CONLOCUIREA ETNICA TN ROMANIA, ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE Mik BADESCYY, DOREL ABRAHAM 1. Conlocuir dimensitune a relatiilor interetm Referentiahul la care trebuie si raportim relatiile interetnice este feoria conlocuirii. In orice socictate exista cadre integratoare antrul cdrora pot fi judecate tensiunile, conilictele etc. Cifrele statistice capita inteles numai in raport cu aceste cadre, Ele nu pot fi extrapolate dincolo de aceste cad? Cadrde de conlocuire sunt multiple (gospodirie, vecinatate, localitate ghune, tara). tnomorfologia asimilea spatinl de conlocuire in categoria cadrelor i atoare, inliuntrul chrora (ebuie judecate si tensiunile sau con- tlictcle interetnice. Spatiile de conlocuire nu trebuie decupate obligatoriu dupa criterul avilor administrative (cum ar fi judetul). Din capul lecului sc cuvine ficuti distinctia intye locuinté si locuire, Locuingi (casa sau gospodiria) este supus influentelor stilistice, ale wi civilizatii si ale une arii culturale. De exemplu, locuinta la romani + distinge printr-o gama de clemente care traduc un anumit raport intre deschis inchis, lumina/intuneric ete. Stalpul pridvorul, bun&eara, sunt clementc esentiale pentru a caracteriza stilistic arbitectura ancasci romancasch. Casa nordicilor europeani este inchisi pe céind pridvorul, la romani, face o trecere graduali intre pean inchis al casei si spatiul deschis al mediulwi i+ conjuritor, Locuirea inst este, in sens larg, un fenomen de raportare colectiva Ja un teritorin, adic’ de Stipanire s si utilizare colectiva a acelui teritoriu. Coes ce nu exclude utilizarile si posesiunile individuale (adici uzufructul si proprie- tatea). Dimpotriva, abi conlocuirea le face posibile, Ne putem intrel bundoara, dac& exist segregari fizice in ceea ce priveste conlocuirea unci ageairi sau regiuni, adic’, ne intrebam dack existi 0 conditionare etnict me- gativa a locnirii regionale (sau nationale). Studiul de fata a vizat aspecic privind modelul colectiv al locuirii unei regiuni sau ceea ce sar numi conlo cuirea regional. Orice colectivitate umana poate fi caracterizati printr: 2 sistem de vaportare la teritoriu, care cuprinde, intre altcle, o solidaritate a populafici cn Jocul (cadrele vietii), adici o relatie cu zona sau cu Heitiheat “ conlocuire. Totalitatea acester dimensiuni alc locuitii colvctive au fost sin- tetizate, de citre seciologul D, Gusti, intro fermulare celebra. : cadre -+ manifestiri = Vointa social Sociologie Homanease’'+, Serie noua, Anul V, ur. 2—a p. 161--167, Bucuresti, 19162 Hie Badesen, Dorel Cadrele sunt aceleagi pentru o populatie asezata intr-o regiune. Indife- rent de regimul proprietatii, de practicile si sistemul economic san politic, cadrele sunt aceleasi pentru toti membri unci populatii date. Ei vor spune: ,satul men”, ,,regiunca mi ‘sunt din Ardeal’”, sau ,,sunt din Banat”, ori Mount din Romania” etc. In aceste ,,identificdri’”’ ci indicd tocmai fenomenul si Taportul de conlocuire. Aceste cadre sunt: cosmic, istoric, psihclogic si bio ndul lor si manifestarile aracter colectiv si deci plascaz’ in- dividul si grupul intr-o unitate mai vasta, care este aceca a profesiunii sale, a domeniului siu de activitate, a localitatit sale, a regiunii, a tari sale si ,mai vast a unor ,unititi mondiale”. In sensul acesta putem vorbi despre ,,mani- festari economice”, ,,spirituale”’, ,,politice”’ si ,,juridice””, care au si cle grade si extensii diferit evind oamenii in relatii de con-vietuire. Asadar, comu- nitatea cadrelor de viata genereazi fenomenul de conlocnire, iar comunitatea muanifestirilor gener 1 fenomenul de convietuire. Raporturile etniilor cu cadrele si cu manifestarile descriu conlecuirea ctnica si convietuirea etnica. 