tiai, de exemplu, care este diferena ntre mitoz i meioz?

Nici noi, dar am aflat astzi.

Astfel, doamna profesoar ne-a explicat c mitoza este
etapa ciclului celular prin care se realizeaz procesul de
distribuire egal a materialului genetic al celulei mam
ntre dou celule fiice. n faza de sintez, anterioar
mitozei, celula mam i-a dublat cantitatea de material
genetic (adic de ADN) astfel nct prin diviziune celular
rezult dou celule-fiice, identice din punct de vedere
genetic att ntre ele ct i cu celula mam. Mitoza
dureaz cam o or i este dcompus din patru faze:
profaza, metafaza, anafaza i telofaza. Meioza, n schimb,
este un proces de diviziune celular care permite
formarea celulelor reproductoare. Ea se desfoar n
organele reproductoare i se finalizeaz cu formarea
celulelor reproductoare asexuate (spori) sau sexuate
(gamei). Meioza are doar dou faze: faza reducional i
faza ecuaional.

n laboratoarele de chimie astzi am nvat cte ceva

despre cupru, despre densitatea, duritatea, culoarea,
starea de agregare ale acestuia, despre aliajul cunoscut
sub numele de bronz, dar i despre felul n care este
produs alama.
Cel mai interesant experiment a fost, ns, cel n timpul
cruia, ajutai de carton colorat, ferfeci i srm, am
reprodus chiar noi lanul ADN, n laboratorul de biologie.

DIVIZIUNEA CELULAR
Ciclul de viata al unei celule cuprinde doua parti: INTERFAZA sI
DIVIZIUNEA CELULAR.

Interfaza este procesul care are loc nainte de fiecare diviziune si n care
se realizeaza dublarea cantitatii de ADN, ARN si proteine. Ea are mai multe
stadii, n care au loc sinteze complexe, procese de dublare a continutului
celulei. La nceputul interfazei are loc un proces special,replicarea
semiconservativa a moleculei de ADN.
Aceasta decurge n doua faze: cele doua catene ale moleculei de ADN se
separa n urma ruperii puntilor de hidrogen (1) si fiecare catena are
capacitatea de a-si forma o noua catena, complementara, astfel ca dintr-o
molecula de ADN rezulta doua molecule de ADN identice (2).
Dupa replicarea ADN-ului au loc procese biochimice care duc la dublarea
proteinelor cromozomiale, rezultnd cromozomi-fii sau cromatide surori.

Diviziunea celulara este procesul biologic prin care se formeaza doua

sau mai multe celule-fiice dintr-o celula-mama. Momentul declansarii
diviziunilor este determinat de anumiti factori: temperatura, hrana,
substante activatoare, starea de sanatate a celulelor.
Diviziunea amitotica (din limba greaca: a=lipsit; mitos=fir, filament, fus de
diviziune) sau directa este ntlnita mai ales la procariote. Acest fel de
diviziune se poate realiza n doua feluri, cnd celula-mama este mpartita
n doua parti egale printr-un perete, rezultnd doua celule-fiice identice sau
cnd celula-mama se alungeste, se gtuie la mijloc, partea mijlocie a
celulei se subtiaza pna cnd se rupe, rezultnd doua celule fiice.
Diviziunea cariochinetica sau indirecta este specifica eucariotelor. Dupa
particularitatile de desfasurare si celulele care rezulta n urma diviziunii, se
cunosc doua feluri de cariochineze: mitoza pentru celulele somatice
si meioza prin care, n final, rezulta gametii.

Diviziunea mitotica, ecvationala sau homotipica este specifica celulelor

somatice care intra n constitutia corpului organismelor. Diviziunea
nucleului are loc n 4 faze: profaza, metafaza, anafaza si telofaza.
n Profaza au loc mai multe procese: dispar membrana nucleara si
nucleonii; cromozomii se spiralizeaza, se ngroasa, se condenseaza;
cromozomii condensati sunt structuri superordonate; cromozomii apar
clivati (despicati) n doua cronatide surori unite prin centromer si apare
fusul de diviziune. Din acest proces nvatam ca n organismul nostru au loc
mitoze n fiecare zi, atunci cnd se nlocuiesc celulele uzate sau cresc si se
nnoiesc unele tesuturi noi. Acest lucru nu l simtim, dar e sub controlul
Creatorului nostru.
Metafaza este procesul n care cromozomii dicromatici se dispun n placa
ecuatoriala, fiind spiralizati la maxim, si se prind prin centromer de fusul de
diviziune. Acest mod unic prin care se desfasoara mitoza dovedeste din
nou maiestria si originalitatea lui Dumnezeu.
Anafaza e o alta etapa a mitozei n care: cromozomii-fii (cromatide-surori)
se desprind unii de alti, devin independenti (monocromatici) si migreaza
spre polii celulei; la poli, cromozomii formaza doua grupe simetrice;
mecanismul de atragere a cromozomilor nu este cunoscut. n aceasta
etapa totul se desfasoara cu o precizie si rigoare deosebita, impusa de
Creator si stiuta n totalitate numai de El.
n Telofaza se formeaza doi nuclei-fii, cromozomii se despiralizeaza treptat,
se alungesc, revenindu-se la reteaua cromatica, se refac nvelisul nuclear
si nucleonii si dispare fusul de diviziune.
Factorii care influenteaza mitoza: caldura si unele substante chimice
stimulatoare activeaza ritmul meiozei; lumina, radiatiile, frigul si unele
substante chimice inhibatoare blocheaza sinteza de ADN.

