Sunteți pe pagina 1din 109

Dezinfectia=totalitatea mijloacelor fizice,chimice,biologice si farmacologice care urmaresc

indepartarea,inactivarea sau distrugerea germenilor patogeni din mediu


Sterilizare= reprezinta totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor
patogeni sau saprofiti.Reprezinta forma cea mai completa de dezinfectie ,capabila
sa distruga germenii chiar si in forma lor sporulata
Asepsia =ansamblu de metode fizice si chimice care impiedica contaminarea cu microbi a unor
substante ,obiecte,incaperi(sali de operatie) si ansamblul de masuri care impiedica
contactul dintre germeni si plaga,deoarece impiedica infectia,asepsia este o metoda
profilactica
Antisepsia = reprezinta totalitatea masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor
prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu. Este o metoda curativa.
Curativ = care lecuieste, vindeca;parte a medicinii care care se ocupa cu tratarea si vindecarea
bolilor
Profilactic = preventiv
Paliativ= ameliorarea unei boli sau inlaturarea temporara a simptomelor fara a vindeca
Semn = fenomen manifestat de organismul bolnavului,recunoscut de catre personalul sanitar si
utlizat pentru precizarea diagnosticului si a prognosticului bolii
Simptom = manifestare a unei afectiuni sau boli, care contribuie la stabilirea diagnosticului ,iar
in mod particular, orice fenomen perceput ca atare de catre bolnav
Prodrom = simptom care survine la inceputul sau premergator unei boli,care anunta sau
avertizeaza venirea unei crize acute
Sindrom = complex sau totalitatea semnelor si simptomelor asociate sau care apar impreuna in
cursul unei boli dandu-I nota caracteristica
Spasm = contractie involuntara ,brusca( si violenta) a unui muschi sau grup de muschi
Ptoza = fenomen patologic constand in deplasarea in jos a unui organ ,de obicei ca urmare a
slabirii si a relaxarii unor ligamente de sustinere
Prolaps = deplasare sau iesire a unui organ in afara corpului sau cavitatii in care se afla,din
cauza slabirii mijloacelor sale de fixare
Protruzie = 1.deplaseare, alunecare din pozitia normala,de obicei spre anterior a unei
formatiuni anatomice 2.proeminenta anterioara pronuntata a unei formatiuni anatomice
Celiachie = intoleranta la gluten
Supuratie = formare si eliminare de puroi in urma unui proces infectios
Puroi = este un lichid dens, vscos de diferite culori de la alb, galben sau verzui, cu miros urt,care este
produs n urma unei infecii bacteriene i este alctuit din leucocite, plasm, bacterii vii i
moarte, proteine i alte resturi organice
Sepsis = 1.afectiune sistemica produsa de invadarea microbiana a partilor componente ale
organismului care in mod normal sunt sterile 2. Reprezinta raspunsul inflamator
sistemic,declansat de invazia microbiana
Istm = denumire generic in anatomie,pentru gatul sau partea ingusta(ta) a unui organ
Chim = masa semi-lichida de alimente partial digerate,rezultata din digerarea partiala a acestora
Parenchim =tesut functional al unui organ bogat in vase sanguine
Stenoza =defineste o ingustare patologica ,permanenta a unui canal sau orficiu anatomic
Hiatus = separare,deschidere ,fisura sau pasaj scurt intr-un organ sau dintr-o sau intr-o parte a
organismului
Atrofie = degenerare morfologica si functional ,micsorare a volumului si a puterii unei
cellule ,tesut sau organ
Morfologie = referitor la forma si structura
Hipotrofie =dezvoltare insuficienta a volumului unui organ sau tesut