2. Conlocuire, covtni¢, ce dru teritorial Problema teritoriului este una esentiald in caracterizarea habitatului unci comunitati, Ar fi greu si spui care este teritoriul cutirei colectivititi etnice, daci n-ar spune-o ca insdsi. Dar nici ca nu subintelege prin ,,teritoriu” un spatiu de segregate fizici, ci o regiune de contocuire sau de co-aparte nen{a (cu alte gruputi etnice). Astfel, un magh‘ar va circumscrie zona sa de locuire tot asa cum si ndtean sau un moldovean ori un transilvanean. El-va indica provincia istorici (Transilvania, Banat, Meldova cte.). Problema inter-etnic& incepe acolo unde un etnic oarec: zicom un mt, at pretinde o segregare tizicd (teritoriala) de alte etnii. Definirca ra- portului cu teritoriul ne ajuta si definim corect un concept, cel de relafie co- tinicd, Acest concept are inteles in cadrul unci unit&ti teritoriale locuite de etnici diferiti, De exemplu, un maghiar din Transilyania mu este coctnicul maghiarilor din Ungaria prin simplul fapt c& teritoriul sau de locuire este comun au cual ungurilor din Ungaria, ci cu al germanilor, romanilor, evreilor, tiganilor etc. din Transilvania, adic dintr-o provincie romancasca. Ungurul din Transilvania si vorbesti, in ac ci cel din Ungaria fac parte din aceeasi etnie si n-are sens st az, de coctnicii maghiari, ci de etnicii maghiari. Coetni- atea este un fenoren de con-locuire a unui teritoriu comun. Cat priveste conceptul de conatiune, acesta are sens doar intre natiunile care conlocuiesc, in forma federalisté, un teritoriu de continut real. De aceca, cand conducerea politic’ a unui partid etnic dintr-un stat national se declara. conatiune ea face o proiectie politica, adici se raportea7’ la un posibil spatiu de federalizare, care, momentan, nu existi. In acest context, notiunea de conatiune este o fictiune juridica in cate se projecteazd o nzuin{a politica spre un confederalism regional. Pentru a evita o astfel de capcana s-a adoptat t-rmenul de ,,nationalitati conlocuitoare” si mai tarziu, de minoritati natio- rale, El nu viza insa specificitatea grupului etnic, ci apartenenta la o natiune. De aceea, din punet de vedere sociologic, este mai corect si se vorbeascé cespre ,,,grupurti etnice”’ si ,,telatii interctnice’’, termenul de minoritate na- tional avand @ coloratura politic’ desemniind o minoritate ,nula de statul3 Appecte teoretico-metodologice’ ale conlocuirii etnice 163 mama. Nofiunea de ,,covtnic’’ poate cipata inteles daca ¢ folosita in raportu- tile cu con-locuitorii reali ai unei provincii, nu cu cei dezirabili. Cercetarea noastra cxamincazi aspectul teritorialitatii din perspectiva fenomenului interetnic, Este de retinut, e& cele doud concepte nau legitimitate dec&t in cadrul lor real, care este acela al unei regiuni de locuire comuna. Documentele politice care au scos aceste notiuni din cadrul lor legitim au inedleat regula raportirii la relatia interetnica. Federalizarea etnocratica si curoregiuniile transfrontaliere (ca in proivctele Consiliului Europei) reclam’ ciscutii cu totul speciale, Orice federalizare nu poate si aib& la bazé vointa unei etnii anumite (ctnocrata), cia unor co-natiuni liber co-asociate, Tata, asadar, trei notiuni dilerite aplicate accleiasi realitatide conlocuire regional: Avand in vedere c& tensiunile si conflictele vor fi examinate in ccle trei cadre sezidential; regional; national, putem spune cai spatiul de verificare a ipote- zelor ctnomorfologici este un spatiu multidimensional, 3. Aspecte too o-metodolagice privind conlocuires etnicad Una din problemele cruciale ale cercetarii zonclor de locuire ctnici raixt& sc refert Ja identificarea modelului de locuire a teritoriului pe care- deavolti populatiile din acele zone, In genere, hartile croite, in cabinetele Giplomatice, impreuna en prineipiile care organizeaz’ discursul diplomatic in leagitura en chestiunca ctnic&é dintr-o regiune, ar trebui si tind seama de modelul de locuize colectiva pe care-l propun populatiile. Altminteri se va crea_un clivaj intre populatii si politicieni, intre hartile croite in cabincte si hartile croite pe teren, chiar de citre populagii. Pentru a fi pace intr-o regiune, harta croita tn cabinete trebuie si reproduc’, in mare misurk, barta croi citre populatii sub forma modchului mental de locuire colectivé a teritoriilor tn discutic. Lata de ce sociologia locuirii nu poate face abstractie de un cadru mai larg care este acela al sociologici locuirii colective a