Sunteți pe pagina 1din 3

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbtute probleme la ora actuala, un subiect

vast i complex. Omul i mediul sunt entiti inseparabile, existena omului fiind dependent
de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, n urma folosirii lor de ctre
om. Astfel apare poluarea n desfasurarea creia unele produse, rezultate din procesele
fiziologice i din activitatea omului i a animalelor, devin reziduuri care pot s incomodeze
bunul trai n funcie de natura i cantitatea lor.
Poluarea a nsoit omul nca de la apariia lui pe Terra, dovada fiind citesc de pe slide.
Poluarea mediului s-a dezvoltat i s-a diversificat pe msur evolu iei societ ii umane,
ajungnd astzi una dintre importantele preocupri ale speciali tilor din diferite domenii ale
tiinei i tehnicii, ale statelor i guvernelor, ale ntregii popula ii a pmntului.
Poluarea se gaseste sub diferite forme, si, dupa mai multe cautari din diferite surse, am
incercat sa realizez o clasificare cat mai simpla dar totodata sa cuprinda principalele tipuri de
poluare. Astfel, putem spune ca exista pe deoparte poluarea naturala care cuprinde eruptiile
vulcanice, furtuniile de nisip si incendiile naturale iar pe de alta parte, poluarea artificiala, care
cuprinde poluarea radioactiva, vizuala, sonora.
Pentru o intelegere mai usoara a acestor termeni, ii voi prezenta in continuare in functie de
actiunea lor asupra factoriilor de mediu care sunt aerul, apa si solul, respectiv poluarea aerului,
a apei si a solului.
Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru poluarea
mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii sale, cele mai importante fiind
agricultura, industria si transporturile care genereaza agenii poluani se rspndesc rapid n
aer, n ap sau n sol.
n trecut, datorita densitatii reduse a populaiei si a utilizarii in exclusivitate a unor alimente
naturale s-au produs cantitati mici de reziduuri. Odat cu marile progrese tiinifice, cantitatea
i natura lor s-a schimbat fundamental.n timpul revoluiei industriale (secolele XVIII i XIX),
poluarea aerului a devenit o problem major.
De asemenea, acesti oxizi de azot cat si cei de sulf ajung in atmosfera unde, in urma reactilor
chimice cu apa, formeaza acizi care cad pe Pamant sub forma de ploaie acida care afecteaza
monumente istorice si distruge intreci ecosisteme.
Din activitatea umana rezulta de asemenea dioxid de carbon i alte gaze, cunoscute sub
denumirea de gaze de ser, care nu blocheaz radia iile Soarelui rezultand in incalzirea
Pamantului. Totodata, gazele de sera reflecta radiatiile infrarosu de pe Pamant in toate
directiile avand aceleasi consecinte.
Poluarea aerului poate s afecteze si zona superioar a atmosferei, numit stratosfer.
Producia excesiv a compuilor care conin clor(compu i folosi i pn recent
n frigidere, aparate de aer condiionat) a redus stratul de ozon, crend o gaur
deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea
direct la razele solare a afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din
zonele sudice ale planetei.
ngrmintele chimice folosite n agricultur sunt vrsate n lacuri i ruri. Acestea se
combin cu fosfaii i nitraii din apa menajer i mresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa
poate s ajung sufocant din cauza algelor care sunt n descompunere i care epuizeaz
oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea petilor i a altor forme
de via acvatice.
Solul este necesar pentru creterea majorit ii plantelor i esen ial pentru toat produc ia
agricol. Toate acestea inhib creterea plantelor i pot duce la lipsa recoltei.

