1.

Cadrul conceptual al analizei cheltuielilor publice

Notiunea de cheltuiala publica s-a conturat pe fundalul aparitiei si evolutiei consumului de
resurse, in forma baneasca, pentru satisfacerea de nevoi publice, fiind utilizata cu mai multe
acceptiuni, atat in teorie, cat si in practica, dintre care se invoca cel mai des sensul juridic si cel
economic.
In sens juridic, mai larg cheltuiala publica semnifica o plata a unei sume de bani din fonduri
publice, legata de crearea si functionarea entitatilor publice, si in general, de infaptuirea
activitatilor cu character public, inclusiv a celor derulate prin intreprinderile cu capital de stat. In
aceasta prima acceptiune, apare in prim plan faptul ca cheltuielile publice se realizeaza intr-un
cadru juridic dat, printr-un complex de organism sau entitati publice, cu competente si raspunderi
prestabilite prin reglementari, cu privire la angajarea si, in final, efectuarea operatiunilor de plati
(pe seama resurselor financiare publice), ceea ce implica si aspecte ale gestionarii, de ansamblu,
a banului public, potrivit normelor legale.
In sens economic, insa, cheltuiala publica semnifica relatiile si procesele economice de repartitie
a produsului intern brut, concretizate in alocarea si utilizarea resurselor banesti (financiare)
pentru realizarea de obiective/actiuni considerate de interes public, fie la nivel national, fie la
nivelul colectivitatilor locale, inclusive al entitatilor publice operative (institutii, intreprinderi,
etc.). Aceasta a doua acceptiune include in sine si continutul de procese economice de consum
public al unor resurse, ce se efectueaza in legatura directa cu satisfacerea nevoilor de utilitati
publice asumate spre a fi finantate de catre autoritatile publice.
Asadar, sub aspect economic, conceptual de cheltuiala publica exprima o anumita categorie de
realatii si procese economice (financiare), care se manifesta intre autoritatile publice (de stat), pe
de o parte, si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu prilejul alocarii (destinatii) si
utilizarii resurselor banesti, pentru infaptuirea obiectivelor/actiunilor de interes public.

Tipologia cheltuielilor publice

1. Cheltuieli publice bugetare pentru actiuni social-culturale

Cheltuieli bugetare pentru invatamant (educatie)

Constituie o componenta principala a cheltuielilor cu caracter social-cultural, ocupand un loc

central intre actiunile finantate de catre stat, si mai ales, in cadrul acestei categorii de cheltuieli,
in actual etapa a evolutiei societatii, confirmand cresterea rolului invatamantului ca factor de
progres si civilizatie. Recunoasterea contributiei decisive a scolii (ca lacas de cultura, instruire si
formare profesionala), la propasirea societatii modern, cu deosebire in conditiile revolutiilor
stiintifice contemporane, a impus dezvoltarea si modernizarea retelelor scolare, si implicit,
alocarea din bugetele publice a unor sume tot mai mari pentru finantarea invatamantului.

Cheltuielile publice pentru cultura si arta

Realizarea diferitelor obiective ale politicilor privind serviciile culturale, artistice, sportive, etc.
impune autoritatilor statului sa utilizeze o parte din resursele financiare publice pentru
organizarea unor asemenea actiuni, respectiv crearea si functionarea de institutii specializate in
aceste domenii. In principiu, se porneste de la premisa ca resursele financiare destinate culturii
contribuie la cresterea capacitatii creatoare si, in general, a calitatii factorului uman, inclusive
prin actiuni, care isi aduc aportul la formarea personalitatii umane. In consecinta, si aceste
cheltuieli sunt assimilate celor ce reprezinta investitie in resurse umane, ele avand un character
general indirect, de crestere a PIB prin influentarea pozitiva a celorlalte activitati economicosociale, dar si prin producerea directa de bunuri si servicii specifice ce se valorifica pe piata,
contribuind astfel la dezvoltarea societatii.

Cheltuieli publice pentru ocrotirea sanatatii

Starea de sanatate a populatiei unei tari reprezinta unul din cei mai importanti factori, care
asigura desfasurarea normal a vietii oamenilor si a tuturor activitatilor realizate de acestia. Din
acest motiv, protejarea sanatatii este o preocupare permanenta, nu numai pentru fiecare membru
al societatii, ci si pentru autoritatile statale, care trebuie sa intreprinda actiuni cu caracter public
in scopul prevenirii si combaterii factorilor daunatori ai acesteia. Actiunile intreprinse pentru
ocrotirea sanatatii colectivitatilor umane de tip statal sunt considerate parte integranta a politicii
sociale promovate de catre guverne, iar pentru infaptuirea lor, in lumea contemporana, se
efectueaza cheltuieli publice din ce in ce mai mari, in conditiile confruntarii cu amplificarea
continua a a nevoilor de acest tip.