teritoriilor, cu sau ari ctnice mixte, Proicctarea profilului regional al locuirii si al unor inodele de locuire (cum ar fi satul, carticrul, orasul), trebuic si tind seama de ~ociologia locuirii colective sau conlocuirii. Existd, cum se stie, forme spatiale diferite de locuire. Sociologia istorick distinge, de ‘pilda, inte locuitea pe familii izolate (sistemul fermelor, de pild, caruia scoala Le Play ii gaseste originea in timpul social creat de ,,drumul Hordurilor”), pe grapuri de familii (catunele), pe vecinatiti (satul celtic) ete. Scoala de sociologie istoricé din Rominia a decupat, bunioard, asemenea forme spatiale de locuire, pe care H.H. Stahl le-a clasificat: vail. uniunile vai, , republicile {dirdnesti” ete. Coreetirile lui T. Herseni si Ton Tonic au luat drept cadru de analiz Grile’ sau_,tinuturiles (Lara) Barsei, Tara Oltului ete.) si at ses caracterul de aria tarilor® sau_,,tinuturilor™ pe care-l are tcritor locuirii colective in Romania Exista deci o problematic’ a formelor spatiale (teritorializate) de locuire colectiva si, in cercetarea de fata, am incereat sa abordim locuirile ctnice mixte, din perspectiva teorivi spatiilor de conlocuire (forme spatiale de locuire colvetiva), delimitand, in acest sens, 0 nowd direetic de corcetare pe care am denumit-o etnomortologic a izat alizarcaaia Iie Badesen, Dorel Abraham Ne propunem in cele ce urmeazé si examiniim conlocuirea in teritoriile ca aseziri etnice mixte, Ipoteza de Ja care pornim este accea cA orice populatic isi proivctes propriul ci model de locuire a unui teritoriu si cste foarte greu, dac& mu impo- sibil, si anulim o asemenea harta mental colectivi. Populatiile operca72., deci, cu propriile lor eartograme, pe care le vom denumi cartograme etnologice. Accesul la aceste cartograme mentale ale populatiilor reclami un demers epistemologic si metodologic special pe care noi il incadrim in stiinta et morfologie’ (morfologia sau ceologia grupurilor si asezirilor etnice). D punet de vedere epistemologic, etnomorfologia se distinge prin accea e& dept fundament teprezentirile populatillor asupra teritoriilor si practicil= jor eu teritoriile, Elaborarea cadastrelor sia acclor ramuri ale dreptului cu se ocupi de problema terenurilor, a proprietitilor sia teritoriilor n-a anule realitatea practicilor si reprezentirilor colective ale populatiilor in accleasi domenii. Una dintre chestiunile esentiale ale ctnomorfologici se refer’, deci, la identificarea proiectiilor teritoriale ale unci populatii. Etnomorfologia + hageani pe anchetele teritoriale asupra Loenirti colective dintr-o regiune dati care poate fi o regiune de frontier’, o zona de locuire ctnic&d mixta, un teritorin national, o regitne istoried ete. Metodologic, studiile etnomorfologice se des. f&soari la trei niveluri: a. ancheta atitudinilor in cadrul unor populatii decupate dupa range! teritorial avut in vedere; b. determinarea ,,balantelor conlocuirii, care ne permit valorile polare (atitudini, sentimente, opinii ete.), mArimile (volum, densitat= ete.) etnodemografice ete. Balantele conlocuirii pot fi determinate prin analiz etnosco pica (etnos mirea de ,,balante ctnoscopic »eantirim’* = popor, scopein = a vedea) ele pot cipita deci si denn- al treilea nivel al anchctelor etnomorfologice se refera la determinar. 4 variafiilor regionale ale conlocuirii etnice, adic& la determinarea seirii etne- morfologice a zonelor de conlocuire etnick, Abia accasta analizi va permit. decuparea lipurilor de locuire colectivd pe care le proiecteaza in teritorin o populatic data, Daci ancheta populatiilor reclama procedce indcobste cunoscute (p= care Je Iurnizvazt demografia, geopolitica si statistica sociala} la care se adanes procedecle promovate de stiinta anchetelor de opinie (teoria sondajelor), 1:1 schimb, analiza ,,balantelor’ conlocuirii presupune o metodologie care se cox stituie la intersectia dintre studiul atitudinilor, teoria valorilor polare si tec tendintelor. Aceasté metodologie admite ck factorul motor al model spatiale (de locuire colectiva) este sentimentul social sau atitudinca