Baltagul (1930) de Mihail Sadoveanu

-roman intebelic traditional-

Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte,lumea arhaica

a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe
Nechifor Lipan.Romanul poate fi interpretat ca roman social, mitic , politist, intiatic
sau de dragoste.
Daca la aparitie el a fost judecat exclusiv ca roman mitic , si mai tarziu ca
roman social o data cu provocarea calinesciana o adevarata nuvela
politieneasca se deschide drumul spre o interpretare moderna , care se bazeaza
pe pluralitatea perspectivei critice.
Punctul de plecare al romanului este balada Miorita , dovada este si mottoul Stapane , stapane / Mai cheama-ti si-un cane , dar si intr-o intamplare reala
auzita de autor despre un cioban ucis pentru averea sa.
Titlul este simbolic , intrucat in mitologia autohtona baltagul este arma
magica si simbolica menita sa implineasca dreptatea , este o unealta
justitiara.Principala trasatura a baltagului este ca , atunci cand este folosit pentru
implinirea dreptatii , acesta nu se pateaza de sange.Cuvantul baltag poate veni si
de la grecescul labrys , care inseamna secure cu doua taisuri, dar si labirint. In
roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul intortocheat pe care il
parcurge Vitoria Lipan in cautarea sotului. Centrul labirintului este rapa dintre Suha
si Sabasa , unde Vitoria descopera adevarul despre uciderea lui Nechifor. Se poate
vorbi si de un labirint interior , al framantarilor Vitoriei de la neliniste la banuiala
apoi la certitudine.
In mitologie , labirintul este casa securii duble, sugerand dualitatea
existentiala , adica un simbol al vietii si al mortii.
Tema vietii si a mortii si cea a cautarii adevarului se intemeiaza epic pe
motivul ordonator al calatoriei explorative si initiatice avand ca scop cunoasterea
,initierea , restabilirea echilibrului pierdut prin uciderea unui cioban.
Un prim argument pt. Incadrarea romanului Baltagul in paradigma
traditionala este constructia epica , specifica romanului traditional : naratiunea
heterodiegetica (la persoana a III-a) , narator omniscient si omniprezent , focalizarea
zero (perspectiva narativa omniscienta) , compozitie inchisa. Desi naratorul
omniscient este unic , la parastasul sotului , Vitoria preia rolul naratorului.
Inteligenta si calculata , ea reconstitie crima pe baza propriilor deductii si o
povesteste veridic celor prezenti , ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca
vina.

Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Naratiunea este

preponderenta , dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte de ale cadrului sau
elemente de portret fizic.Naratiunea este nuantata si de secventele dialogate.
Cele 16 capitole pot fi grupate in trei parti. Primele sase capitole surprind
asteptarea plina de neliniste si presimtiri , hotararea Vitoriei de a porni pe urmele lui
Nechifor si pregatirile (spiritual purficatoare si practic gospodaresti) pentru
marea calatorie.Partea a doua cea mai ampla (cap VII-XIII),se refera la calatoria care
reface in sens invers traseul strabatut in toamna de Lipan , traseu labirintic pe care
Vitoria si Gheorghita il parcurg pentru a afla adevarul si sfarseste cu descoperirea
osemintelor lui Lipan. In ultima parte care contine punctul culminant si
deznodamantul (cap. XIV- XVI) se dezvaluie adevarul despre moartea lui Nechifor si
se descrie infaptuirea actului justitiar.
Ca in toate romanele traditionale , structura narativa este perfect echilibrata ,
cu planuri clar delimitate , dinamizate de conflicte puternice. Viziunea artistica e
structurata pe 3 planuri. Unul este cel al existentei individuale si familiale. Este un
plan epic , urmarind calatoria explorativa a Vitoriei si este dinamizat de un conflict
exterior de interese care a dus la moartea lui Nechifor.Al doilea e planul existentei
comunitatii de oieri , e un plan monografic , surprinzand existenta unei lumi arhaice
, inchise , care se conduce dupa un calendar propriu , coborarea si urcatul oilor la
munte. Existenta muntenilor este integrata cosmic , intr-un plan mitic si simbolic.
Relatia omului cu acest plan se realizeaza prin credinta si gandirea magica, prin
mentalitati si superstii arhaice ,p rin vis si semne. Dezechilibrul este determinat de
moartea violenta a unui cioban , al carui suflet nu-si afla odihna pana cand nu este
incredintat pamantului prin ritualul funebru.
Timpul derularii actiunii , este vag precizat , intre Sfantul Dumitru si Sfantul
Gheorghe , repere temporale ale transhumantei. Nu intamplator , Nechifor Lipan
este ucis toamna si gasit primavara , ceea ce ilustreaza existenta ciclica , omul
parcurge existenta de la viata la moarte si din nou viata.
Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului , Zona Dornelor si a Bistritei.
Pentru veridicitate , traseul urmat de Vitoria si Gheorghita contine toponime reale.
Incipitul rezuma o legenda ce realizeaza co cosmogonie (nasterea
universului) populara care are functii multiple.Ea integreaza cosmic existenta
muntenilor , schiteaza un portret al personajului colectiv muntenii , carora
Dumnezeu le-a dat o inima usoara si introduce personajul absent al cartii :
Povestea asta o spune uneori Nechifor Lipan la cumetrii si nunti.
In expozitiune dezvoltata , se surprinde existenta satului de munte ,
Magura Tarcaului si a familiei Lipan. Nechifor Lipan , capul familiei , plecase la targul
de la Dorna sa vanda si sa cumpere oi. Intarzierea lui nejustificata o nelinisteste pe
Vitoria , care isi cheama fiul de la stana. Semnele rele(nourul de pe Ceahlau ,
cocosul care canta cu pliscul spre poarta si da semn de plecare) si visul prevestitor ii

sporesc femeii teama (il viseaza pe Nechifor trecand calare o apa neagra , cu fata
spre apus ,ceea ce in credinta populara s-ar traduce astfel:daca cel visat nu-si arata
chipul ,inseamna ca este mort. E prezent aici mitul strigoiului , sau al celui intors cu
fata).
Hotararea Vitoriei de a pleca cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor constituie
intriga. Desfasurarea actiunii nareaza pregatirile pentru drum , care incep cu o
calatorie la Piatra ,pentru a anunta autoritatilor disparitia lui Lipan , si la manastirea
Bistrita, unde Vitoria se inchina icoanei Sfintei Ana. Pregatirile practic-gospodaresti
sunt dublate de pregatiri spirituale (Vitoria tine post negru 12 vineri) ,iar lui
Gheorghita ii faureste un baltag nou , sfintit de preot.
Drumul parcurs de Vitoria , impreuna cu Gheorghita incepe sub zodia
primaverii (10 martiei) si urmeaza un traseu labirintic. Ei reconstituie traseul lui
Nechifor facand o serie de popasuri. La Dorna , la cantelarie afla de actul de
vanzare a oilor, Nechifor cumparse 300 de oi , dintre care 100 le vanduse unor doi
tovarasi cu care plecase insotit spre apa Bistritei. De asemenea intalnesc o cumetrie
la Borca si o nunta la Cruci. Succesiunea acestor mari momente din viata omului ,
da de gandit Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final.
Intreband din sat in sat isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si
Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit , Lupu , munteanca descopera intr-o rapa
ramasitele lui Lipan , in dreptul Crucii Talienilor. Partea a treia( cap 14-16) prezinta
sfarsitul drumului : ancheta politiei , inmormantarea , praznicul si pedepsirea
vinovatilor.
Coborarea in rapa si veghea nocturna a mortului marcheaza maturizarea lui
Gheorghita , dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas.
Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate
scena crimei , surprinzandu-i chiar si pe ucigasii Iliei Cutui si Calistrat Bogza.Primul
isi recunoaste vina ,insa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu
baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu , facandu-se astfel dreptate , dupa
Legea nescrisa a Talionului.
Deznodamantul il surprinde pe Bogza , care-i cere iertare femeii si-si
recunoaste fapta. Dupa infaptuirea actului justitiar , viata is regaseste echilibrul si
Vitoria se va intoarce in Magura Tarcaului pt. a le lua pe toate de unde le-a lasat ,
viata continuandu-si cursul firesc.
Schema narativa a romanului se potriveste cu mitul egiptean al lui Isis si
Osiris.Zeul Osiris care guverna Egiptul este ucis de invidie de fratele sau care ii
risipeste trupul. Isis aduna toate bucatile si il reinvie. Sotia credincioasa este ajutata
de fiul ei , Horus , iar criminalul e pedepsit de un alt fiu , Anubis , cel cu infatisare de
caine.

