozarii lichidului

IV.5 Instalatii de dozat si umplut bere in butoaie

Umplerea berii in butoaie se efectueaza in mod asemanator cu cea a buteliilor de


sticla, pe principiul izobarometric, cu deosebirea ca nu se aplica rotirea recipientelor si
umplerea la nivel constant. Butoiul este adus pe un stativ cu orificiul in sus, dupa care se
coboara dispozitivul de umplere, ce intra prin acesta pana aproape de fundul butoiului.
Dispozitivele de dozare sunt deplasate manual sau hidraulic.
In figura 8 sunt prezentate fazele umplerii butoaielor cu bere pe principiul
izobarometric.

Fig. 8. Fazele umplerii butoaielor pe principiul izobarometric

I. a deshiderea robinetului de aer; b- deschiderea robinetului de bere; c asezarea


butoiului pe suport.
II. introducerea aerului (sau Co2) din tancul de bere in butoi.
III. a deschiderea ventilului de umplere; b introducerea aerului deasupra pistonului
prin manevrarea manetei M; c intrarea berii in butoi concomitent cu evacuarea aerului din
butoi in rezervorul masinii; d se urmareste aparitia berii in lanterna V, cand va fi extras
elementul de umplere.
IV. a inchiderea butoiului; b se scoate butoiul de sub aparat.
Instalatiile moderne de umplere sunt prevazute cu tancuri de alimentare, presiunea berii din
conducta regland, printr-un ventil cu membrana, operatiunile de egalizare a presiunii si de
alimentare treptata cu bere pe masura umplerii butoiului. In unele cazuri ventilele de aer cu

membrana au fost inlocuite cu ventile cu comanda independenta pe baza de diferente de


presiune, berea ajungand in contact cu aerul numai in faza de echilibrare a presiunii.
IV.6 Instalatia de dozare sub vid
Instalatiile de dozare sub vid sunt folosite la imbutelierea produselor lichide sensibile
la oxidari, pentru a le feri de contactul cu aerul. In figura 9 este reprezentata schema unei
instalatii de dozare sub vid.
1 - ambalaj;
2 -platou;
3 - garnitura de etansare;
4 - placa;
5 - rezervor;
6 - conducte de scurgere;
7 - centrator;
8 -pompa de vacuum;
9 - conducta;
10,11 - conducte de aer;
12 - conducta de alimentare;
13-plutitor.
Fig. 9. Instalatie de dozare sub vid

Umplerea sticlelor decurge in felul urmator: un transportor cu placi aduce ambalajele


care sunt asezate pe platourile (2) ale masinii. Platourile actionate pneumatic ridica si fixeaza
gatul sticlei prin centratorul inelar (7) la garnitura de cauciuc (3), impingand placa (4) si
comprimand resortul de readucere. Lichidul alimentat prin conducta (12) in rezervorul (5)
are mentinut nivelul constant prin plutitorul (13). Din rezervor lichidul curge in sticla prin
conducta (6). Curgerea este activata de absorbtia aerului din sticla prin depresiunea realizata
de pompa de vacuum (8) in instalatie.

BIBLIOGRAFIE
1. BACOANU, Ana. Operaii i utilaje n industria alimentar. Iai: Universitatea Tehnic
Gheorghe Asachi 1997.
2. BANU, C., GEORGESCU, Gh., MRGINEAN, Gh., PASAT, Gh. D., DORIN, S. Cartea
productorului i procesatorului de lapte. Bucureti : Editura Ceres, 2005.
3. BANU, Constantin. Dicionar explicativ pentru tiin i tehnologie : Industrie alimentar :
romn englez francez rus.Bucureti : Editura Academiei Romne, Comisia de Terminologie
pentru tiinele exacte, AGIR, 2006.
4. BANU, Constantin. Exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor din industria crnii.
Bucureti : Editura Tehnic, 1990.
5. BANU, Constantin. Manualul inginerului de industrie alimentar : Vol. 1. Bucureti : Editura
Tehnic, 1998.
6. BIBIRE, Luminia. Operaii i aparate : industria alimentar.Chiinu : Tehnica- Info,
2004.
7. Bratu, E.: Operatii unitare in ingineria chimica, vol. 1-3, Ed. Tehnica, Bucuresti,1984-1985.
8. Gavril, L.: Operaii unitare 1 note de curs 2008-2009, format electronic.
9. Gavril, L.: Operaii unitare n industria alimentar i biotehnologii, Vol.1.2.
Amestecarea,Universitatea din Bacu, 2001, format electronic.
10. Gavril, L.:Transportul fluidelor Aplicaii n industria alimentar i biotehnologii,
Ed.Tehnica-Info,Chiinu, 2002.
11. Gavril, L., Zichil, V.:Bazele ingineriei n industria alimentar i
Fenomene de transfer, Ed. Tehnica-Info, Chiinu,2000.

biotehnologii

12. Gavril, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacu,2000.
13. LUCA, Ghe.: Operaii i utilaje din industria vinului, Editura Tehnic, Bucureti. 1997.
14. PASAT, Gh. D, Utilaje i instalaii n industria alimentar. EdituraPrintech, Bucureti, 2005.
15. PASAT, Gh. D. Operaii unitare n industria alimentar. Editura Printech, Bucureti,2007.
16. PASAT, Gh. D., Operaii n industria alimentar. Caiet de seminar i laborator. Editura
Printech, Bucureti, 2004.
17. RENESCU, Ioan. Operaii i utilaje n industria alimentar.Vol.1 i 2.Bucureti : Editura
Tehnic,1971- 1972.
18.RENESCU, Ioan. Lexicon- ndrumar pentru industria alimentar: tehnologii, operaii,
procese i produse. Vol. 1: A- L. Bucureti : Editura Tehnic.

19. STAN, C., CRCIUN,I. Operaii i utilaje n industria chimic.Bucureti : Editura


Tehnic,1993.
20. STOICA, Anicua. Operaii termice n industria alimentar. Bucureti : Politehnica Press,
2007.
21. STROIA, Ion. Utilaje pentru industria alimentar fermentativ : Vol.1. Bucureti,1997.
22. TELEOAC, R., PETCULESCU, E., ONOFREI,I. Procese i aparate n industria
alimentar.Bucureti : Editura Didactic i Pedagogic,1993.
23. VOICU, Gheorghe. Procese i utilaje pentru panificaie : curs. Bucureti: Editura
Bren,1999.
24. http://aspeckt.unitbv.ro/jspui/bitstream/123456789/52/1/Rezumat_teza%20Manescu.pdf
25. http://www.scritub.com/economie/Ambalarea-i-implicaiile-ei-eco54521216.php
26. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MASINI-SI-UTILAJE-PENTRUDOZAR863.php
27. http://www.masini-deambalat.ro/produse/masini_verticale_de_dozat_si_ambalat_255/pagina_2.html .

S-ar putea să vă placă și