social?. Prin urmare, ancheta populatiilor trebuie completata cu sondajele de opinie sh eu ancheta sentimentelor sociale dintr-o populatie in cuprinsul unui teri- toriu dat. Pe de alt& parte, metodologia cercetirilor etnoscopice ne previne asupt racterului specific de cristalizare a sentimentelor sociale in teritoriil~ cu locuire colectiva mixtd. In aceste teritorii, sentimentele etnice se organize: dupa logica velorilor polare. In scusul acesta, un sentiment sau o atitudins etnica se distribuje inti-o populatie pe un continuum bipolarizat de tipul: favorabil jnefavorabil, acceptare/ respingere, insider outsider, localnic/strii ete. Pentru a determina intensitatea (si directia) unci atitudini (sum senti- mest etic), ne putem folosi de indicele opinici dominante al Ini Hofstatter,5 Axpecte tevretic ce ale conlocuinii etnive 105 Acest indice variazi pe un interval cuprins intre —1 si -}-1 sau —100 si +100, Semnificatia acestui interval, pentru metodologia cercetirilor etso- morfologice, tine de faptul ci indicele se caleuleazi pentru populatii decupate pe zone (arii sau regiuni). In felul acesta el ne permite si determinim variatiile regionale ale conlocuirii, pentru ci ne ajuti si situdim zona de locuire coleetivi pe urmiitoarea sear 41 yond de atractie interetniea puterni +0,5 ] — zona de acceptare etnica | — zona de neutralitate etnick 0,5] — zon’ de separare etnic —!L— zon’ de respingere etniedt puternica Primele doua descrin un spatin de conlocuire unitari, armonioass, de securitate colectivi, de convietuire activa (bazati pe imprumuturi cultural, pe cireulatia valorilor si stilurilor de viata, pe 0 mare comprehensiune etnicd reciproca). UItimele doud zone descriu optiunca populatiilor spre un model de Jocuire colectiva separata, distincta, bazat pe o mai scizuta circulatie a valorilor, pe imprumuturi reduse si pe un mare conservatorism etuic al stilului de viafa, care priveste atitloeninta, ct si celelalte aspecte ale vietii individuale sicolective, Intervalul de la 01a —0,5 este unul care descrie: predispozitia spre locuire ethic scparati, dar cu doleranta ,,coluilalt’”’, a ,,celui de alituri”, fri a admite in: mixajul” etnic, Dimpotriva, intervalul de la —0,5 la —} este acela al situatiilor de ,,respingere etnici” si de , conflict interetnic” potential (sau latent), Este, propriu-zis, situa{ia, in care lipseste vointa si interesul pentru, infelegerca”” , ,celuikdt’, Stihl sin de viaté este mai degrabi vw spins, aleyia Zonelor de cantoct Fipologic putem spune ea: 1, intervalul de la +4 la +0,5 ineadreaz’ modelele de conlocuive firalt conprehensted, Dazate pe vointa de intelegere si acceptare a_,celuilalt’’, pe atractia spre still sin de viata, inteatat de mult incat preocuparea pentru antodefinire etnicd (pentru valorile specificului ctnic) poate slibi semnificativ. Valorile comprehensiunii par a fi predominante in raport en valorile auto- defininii; 2. intervalul de la -}-0,5 Ja 0 inelude accle modele de locuire colectivi bazate si cle pe conlocuire comprchensiva, in care insa, inclinatia spre aato- deftnive etnicd mu este contracarata de interesul pentru com prehensiwiea cchui- lalt (al, etnicului’’ de alituri). Astfel spus, in zoncle care, tipologic, se inseriuin acest interval valorile autodcfinirii sunt armonios proportionate cu vulorile comprehensiunii (receptied ctnoculturale) 3. intervalul de Ja 0 Ja —.0,5 este unul in care valorile comprehensiunii capata o pozite secundard, dimimueti, in raport cu valorile autodefinirii, asa el incit stilurile etnice se vor diferentia puternic si se vor imprima, ca atare, att victii cotidiene c&t si nor aspecte ale culturii si civilizatie: cum er fi locuinta, habitatul, localitatea etc. Acesta este eazul modclului canto166 Tlie Badescu. Dorel Abrahain 6 in care tendinta spre speci/icul proprin depasceste tendinta spre si vointa de imprumut sau de wnificare stiltsticd a modurilor de viata side loenire. Dac: primul interval este propriu modelulai relativist (wi foarte inalt relativism cultural) si al doilea modelului intercultural {interetnic), in schimb al treilea