Vreau sa va spun povestea a 3 sticle de plastic a caror destin va avea un impact major asupra
vietii terestre.
Prima sticla, ca si alte mi si miloane de tone de sticle, ajunge la un deposit de reziduri, sau, un
nume mai des folosit, groapa de gunoi. Aceasta groapa se mareste in fiecare zi fiind aduse
reziduri care ocupa din ce in ce mai mult spatiu. Cum plasticul vegeteaza acolo, fiind presata
de straturi intregi de alte gunoaie, apa de ploaie invaluie deseurile si absoarbe compusii
solubili din plastic care sunt extreme de toxici. Impreuna, dau nastere unei substante
daunatoare, care ajunge chiar si pana in panza freatica, in pamant si in rauri, lacuri, otravind
ecosisteme si viata animalelor. Prima sticla trece prin 1000 de ani agonizanti inainte sa se
descompuna.
Calatoria sticlei a 2-a este mai ciudata dar din nefericire, nu e mai frumoasa. Ea ajunge intr-un
parau, apoi intr-un rau, care se varsa in mare, si mai apoi in ocean. Dupa luni pierdute plutind
in ocean, este incet atrasa intr-un vortex masiv unde se acumuleza deseurile, un loc numit
Marea Groapa de gunoi a Pacificului unde curentii oceanici au capturat milioane de plasticuri .
Unele animale se incalcesc in aceste mizerii, in timp ce altele le confunda cu mancare, dandule senzatia de saturare, murind astfel de foame (la propriu)
Dar sticla a 3-a este scutita de destinul tragic al celorlate 2 sticle. Ea este preluata de un
camion, adusa intr-o fabrica speciala impreuna cu alte plasticuri, unde sunt presate in niste
blocuri, macinate, spalate, topite devenind astfel materialul de baza care poate fi refolosit.
Astfel, sticla a 3-a este pregatita sa fie renascuta in ceva complet nou.
Tot din categoria poluarii artificiale face parte si poluarea radioactiva un urma careia sanatatea
omului este pusa in pericol. Emisiile radioactive duc la boala de iradiere care are manifestari
diferite in functie de timpul de expunere la iradiatii (de la iritatii pana la deces) cancer de
tiroid, leucemie.
Accidentul de la Cernobil: in urma unei explozii a centralei s-a produs contaminarea
radioactiv a zonei nconjurtoare. De asemenea, un nor de precipita ii radioactive s-a
ndreptat spre Ucraina, Belarus, Rusia, prile estice ale Americii de Nord punand in pericol
viata oamenilor.
Potrivit unui studiu publicat de Organizaia Mondial a Sntii (OMS), poluarea sonora st
la originea unor boli, disfuncii i mori premature. Zgomotul produs de mijloacele de
transport poate provoca diverse tulburri, de la insomnie la infarct, probleme de nv are i
acufene (iuituri n urechi) Potrivit studiului, zgomotul provocat de traficul rutier este al
doilea factor de mediu favorizant al mbolnvirilor, dup poluarea atmosferica.
Care au influente negative asupra puritatii atmosferice contribuind la accentuarea fenomenului
de "efect de sera".
se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5 pana la 10 km. Furtuni de praf se
produc si in alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai intr-o singura zi, un vant de o
violenta neobisnuita a produs un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas,
Kansas, Oklahoma si Colorado.
se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este
deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala. La inceputul anului 1983, pe insula Borneo a
Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare de
paduri tropicale. In coasta de Fildes, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in Ghana, in timpul
aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din plantatiile
de cacao.
Masuri impotriva poluarii solului:
-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care


sporesc fertilitatea solurilor etc.
-construirea de spatii de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi;
-ridicarea nivelului de securitate nucleara;
-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;
-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata
prin lege;
-combaterea eroziunii solului;
-colectarea
rezidurilor
menajere
in
recipiente
speciale,pe
sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora
-construirea de baraje;
-epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substante chimice sau a unor bacterii
biodegradante etc.);
-construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor,pentru a impiedica
deversarea directa a acestora in apele de suprafata;
-constructia de zone de protectie a apelor;
-construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor;
-executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor baraje;
-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer;
-construirea de vehicule cat mai putin poluante;
-plantarea unor zone verzi de protectie;
-producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian);
-utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre
speciale;
-extinderea si protejarea spatiilor verzi,a parcurilor,a gardurilor vii
-protejarea padurilor;
-interzicerea claxonatului si a altor surse generatoare de zgomot