Hipertrofie = dezvoltare excesiva a volumului unui organ sau al unui tesut fara inmultirea celulelor
Ischemie =deficit circulator (local) prin micsorarea fluxului de sange arterial in tesutul sau
organul respectiv,datorita unui obstacol in calea circulatiei arteriale
(spasm,obturare,compresiune)
Necroza = moartea unui testut sau cellule
Necroza-ischemica = asa-zisa de coagulare,caracterizata prin oprirea circulatiei sanguine.
Necroza-cazeoasa= caraterizeaza TBC,formeaza materie grunjoasa sau cenusie.
Necroza de lichefiere= obisnuita in infectii, se traduce prin formare de puroi.
Necroza fibrinoida =este vizibila in peretii vaselor in cursul bolilor ca lupusul eritematos
diseminat si periarterita nodoasa.
Idiopatic = cauza necunoscuta
Tenesme=simptom care apare in cursul unor boli ,caracterizat prin necesitatea ineficienta
uneori dureroasa de a urina sau defeca
Tenesme rectale = durere anala insotita de o contractie a sfincterului anal,care precede sau
urmeaza unei evacuari rectal
Tenesme vezicale = descriu senzaia de golire incomplet a vezicii urinare dup micionare. Termenul
se refer i la spasmul persistent, ineficient i dureros al vezicii urinare nsoit de necesitatea
urgent de a urina sau la efortul ineficient de a urina.
Chist= tumoare(neoplasm) benign,de forma unei pungi inchisa,plina cu continut lichid
sau semilichid ,gazos
Diseminat= raspandit,imprastiat,risipit
Grataj = zgariere(cu unghiile proprii),scarpinatura
Stricturi(a)= stramtare a unor canale din organism ,ca urmare a unor leziuni inflamatorii ,cicatrice etc
Dioptru(oftalmo)=suprafata care separa doua medii transparente cu indici de refractive diferiti
Papila = mica proeminenta (conica) a pielii,a unor mucoase sau fetei externe sau interne a unui organ
Cazeum= masa de substanta,necrozanta,bogata in proteine si lipide,asemanatoare cu branza,
urat mirositoare
Cloanozare = formarea unor aderente intre organe
Aderenta = tesut fibros care se dezvolta,in cavitati seroase in urma unei infectii sau interventii
chirurgicale,unind organe ,care in mod normal sunt separate
Desmoplazie = cresterea de tesut conjunctiv fibros,poate aparea in jurul unei tumori(neoplasm)
provocand o fibroza densa in jurul tumorii
Palpebral = referitor la ploape
Hernie = iesirea totala sau partial a unui organ din cavitatea sa naturala printr-un orificiu natural
sau artificial
Fascie=foita care acopera muschii sau alte structuri anatomice
Aponevroza = membrana albicioasa ,rezistenta ,constituita din fibre conjunctive,care inveleste si
sustine muschii(si care se continua si sub muschi)
Plex = retea de fibre nervoase sau retea de vase sanguine sau limfatice impletite intre ele nesitematizat
aflate in diferite parti ale organismului
Folicul= formatiune anatomica,in forma de sac de dimensiuni reduse
Induratie=process patologic caracterizat prin cresterea in consistent a unui tesut sau organ
Pericit = celula situata in dedublarea membrane bazale de la nivelul peretelui anumitor capilare
si mulata strans pe endoteliul vascular
Endoteliu = epiteliu care formeaza tuninca interna a anumitor cavitati inchise ale organismului
Polipoza = afectiune caracterizata prin dezvoltarea intr-un oragan a mai multor polipi(colon indeosebi)
Shunt= derivatie