este intervalul modelulué cantonal, Ne dim svama ch in toate aceste tre in- tervale se reproduc (chiar daca la intensitati diferite si in forme diverse) va- lorile ie ch ctitice, abia intervalul al patrulea (intre —0,5 si — 1) este cel in care valorile autodetivit sunt imbritisate printr-o strategic ‘de respingere a valorilor comprchensiunii. Acesta este modelul ctnocentrist si cl predispune la extra polarca propriului model in judecarea ,ccluilalt””. Coca ce putem spune, cu 0 oarcearc siguranta metodologicaé este ci cei aflati in acest interval re sping puternic ,,cclalalt model". Ceca ce, iarisi, nu inscamn’i ca resping insusi geupul ctittc, ci numai stil sau cultural (stilul sdiu de viat Tat’ tipolog: it, locuirii colectives +l ¢—~ modclul cosmopolit (universalist) +,3 | — modelul intercultural (deschis) 0 — modelul cantonal (neutralist) — modelul ctnocentrist (inchis) Accasta scari contine, de fapt, doua axe: axul comprehensiunii (etno- culturale) si axul autodefinirii. orice polatitate interetnica, deci, avem dea face cu valori ale auto- Gcfinivii la un pol si cu valori ale comprehensiunii la cclalalt pol. Acesta este motivul pentru care selafia tuteretricd subintinde o distauk? netranzitiva, Asttel, distanta dela etnia Ala ctnia Bonu este egala cu distanta dela Bla A, fiinded etnia A poate fi inalt comprehensiva fat de ctnia B, in vreme ce ctaia B poate fi nccomprehensiva cu etnia A si puternic ctnocentrata Analiza locuirii colective sau a conlocuirii etnice (locuirca mixta) trebuic, Geci, si inceapa cu determinarca zonclor de conlocuire sia tipurilor in cuprinsul unui teritoriu dat (o regiune, cum ar fi provincia istoric’ sau teritoriul national , adicio dari’). Sistematizarca teritoriali, amenajarea spatiilor si proicetarca politicilor regionale saw locale (administratia local) nu poate ignora deci aceste modelo de locuire colectiva care sintetizeaz’ optiunea populatiilor. De pilda, intr o regiunc in care predoming modelul cosmopolit, trebuic adoptat ux alt tip de politick locala decat intr-una in care predomind modclul etno- centiat. Se cuvine feuts observatia fundamentala din perspectiva ctnomorfo- logic’, si anume ca nici un grip efite mu este exchisiv cosmopolit sav exclusiv ctnocentrist. El poate adopta orientéri cosmopolite in raport cu un anume grup ctnic gi ctnocentriste in raport cu altul. Ipoteza noastra este cA majoritatea grupurilor ctnice vor imbratisa cel putin modell intercultural sau pluralist-ncutru de conlocuite in raport eu germanii sau cu cvrcii, in schimb, vor imbritisa modelul etnocentrist (inchis) in relatiile cu romii (tiganii), ceca ce inseamna o respingere a stilului de viat’i propus de grupal etuic al romilor, Pe de alta parte, analiza ctnomorfologic’ ne permite sa determinam liniamentele pe care trebuic proicctate in teritoriu politicile sociale, Dacd analiza etnomorfologic’ ne va dezvalui patra sone deci patru tipuri de modcle pentru locuivea colectiva, este lar c% vor teebuix Aspecte teoretivo-metodologice ale conlocuivii etnice 187 proiectate patru politici socisle, In al doilea rind, proiectarea acestora i teritoriu mu se poate face la intamplare, ci in raport eu profilul teritorial al cos locuivii, Fiecare teritorin are un profil dat de modelul de locuire colectiva pe cared proiecteazi asupra Tui o populatie. lar aceasta proiectie mu powte ti ignorati decdt cu pretul unor tensiuni si conflicte. Si luzim excmplul politicii de pind in 1989, de taser fie a grupurilor masive de romi in spatiile locuite de sasi in Banat si Transilvania. Aceasti politica s-a dovedit cronath si fir consecinte pozitive nici pentru sasii ramasi in accle spatii si nici pentru romii adusi si se stabileascd in aceleasi localitati (vezi », Studin de caz’”). O ascmenca eroare provine din ignorarea stilului de locuire de viata al romilor, care au fost , silifi” si adopte un stil de locuire improptiu, al _germanilor, pe de al re au fost fortati si admit’ in cadrul spatiului propriu de locuire (satele de sagi) un element etnic pe care il resping puternic. a ereat astfcl cadrul unor tensiuni etnice.