Cheltuieli publice pentru securitate sociala

Securitatea sociala cuprinde ansamblul actiunilor intreprinse de societate pentru prevenirea,

diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale, care
repercuteaza negative asupra vietii si nivelului de trai al cetatenilor. Riscurile vizate sunt: de
natura fizica, prin care este afectata, partial sau total, capacitatea de munca; riscuri economice, a
caror producere genereaza pierderi, prin impiedicarea persoanelor sa exercite o activitate
aducatoare de venit; riscuri sociale, ce se manifesta pe plan social mai larg, ca urmare a
diminuarii substantiale a veniturilor obtenabile si afecteaza viata persoanelor respective.
Cheltuielile cu securitate sociala se structureaza, la randul lor, pe mai multe componente, ce
presupun forme si tehnici distinctive de concretizare, si anume:
a) cheltuieli pentru asigurarile sociale sunt finantate din fondurile asigurarile sociale
constituite pe seama contributiilor salariatilor, a liber-profesionistilor si a patronilor, la
care se mai pot adauga subventile de la bugetul de stat.
b) cheltuieli pentru asistenta sociala sunt finantate, in principal pe seama resurselor allocate
din bugetul statului, dar si din fonduri speciale, precum si a resurselor provenite din
donatii sau contributii voluntare etc.
c) cheltuieli pentru protectie sociala, sistemele de finantare din diferite tari se caracterizeaza
prin folosirea a doua tipuri de surse, si anume: contributive si noncontributive. Primul tip
se bazeaza pe plata de contributii sau cotizatii sociale, iar cel de-al doilea pe finantari din
bugetul statului, intre ele neexistand o linie de demarcatie stricta.
Formele cele mai cunoscute sub care se realizeaza cheltuielile publice pentru asigurari sociale de
stat sunt: pensiile, indemnizatiile sau ajutoarele, compensarile costurile de odihna si tratament
balnear, medicamentelor si serviciilor medicale.
a) Cheltuieli pentru acordarea de pensii se diferentiaza, la randul lor, pe tipuri de pensii
practicate in mod obisnuit: pensia pentru limita de varsta, pensia pentru pierderea
capacitatii de munca sau invalidate, pensia de urmas, pensia suplimentara.
Pensia pentru limita de varsta, denumita si normala, se acorda, in principiu, daca sunt indeplinite
doua conditii, si anume: sa fie implinita varsta pana la care se considera prin lege ca exista
capacitate normal de munca; sa se presteze o activitate un numar minim de ani, adica sa
acumuleze o vechime minima in munca.

2. Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publica si siguranta nationala

Cheltuielile din aceasta categorie se structureaza, in primul rand, in raport cu insasi structura
organizatorica a autoritatilor si institutiilor publice centrale, cuprinzand:

Cheltuieli pentru organele puterii si administratiei publice, in cadrul carora se includ, cele
privind: administratia prezidentiala si organele executive centrale si locale (govern,
ministere, prefecture, primarii si alte institutii); puterea legislative central si locala
(parlamente, consilii sau autoritatile locale); puterea judecatoreasca si procuratura, etc.
Cheltuieli pentru organele de ordine publica, intre care se disting cele pentru: politie,
jandarmerie, securitate nationala, servicii de informatii, servicii special de protective si
paza, etc.

3. Cheltuieli pentru apararea nationala

Apararea nationala este considerata o componenta importanta a strategiei fiecarui stat pentru
asigurarea suveranitatii si sigurantei nationale, in acelasi timp fiind o concretizare a functiei
externe a statului. In acest scop, se aloca importante resurse financiare care servesc intretinerii si
si mentinerii in stare operationala a armatelor nationale, participarii la diferite aliante militare,
purtarii de razboaie sau inlaturarii urmarilor acestora, mentinerea unei baze militare pe teritorii
straine, ajutoare militare acordate altor tari.
Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form bneasc, care se manifest ntre
stat i persoane fizice sau juridice, cu ocazia repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale
statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.
n cadrul cheltuielilor publice includem cheltuielile publice efectuate de administraiile publice
centrale, locale, cheltuielile finanate din bugetul asigurrilor sociale de stat, precum i
cheltuielile organismelor internaionale efectuate din prelevri de la membrii acestora.
Pentru analiza cheltuielilor publice se dimensioneaz o serie de indicatori. Aceti indicatori se
refer la volumul, structura i dinamica cheltuielilor publice.

Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice

Volumul cheltuielilor publice, acest indicator reprezint o nsumare a cheltuielilor publice,

la nivelul tuturor bugetelor.

Suma cheltuielilor publice ale tuturor bugetelor mai este cunoscut i sub denumirea de cheltuieli
publice totale neconsolidate (CPTN).
Dac eliminm transferurile (T) din cheltuielile publice totale neconsolidate obinem cheltuielile
publice totale consolidate.
CPTC = CPTN - T
Volumul cheltuielilor publice neconsolidate sau consolidate se poate exprima att n preurile
perioadei curente (n mrimi nominale), ct i n preurile unei perioade de baz, adic n preuri
constante (n mrimi reale).

Ponderea cheltuielilor publice n produsul intern brut.

pC /PIB =

C
100
PIB

n comparaii internaionale l reprezint cheltuielile publice medii pe locuitor exprimate n

moneda naional sau ntr-o moned de circulaie internaional, n general USD.
Cloc / USD=

C
populatie curs de sch imb

Indicatori privind structura cheltuielilor publice

Aceti indicatori exprim ponderea fiecrei categorii de cheltuieli publice n total cheltuieli sau
ntr-o anumit grup de cheltuieli. Indicatorii privind structura cheltuielilor publice se calculeaz
pe baza clasificrii cheltuielilor publice.

gi =

Ci
100 , unde:
C

gi = ponderea cheltuielii i n total cheltuieli sau ntr-o anumit grup de cheltuieli;

Ci

= cheltuiala a crei pondere se calculeaz;

C = cheltuiala total sau volumul cheltuielilor unei anumite grupe de cheltuieli.

Cheltuielile publice ale bugetului de stat al Romniei, spre exemplu, se clasific dup dou
criterii: economic, respectiv funcional.
a) Conform clasificaiei economice avem:
Cheltuielile totale ale bugetului de stat = Cheltuieli curente + Cheltuieli de capital + mprumuturi
acordate + Rambursri de credite, pli de dobnzi i comisioane la credite externe i interne
Cheltuielile curente = Cheltuieli de personal + Cheltuieli materiale + Prime + Subvenii +
Transferuri + Dobnzi aferente datoriei publice + Rezerve
b) Conform clasificaiei funcionale avem:
Cheltuielile totale ale bugetului de stat = Servicii Publice generale + Aprare, Ordine public i
siguran naional + Cheltuieli Social-Culturale + Servicii i Dezvoltare public, locuine,
mediu i ape + Aciuni economice + Cercetarea tiinific + Transferuri + mprumuturi acordate
+ Dobnzi aferente datoriei publice + Fonduri de rezerv

Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice

Pentru a cuantifica modificrile survenite n timp se folosesc o serie de indicatori:
-

modificarea ponderii cheltuielilor publice n produsul intern brut;

modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor, exprimate n USD;

modificarea ponderii cheltuielilor publice;

elasticitatea cheltuielilor publice n raport cu produsul intern brut.

Modificarea ponderii cheltuielilor publice n PIB se determin pe baza urmtoarei formule:

pCP/ PIB =p CP/ PIB pCP /PIB =
1

C1
C
100 0 100
PIB 1
PIB0

Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor exprimate n USD se determin pe baza

urmtoarei formule:
C loc/ USD =

C1
C0

populatie 1 curs de sc h imb1 populatie 0 curs de sc himb 0

Modificarea ponderii cheltuielilor publice se determin pe baza urmtoarei formule:

gi=

Ci
Ci
100 100
C1
C0
1

Elasticitatea cheltuielilor publice n raport cu PIB se determin dup formula:

C1C0
C0
e=
PIB1PIB 0
PIB 0
O elasticitate supraunitar ne indic o cretere a ponderii cheltuielilor publice n PIB. Dac
elasticitatea este subunitar este reflectat o tendin de restrngere a ponderii cheltuielilor
publice n PIB. Dac elasticitatea este unitar are loc o meninere n timp a ponderii cheltuielilor
publice n PIB.