Ca roman social , Baltagul zugraveste o societate rurala , cu obiceiurile si

cu mentalitatea ei ,fiind o monografie a lumii pastorale. Roman politsit poate fi
considerat , din perspectiva cercetarilor intreprinse de Vitoria , o adevarata ancheta.
Ca un detectiv priceput , ea urmeaza drumul sotului , face legaturi logice , bazate
pe o deductie de om inteligent. G. Calinescu observa ca : In cautarea barbatului ,
Vitoria pune spirit de vendetta (razbunare) si aplicatie de detectiv.
Noutatea romanului consta in folosirea personajului absent.Desi Nechifor
Lipan este deja mort in momentul inceperii istoriei , personalitatea lui e o prezenta
vie. El nu participa direct la evenimtele relatate , dar a participat la altele mai vechi.

Personajele :
Protagonista romanului este Vitoria Lipan , personaj reprezentativ pentru
comunitatea locuitorilor de sub brad. Caracterul arhetipal al eroinei este subliniat
prin portretul fizic construit din perspectiva naratorului. Trasaturile fizice ale femeii
de aproape 40 de ani (ochii caprui cu gene lungi , parul castaniu) nu o
individualizeaza.Lumina care izvoraste insa dinlauntru si pune o frumusete
neobisnuita in privire ii dezvaluie inteligenta vie si marea ei forta interioara. Prin
detaliul semnificativ (privirea ii era dusa departe naratorul surprinde nelinistea
care o cutreiera si anticipeaza zbuciumul sufletesc accentuat pe masura ce vremea
trece fara ca Nechifor sa se intoarca.
Portretul fizic , care pune in evidenta o frumusete sobra , spiritualizata ,
aluneca astfel spre trasatura de caracter.
Portretul moral se alcatuieste prin insumarea mai multor ipostaze. Ca
personaj reprezentativ pentru femeia de la munte , Vitoria este definita prin firea
energica , hotarata si darza ,prin harnicia si priceperea cu care conduce gospodaria
ori face negot , prin credinta in Dumnezeu si in valorile traditiei (codul moral ,legile
nescrise ale pamantului , obiceiuri , practici magice sau ritualice , superstitii).In
lumea in care Dumnezeu a pus randuiala si semn, Vitoria apara cu strasnicie
randuielile vechi dupa care se conduce comunitatea arhaica a oierilor si citeste
semnele naturii si pe cele trimise ei din plan divin , spre a-i lumina calea spre
adevar. Inainte de marea calatorie pe urmele lui Lipan , ea merge la manastirea
Bistrita , unde se inchina la icoana Sfintei Ana. Apoi se purficia spiritual (prin post si
rugaciuni , prin spovedanie si impartasanie). La aceste pregatiri se adauga cele
gospodaresti , care demonstreaza simt practic , abilitate si fermitate. In ipostaza de
sotie , Vitoria este un model de iubire si devotament , de statornicie si sensibilitate.