Diviziunea meiotica consta n doua diviziuni succesive: meioza I

heterotipica sau reductionala si meioza II homeotipica sau ecvationala
Meioza I are, la fel ca si la diviziunea mitotica, 4 etape.
Profaza I este foarte lunga, decurge n cteva zile si are loc n mai multe
etape: cromozomii omologi bicromatici (cromatidele-surori) se aliniaza
centromer cu centromer, acest fenomen se numeste sinaps. Urmeaza o
spiralizare accentuata a cromozomilor,acum clivajul este evident, fiecare
cromozom omolog fiind format din doua cromatide-surori; apare o tetrada
cromozomiala (formata din perechile de cromozomi materni si paterni
clivati). Tot acum are loc fenomenul de crossing-over (din limba engleza:
cross=ncrucisare; over=peste; schimb reciproc ntre segmente, ntre
cromozomii omologi perechi).
Metafaza I este etapa n care cromozomii omologi (tetrada) se dispun n
placa ecuatoriala, fiind prinsi de fusul de diviziune prin centromere. Numai
un Creator perfect ca Dumnezeu a creat astfel de cromozomi care "stiu" sa
se spiralizeze si sa se aseze pe placa metefizica. Urmeaza anafaza I n
care se separa cromozomii ntregi (bicromatici, paterni sau materni) si
nainteaza spre poli. Ultima etapa e telofaza I, unde n jurul cromozomilor
ajunsi la poli se formeaza noi anvelope nucleare, se contureaza cei doi
nuclei-fii cu n crimozomi, fiecare fiind bicromatici. Tot n aceasta faza are
loc fragmentarea citoplasmei, prin care se formeaza doua celule noi
haploide n.
Dupa o scurta perioada de repaus, numita interchineza, n care nu are loc
replicarea ADN, ncepe meioza II. si aceasta are tot 4 etape. Profaza
meiozei II este de scurta durata. Cromozomii dicromatici sau cromatidele
surori nu mai sufera o despicare (clivaj) longitudinala. n metafaza II
cromozomii se aseaza n placa ecuatoriala, fiind prinsi de fusul de diviziune
prin centromere. Urmeaza un alt proces, numit anafaza II. Aici din fiecare
cromozom bicromatic nainteaza spre poli cte o cromatida-sora. Ultima
etapa a meiozei II este telofaza II, unde n jurul cromatidelor sosite la poli
se formeaza menbrane nucleare, respectiv nuclei noi haploizi. Apoi are loc
fragmentarea citoplasmei, n urma careia rezulta patru celule haploide.
La plante se disting constant cele doua generatii: diplofaza, numita si
spofit, si haplofaza, numita gametofit.
La animale, generatia haploida si cea diplofida pot fi mai mult sau mai putin
diferentiate.

Scopul celor doua faze, haploida si diploida, este mentinerea constanta a

numarului de cromozomi la om. Putem deduce din aceasta constatare
intentia Creatorului de a mentine specia umana ca unitate bine finalizata.
MEIOZA

Meioza e diviziunea specializata a nucleului dintr-o celula vie care

duce la aparitia celulelor sexuale numite gameti. Celulele
femeiesti formate se numesc ovule iar cele barbatesti se numesc
spermatozoizi. Meioza asigura transmiterea genelor, de la parinti
la copii. De asemenea asigura variabilitatea copiilor, avand in
vedere combinatiile unice care se formeaza din combinarea a
jumatate de gene de la fiecare parinte. In cazul animalelor
aceasta variatie este esentiala pt evolutie prin selectie naturala.

Diferenta dinte meioza si mitoza

Meioza are multe similaritati cu mitoza. Insa exista difereante
majore. Genele se transmit prin codarea chimica a acidului
dezoxiribonucleic (ADN). In nucleu ADN este incadrat in structuri
numite cromozomi. Celula are un nr de cromozomi de genul 2n si
celulele se numesc diploide (48 cromozomo la om). Meioza
produce 4 celule sexuale, fiecare cu propria selectie de gene si cu
jumatate din nr de cromozomi numita si celula haploida. Cand
doua celule haploide de sexe diferite se intalnesc in timpul
reproducerii sexuate ele se unesc formand o celula diploida
numita celula ou sau zigot.
Prima diviziune meiotic

In cazul oamenilor diviziunea aceasta are loc in glandele sexuale.

In interfaza AND se dubleaza. Cand meioza incepe, AND devine
mai incurcat si apare ca filamente de cromozomi. Fiecare
cromozom este format din doua cromatide unite la mijloc.
Cromozomii se formeaza perechi. Se intampla ca unele gene
dintr-un cromozom sa treaca in celalalt cromozom (crossingover).
Ca in mitoza, membrana nucleara dispare. Perechile se aliniaza
ecuatorial, pe fusurile de diviziune, si se orienteaza catre cei doi
poli ai celulei formati de centrioli. Cromozomii se separa si
perechile se dspart mergand catre poli opusi. O noua membrana
nucleara se formeaza in jurul fiecarei combinatii haploide de
cromozomi. Intre timp plasmalema se desparte in cele doua
celule fiice.