Ectopic =.deplasare sau pozitie anormala a unui organ sau tesut sau care se gaseste intr-o pozitie
anormala
Heterotopic = se refera la prezenta unui anumit tip de tesut ,aflat intr-un loc in care nu exista in
mod normal ,dar de regula coexista cu tesutul original din locatia anatomica corecta
Congenital = afectiune,malformatie prezenta din nastere
Ectazie= 1.dilatarea temporara sau permanenta a unui oragan 2.dilatarea peretelui uni organ
Hidroree(hiperhidroza)= transpiratie abundenta
Ablatie = interventie chirurgical ace consta in indepartarea unui organ ,membru sau un ansamblu
de tesuturi sau a unui corp strain
Livid = invinetit ,vanat
Eschila= bucata mica,aschie desprinsa dintr-un os
Crepitatie = Zgomot patologic repetat, produs de ciocnirea a dou oase fracturate, de frecarea aerului
cnd ptrunde n plmnii bolnavi etc
Apofiza= proeminenta pe suprafata unui os (de ex.apofiza vertebrei)
Ocluzie = inchidere ,astupare a unui orificiu
Excrescenta ( polip,vegetatie neg etc)= formatiune (tumoare/neoplasm) rezultata in urma unei cresteri
tisulare sau pe suprafata unei mucoase sau organ in exces ,realizand denivelari pe
respectivele suprafete
Atrezie=lipsa sau dezvoltarea insuficienta a lumenului sau a orificiului de evacuare a unui organ cavitar
Angina= 1.inflamatie acuta a faringelui,amigdalelor care impiedica deglutitia si respiratia
2.durere retrosternala(de origine ischemica miocardica)
Iatrogen =element care desemneaza o afectiune determinate de rezultatul unui tratament ,ca efect
nedorit ,neasteptat, inevitabil
Chiuretaj=curatire a suprafetei unei mucoase ,de tesuturi bolnave
Plazie=alterare de tesut
Aplazie=absenta congenitala sau dezvoltarea defectuasa a unei parti a organismului
Displazie= termen care defineste in principiu toate anormaliile de dezvoltare a unui tesut sau organ sau
ale unei parti din organ
Metaplazie=schimbare a structurii unui tesut in functie de modificarile mediului
Hiperplazie= crestere benigna a volumui unui tesut prin multiplicarea celulelor care il constituie
Hipoplazie= dezvoltare inficienta a unui tesut sau organ
Proliferare=inmultire in mod anormal
Apoptoza=moartea naturala ,programata a unei cellule
Adinamie=scaderea generalizata a activitatii motorii spontane ,consecutive unei senzatii de slabiciune
muscular marcanta
Ictus = stare patologica manifestata brusc si intens ,insotita de caderea corpului,soc
Transudat=lichid ce se acumuleaza intr-o cavitate a organismului prin tranversarea membranelor
celulare sau a peretilor vasculari sub actiunea unei presiuni hidrostatice sau
colloid-osmotice,este sarac in proteine (predominant albumina) avand drept cauza tulburari
circulatorii
Exudat= reprezinta produsul de secretie ce se formeaza in cursul unui process inflamator al mucoaselor si
al diferitelor testuri ale organismului,este un lichid bogat in protein (predominant albumina)
fibros,hemoragic sau seros care se formeaza prin trecerea serului prin secretii peretii vasculari
Eventratie = proeminenta a viscerelor abdominal prin patura musculara a peretelui abdominal si sub
piele,este in general legata de un defect de cicatrizare dupa o interventie chirurgicala