Dragostea pentru Nechifor este atat de puternica , incat el este mereu prezent in
gandul sau in visul Vitoriei (In singuratatea ei,femeia cerca sa patrunda pana la
el.Nu putea sa-i vada chipul,dar ii auzise glasul).Visul premonitoriu starneste o
neliniste care se amplifica pana la teama ,ascunsa in adancul sufeltului(se simtea
plina de ganduri,de patima si de durere).Zbuciumul launtric al eroionei este
surprins direct ,de catre naratorul omniscient sau prin monolog interior de catre
eroina insasi(N-am sa mai am hodina cum n-are paraul Tarcaului,pan ce l-oi gasi
pe Nechifor.).Din iubire adevarata(Abia acum intelegea ca dragostea ei se
pastrase ca-n tinerete) e gata sa-si sacrifice chiar viata.Hotarata sa descopere
adevarul si sa implineasca datina crestineasca pentru a da osemnitelor odihna
pamanatului , ea nu-si ingaduie nicio clipa de slabiciunea.Singurul moment cand
durerea se exteriorizeaza este la vederea ramasitelor din rapa, cand isi striga
barbatul pe numele Gheorghita.
Alta ipostaza a Vitoriei este cea de mama.Ea vegheaza cu strasnicie ca
Minodora si Gheorghita sa creasca in respect fata de valorile morale si legile
nescrise ale pamantului.Asprimea cu care sanctioneaza orice abatare a fetei sale de
la obiceiurile si practicile stravechi vine din sentimentul responsabilitatii materne.
Fata de Gheorghita ,Vitoria dovedeste grija mamei care isi ajuta copilul sa se
maturizeze.Ea reprezinta un mentor si un model in calatoria intiatica a fiului.
Ca femeie care se confrunta cu o lume necunoscuta , Vitoria da dovada de
calitati surprinzatoare ,precum inteligenta bazata pe o logica riguroasa ,abilitatea de
a intui psihologia celor din jur(Mama asta trebuie sa fie fermecatoare,cunoaste
gandul omului,cugeta Gheorghita caracterizare directa facuta de alte
personaje) , iscusita la vorba ,avand capacitatea de a se adapta imprejurarilor si
intamplarilor.
Actiunile si comportamentul ei (caracterizare indirecta) releva tenacitatea
,diplomatia ,abilitatea , capacitatea de disimulare care contribuie la aflarea
adevarului. Alte modalitati indirecte de construire a portretului eroinei sunt limbajul
si notarea gestului semnificativ. Numele personjaului semnifica cel victorios, in
acord cu imaginea femeii justitiare intalnite si in baladele populare sau tragediile
grecesti(precum Antigona). Eroina sadoveniana poate fi insa si o dezvoltare
originala a motivului maicutei batrane din Miorita.Considerata un Hamlet
feminin(G. Calinescu), Vitoria Lipan ramane un personaj cu valoare de model.
Eroul absent al romanului este Nechifor Lipan , personaj reprezentativ pt.
comunitatea locuitorilor de la munte. El este oier priceput si harnic,stapan de
turme , cu gospodarie mare in Magura Tarcaului.Portretul sau se construieste prin
insumarea episoadelor retrospective si a imaginilor fixate in amintirea celor care lau cunoscut. Aceasta modalitate neobisnuita de configurare a personajului este un
element de modernitate in romanul romanesc interbelic.