Capitolul 2.Analiza comparativa a marimii si dinamicii cheltuielilor publice in

Romania si Belgia

Cheltuieli totale ale administratiei publice din Romania si Belgia

Tabelul nr.1: Cheltuieli publice ale administratiei publice din Romania si Belgia in perioada 2000-2004
(% din PIB)

Perioada/Secto
r

Administratia
Administratia
Administratia
Fonduri de
publica
centrala
locala
securitate
Romani Belgia Romani Belgia Romani Belgia Romani Belgia
a
a
a
a
2000
38.6
49.1
27.3
29.3
4.4
6.5
11.7
17.7
2001
36.2
49.1
26.1
29.7
6.4
6.5
11.1
18.2
2002
35.0
49.8
25.3
27.8
6.5
6.8
11.0
18.3
2003
33.5
51.0
24.9
28.5
6.7
7.0
9.9
18.9
2004
33.6
49.2
24.8
27.4
7.0
6.6
10.0
19.3
Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do (consultat la
26.11.2013)

Cheltuieli realizate de Administratia Publica

60
50
Romania
40

Linear (Romania)
Belgia

30

Linear (Belgia)
Linear (Belgia)

20
10
0
2000

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli realizate de Administratia Centrala

31
30
29
28

Romania

27

Belgia

26
25
24
23
22
2000

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli realizate de Administratia Locala

8
7
6
Romania

Belgia

4
3
2
1
0
2000

2001

2002

2003

2004

Evolutia fondurilor de securitate sociala

25
20
Romania

15

Belgia

10
5
0
2000

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli publice in marime absoluta

Tabelul nr. 2: Cheltuieli publice in marime absoluta in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (mil.
Euro)

Tara/Perioad

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

123,943.2

127,601.1

133,703.9

140,953.5

143,228.2

Romania

15,674.1

16,424.7

17,020.0

17,588.7

20,489.7

Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 24.11.2013)

Cheltuieli publice in marime relativa

Tabelul nr. 3: Cheltuieli publice in marime relative in Romania si Spania in perioada 2005-2009 (% PIB)
Tara/Perio
ada

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

49.1

49.1

49.8

51.0

49.2

Romania

38.6

36.2

35.0

33.5

33.6

Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 24.11.2013)

Cheltuieli publice pe locuitor

Tabelul nr. 4: Cheltuieli publice pe locuitor in Romania si Spania in perioada 2005-2009 (euro/locuitor)
Tara/Perio
ada

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

12,096.7

12,411.4

12,943.3

13,588.5

13,749.5

Romania

698.6

733.0

780.9

809.3

945.4

Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 24.11.2013)

Capitolul 3.Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in Romania si

Spania

3.1. Analiza cheltuielilor publice in structura economica

Cheltuieli cu salariatii

Tabelul nr. 5: Cheltuieli cu salariatii in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)
Tara/Perioada

2004

2003

2002

2001

2000

Belgia

11.90014

12.25142

12.11062

11.67276

11.49866

Romania

8.136299

8.172971

8.512995

8.297879

7.879646

Sursa: Ameco: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm (consultat

la 26.11.2013)
14
12
10
8
Romania
Belgia

6
4
2
0
2000

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli publice privind subventiile

Tabelul nr. 6: Cheltuieli publice care vizeaza subventiile in Romania si Belgia (%PIB)

Tara/Perioada

2004

2003

2002

2001

2000

Belgia

1.1661

1.332578

1.194477

1.231856

1.216983

Romania

1.505611

1.3995

1.608439

1.267362

1.789847

Sursa: Ameco, http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

(consultat la 26.11.2013)
Din tabelul nr.6 privind cheltuielile publice cu subventiile in Romania si Belgia in perioada
2000-2004(% din PIB) putem constata o serie de fluctuatii la nivelul fiecarei tari, iar comparand
cheltuielile cu subventii din cele 2 tari putem deduce ca in perioada 2000-2004 in Romania
cheltuielile cu subventiile sunt mai mari fata de cele din Belgia.
Cheltuielile cu subventiile sunt necesare pentru acoperirea pierderilor inregistrate la nivelul
intreprinderilor publice sau private; acestea contribuind la dezvoltarea unor ramuri economice si
in general a economiei prin asigurarea consumului bunurilor si serviciilor necesare populatiei sau
stimularea exporturilor, pe cand scaderea acestor cheltuieli au contribuit la diminuarea
dezvoltarii anumitor ramuri. Astfel, cu cat procentul din PIB rezervat cheltuielilor privind
subventiile este mai mare cu atat se realizeaza o sustinere mai potrivita a cresterii economice,
bunastarea populatiei si chiar obtinerea unui profit a producatorilor.