Portretul fizic-construit din perspectiva celorlalte personaje-evidentiaza forta

si frumusetea barbateasca.Nechifor era un barbat voinic si puternic,cu mustat
groasa si plete negre.Trasaturile fizice sunt completate de descrierea vestimentatiei
caracteristice stapanilor de turme din tinutul Tarcaului.Mos Pricop de la Farcasa isi
aminteste ca Lipan purta caciula brumarie,cojoc de miel negru scurt pana la
genunchi si era incaltat cu botfori.Tinuta mandra a vrednicului roman e in acord
cu portretul moral ,care se contureaza treptat.El apare la inceputul cartii in ipostaza
de voce narativa : legenda cosmologica pe care ii placea s-o povesteasca la
petreceri dezvaluie constiinta apartenentei la comunitatea oierilor. Portreul facut
personajului colectiv in secventa cu care se deschide romanul se aplica perfect si lui
Nechifor ,ceea ce subliniaza caracterul reprezentativ. Harnic si priceput in
mestesugul oieritului,el traieste mai mult in munte ,randuindu-si stanele si ciobanii.
Toamna merge la targ sa vand si sa cumpere oi ,zabovind mai apoi la petreceri. El
este darnic si cu inima deschisa , dar aprig la manie. Faptele sale , felul in care a
infruntat hotii sunt povestite cu admiratie ,eroul aparand intr-o aura
legendara(pleca la drum asupra noptii , nepasandu-i de oamenii rai). Curajul ,
marea energie si forta interioara ii intregesc portretul.Acesta se alcatuieste prin
caracterizarea directa facuta de catre personajele in memoria carora a ramas prin
amintirile Vitoriei ,care il alinta cu primul sau nume(Gheorghe,nume biblic amintind
de cel care a raspuns balaurul), si indirect , prin relatarea unor intamplari.
Desi nu este personaj de prim-plan al romanului ,ci un personaj secundar,
Gheorghita este o prezenta bine conturata.Fiul Vitoriei si al lui Nechifor (al carui
nume de taina il poarta) , Gheorghita este la varsta adolescentei ,a
initierii.Portretul fizic (construit din perspectiva naratorului)evidentiaza
caracteristicile varstei.Flacaul mandru si voinic(caracterizare directa facuta de
Vitoria) de 17 ani era sprancenat si avea ochii caprii ,ca ai mamei sale. Descrierea
vestimentatiei si notarea gestului semnificativ (procedee indirecte de caracterizare)
intregesc imaginea exterioara a flacaului : sub bondita inflorita avea chimir nou si
obisnuia sa-si cufunde palmele in chimir. Gestul pare a evidentia
responsabilitatea sporita a baiatului, care in absenta tatalui , veghea randuiala
stanelor , tinea socoteala turmelor de oi si plata ciobanilor.
Trasaturile morale ,evidentiate indirect sunt : priceperea in mestesugul
oieritului si respectul fata de parinti , inteligenta dublata de sensibilitate si credinta
in Dumnezeu.Desi trecut prin scoala si intiat in copilarie in viata muntelui si a
ciobanilor el este sfios si nesigur, intelegand ca acu a intrat in slujba grea si la
nacaz.Pentru el ,calatoria in tara de vale are o functie intiatica , marcand
trecerea de la adolescenta la maturitatea : pt tine de-aici inainte incepe a rasari
soarele.De-acu trebuie sa te arati barbat.Eu nu am alt sprijin si am nevoie de bratul
tau- ii spune Vitoria,pe care baiatul o asculta supus , o respecta si o admira ,uimit
ca ii intelege gandurile. Relatia dintre el si Vitoria (procedeu indirect de
caracterizare) pune in evidenta faptul ca a crescut in spiritul traditiei si in respectul
fata de parinti. Noua intiere se petrece treptat. Pe drumul parcurs alaturi de mama

sa , Gheorghita este un atent observator , descoperind adevaruri despre oameni si

despre lumea pe care o strabate.Monologurile sale interioare(caract. Indirecta)
dezvaluie spiritul de observatie si natura reflexiva a personajului.
Momentul cel mai semnificativ al maturizarii sale, -moment de emotie,
infiorare si teama- il reprezinta veghea osemnitelor tatalui sau.Baiatul isi invinge
frica si dintr-o data se simte cu adevarat barbat , asemenea tatalui : Sangele lui
Nechifor Lipan se intoarce asupra lui in pasi , in zboruri,in chemari.Acum,Gheoghita
e prgatit sa mantuiasca baltagul.In scena infruntarii directe cu ucigasii tatalui sau ,el
va lovi fara sovaiala.Ipostaza finala este cea a unui erou justitiar ,plin de curaj si
barbatie. El se dovedeste astfel urmas demn al tatalui sau , capabil sa preia
responsabilitatile in familie , nefiind intamplatoare identitatea numelui tatalui cu a
fiului. O genereatie se stinge,dar alta ii ia locul.