2
1.8
1.6
1.4
1.2
Romania

Belgia

0.8
0.6
0.4
0.2
0
2000

2001

2002

2003

2004

3.2. Analiza cheltuielilor publice in structura functionala

A. Cheltuieli pentru actiuni social-culturale

Cheltuieli publice pentru sanatate

Tabelul nr. 7, Cheltuieli pentru sanatate in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)
Tara/Perioad
a

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

6.3

6.5

6.5

7.0

6.9

Romania

4.2

4.1

4.1

3.5

2.5

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)

Din Tabelul nr 7 referitor la cheltuielile pentru sanatate in Romania si Belgia in perioada 20002004 (% din PIB) putem deduce ca acestea sunt mai mari in Belgia decat in Romania, in Belgia
presupun o oarecare crestere a acestora, crestere obtinuta in urma actiunii unor factori precum:
cresterea nevoii de ocrotire a sanatatii, cresterea numarului populatiei, cresterea costului
prestatiilor medicale, cresterea numarului de personal medical, pa cand in Romania se realizeaza
in aceasta perioada o scadere a procentului detinut in PIB de aceasta categorie de cheltuieli, lucru

ce impiedica functionarea optima a sistemului sanitar. Aceasta scadere se realizeaza prin actiunea
urmatorilor factori: ponderea ridicata a resurselor din bugetul sanatatii pentru ingrijirea
spitaliceasca, progresele tehnologice si terapeutice in domeniul medical ce presupun costuri
ridicate, asteptari tot mai mari din partea populatiei si lipsa unei discipline financiare in sistemul
medical.
8
7
6
5
Romania

Belgia
3
2
1
0
2000

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli publice pentru educatie

Tabelul nr. 8: Cheltuieli publice pentru educatie in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)
Tara/Perioad
a

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

5.6

5.8

5.9

6.0

5.8

Romania

3.2

3.9

4.0

3.5

3.6

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)

Din Tabelul nr.8 in care sunt prezentate cheltuielile publice pentru educatie in Romania si Belgia
in perioada 2000-2004 se poate observa in primul rand ca acestea sunt mai mari in Belgia decat
in Romania. In al doilea rand, putem spune ca se realizeaza o oarecare crestere a procentului
privind aceasta categorie de cheltuieli in PIB, crestere obtinuta pe fundalul actiunii unor factori
precum: cresterea populatiei si totodata a numarului de elevi, cresterea numarului de cadre
didactice si a profesionalismului, sporirea cheltuielilor materiale, a energiei s.a.

7
6
5
4
Romania
Belgia

3
2
1
0
2000

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli publice pentru protectie sociala

Tabelul nr. 9: Cheltuieli publice pentru protectie sociala in Romania si Belgia in perioada (% din PIB)
Tara/Perioad
a

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

17.0

17.2

17.7

18.0

18.1

Romania

10.9

11.1

10.1

10.0

11.0

Sursa: eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)

Cheltuielile pentru protectie sociala, cele mai practicate, sunt cele care imbraca forma ajutorului
de somaj si a alocatiilor de sprijin.

20
18
16
14
12
Romania

10

Belgia

8
6
4
2
0
2000

2001

2002

2003

2004

B. Cheltuieli publice pentru servicii publice generale, ordine publica si siguranta nationala

Cheltuieli pentru servicii publice generale

Tabelul nr. 10: Cheltuieli pentru servicii generale in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din
PIB)
Tara/Perioad
a

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

10.8

10.5

10.1

9.9

9.0

Romania

7.9

6.5

5.4

4.1

3.9

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)

12
10
8
Romania

Belgia
4
2
0
2000

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala

Tabelul nr. 11: Cheltuieli pentru ordine publica si siguranta sociala in Romania si Belgia in
perioada 2000-2004 (% din PIB)
Tara/Perioada

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

1.5

1.6

1.7

1.7

1.6

Romania

2.2

1.6

2.0

1.9

1.8

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 26.11.2013)

2.5

1.5
Romania
Belgia

0.5

0
2000

2001

2002

2003

2004

C. Cheltuieli pentru apararea nationala

Tabelul nr. 12: Cheltuieli pentru apararea nationala in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din
PIB)

Tara/Perioada

2000

2001

2002

2003

2004

Belgia

1.2

1.2

1.2

1.2

1.1

Romania
2.2
1.9
2.2
2.5
2.2
Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)

3
2.5
2
Romania

1.5

Belgia
1
0.5
0
2000

2001

2002

2003

2004