Stroma=1.retea de support a unui organ ,alcatuita din tesut conjunctiv vase si nervi care difera de testul
functional 2.tesut de hranire si sustinere a unei tumori maligne.3. tesut conjunctiv vascularizat
ce contine ramificatii nervoase si constituie scheletul unui organ sau tumori
Dilacerare = disocierea tesuturilor ,insotita de alterari distrofice grave ,a unor procese traumatice
supurative,flegmoase sau granuloase (de ex.dilacerare cerebrala)
Fluctuenta= semn clinic decelat prin palparea unui tesut si care consta in senzatia palparii unei
formatiuni cu lichid
Fenomene vegetative =greata ,varsaturi,rinoree,lacrimare,transpiratii
Parietal = Care se refer la peretele unei caviti a organismului, care aparine acestui perete
Distal=1.Situat mai departe fa de un punct de referin 2. (Anat.) Situat ntr-o poziie extrem
periferic a corpului
Proximal = 1. Termen care indic o poziie apropiat n raport cu un punct central; mai apropiat de axa
median a corpului. 2. aproape de un punct de origine 3. despre o poriune a unui organ
Eructatie= eliminare pe cale bucal a gazelor din stomac; rgial,
Conca = excavaie profund a pavilionului urechii sau nasului.
Anoxie= scaderea oxigenarii tisulare sub valorile normale fiziologice ,poate fi provocata de lipsa
oxigenului din amestecul respirator(aer),reducerea debitului sanguin sau diminuarea capacitatii
hemoglobinei de a transporta oxigen
Pozitie de decerbrare =extensia tuturor celor 4 membre(in special la nou-nascut)
Diaforeza = transpiratie abundenta
Manifestari vegetative =greata,varsaturi,lacrimare,rinoree,diaforeza
Tulburari vegetative =incontienta urinara,tuse,stranut,aritmii etc
Dilacerare = disociere masiva sau ruptura a unui organ sau tesut ,consecutiva unor procese traumatice
,inflamatorii,supurative sau gangrenoase
Porfiria= boala ereditara cauzata de o tulburare a sintezei hemului
Hem= pigment ce contine Fier
Anaclorhidirie= Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric.
Fistula=1. Orificiu, traiect sau conduct anormal, congenital sau accidental, care comunica cu o cavitate
naturala sau patologica, cu un organ cavitar, cu o glanda si care permite drenarea secretiilor
sau excretiilor acesteia( sau prin care se scurg secretiile interne) 2. ulceratie adanca intr-un tesut
al organismului.
Meteorism = se intelege o acumulare de gaze in intestine care se manifesta prin distensia in volum
a abdomenului
Sughitul = reprezinta o contractie spastica repetitive a diafragmului ,care ia nastere prin excitatia
vagului sau a frenicului transmisa afferent in centrul respirator si care provoaca o excitatie
ritmica a nucleului frenic
Iritarea nervului frenic sau vag (ex): 1.compresie =tumori esofagiene,hernie hiatala 2.prin
vecinatatea unor procese inflamatorii ,pericardita ,pleurezie 3.in cadrul unor procese inflamatorii
Bronsita ,gripa astm
Pirozis =symptom apropiat durerii ,descries ca o durere cu character de arsura ,localizat imprecise
Retrosternal inferior si epigastric
Hipocromie = absenta de pigment melanic
Hemosiderina = Pigment feric de rezerva, intrand in ciclul de sinteza sau de degradare a moleculei de
hemoglobina.
Pericit =Celula situata In dedublarea membranei bazale de la nivelul peretelui anumitor capilare
sanguine si mulata strans pe endoteliul vascular.

Motricitate = 1. Proprietate pe care o poseda centrii nervosi de a declansa contractia musculara.


2. Totalitatea funciilor nervoase i musculare permind micrile voluntare sau automate ale
corpului
3. Capacitate a activitii nervoase superioare de a trece rapid de la un proces de
excitaie la altul, de la un anumit stereotip
Convex = Care are suprafaa rotunjit i bombat, care prezint o proeminen.
Concav = Care prezint o scobitur; n form de adncitur
Convergent = lentil convex care adun ntr-un singur focar razele care o strbat
Divergent = Care se deprteaz dintr-un punct comun n direcii diferite; (despre fascicule de raze
luminoase)

Degenerscenta = Modificarea patologic regresiv, anatomic i funcional, a unui esut sau a unui
organ, ca urmare a suprimrii legturii lor cu sistemul nervos sau cu circulaia sangvin, a unei
intoxicaii grave a organismului sau a unui deficit de metabolism etc ; degenerare.
Celioscopia = laparoscopia cavitatii pelvine
Corion = Strat profund al pielii sau mucoasei , n care se gsesc vase sangvine i nervi
Desmoplazie = cresterea tesutului fibros sau conjunctiv ,poate aparea in jurul unei tumori (neoplasm)
provocand fibroza densa in jurul tumorii sau tesut cicatriceal (adeziuni) in interiorul abdomenului
dupa chirurgia abdomenului
Deperditie = pierdere,diminuare

DUREREA
Tipuri clinice de durere:

Dupa structurile din care se formeaza stimulul dureros se disting urmatoarele clase :
1-Durerea periferica ia nastere din structurile dotate cu inervatie nociceptiva.
Ea cuprinde :

-Durerea somatica superficiala :


- care provine din stimularea printr-un agent fizic a nociceptoriilor pielii
-ea este bine localizata ,de regula proportional cu intensitatea stimulului si cu
character determinat de agentul stimulator
-Durerea somatic profunda :
- provine prin stimularea nociceptorilor somatic profunzi(din muschi,articulatii,oase etc)
-este mai putin bine localizata,segmentara cu iradiere specifica
-este corelata cu intensitatea stimulului ce o produce , are character uneori ascutit,de
intepatura,alteori pulsatil
-Durerea viscerala :
-apare prin stimularea noiceceptorilor viscerali
-este profunda,difuza(post localizata) ,cu iradieri caracteristice in suprafata
-are charactere diferite ,de crampa,stranger compresie,arsura si este accentuate
de activitatea fiziologica a viscerului implicat sau compresia sa.

2-Durerea neurogena ia nastere prin modificarea in sistemul nervos a unor


impulsuri,care sunt astfel percepute ca durere .Ea cuprinde :

-Durerea neurogena periferica (nevritica si nevralgica ):


-apare in suferinte ale nervilor periferici ,este o durere difuza in teritoriul nervilor afectati
-uneori poate fi declansata de o stimulare banala si cu intensitate disproportionate fata de
acestea,uneori foarte intense ,cu character greu de definit,deseori ca arsura
-Durerea centrala:
-apare in suferinte ale SNC,(carateristic este sindromul thalamic)
-durere foarte intensa ,care apare spontan sau este declansata de stimuli minori

Cronologia durerii a permis distingerea urmatoarelor tipuri :

1-Dureri de tip acut urmare a unei stimulari nociceptive,cunoscuta sau necunoscuta :


Durerea acuta =este o durere cu durata de maxim ore sau zile,de intensitate variata,produsa
prin stimulare nociceptiva,poate reprezenta o urgenta medicala
Durerea subacuta = are aceeasi caractere si mecanism ca cea acuta,dar o durata care se poat
intinde pana la 6 luni,aceasta cifra este empiric aleasa (provenind de la obs clinice), nu
reprezinta o urgenta medicala
Durerea recurenta acuta= este o durere produsa prin stimulare nociceptiva continua sau
recurenta,produsa prin procese patologice cornice
Durerea acuta continua= este datorata unei stimulari nociceptive continue
(ex.durerea neoplazica)
2-Durerile de tip cronic nu au o stimulare nociceptiva evidenta ,fiind psihogene sau
neurogene:
Durerea cronica benigna =este o durere neneoplazica ,cu durata de peste 6 luni si apparent bine
tolerata de bolnav
Sindromul durerii cornice benign= netratabile cuprinde durerea cronica,prost tolerate de
pacient durere care devine centrul existentei si al preocuparilor acestuia
,impiedicand o viata sociala normala

Caracterele durerilor permit izolarea unor aspecte tipice :

Durerea colicativa = este descrisa ca o crampa sau torsiune,este durerea tipica afectiunii
organelor cavitare ,fiind determinata de contractia spastica intense sau
contractia unui perete inflamat,se descriu colicile : intestinala , biliara,
uretrala ,uterina
Durerea pulsatila =apare in procese inflamatorii sau iritative in cavitati inchise sau subtensiune
sau in leziuni inflamatorii arteriale
Junghiul =este o durere bine localizata ,intense cu character pognitiv (de impunsatura de
pumnal), apare in afectiuni inflamatorii ale seroaselor ,cel mai characteristic fiind junghiul
pleural
Claudicatia = este o durere resimtita ca o crampa intr-o masa muscular,in timpul efortului si
care cedeaza imediat in repaus,se datoreste ischemiei segmentului in activitate.

DUREREA EXTREMITATII CEFALICE


-CEFALEEA1-Cefaleea vasculara de tip migrenos :
-se caracterizeaza prin crize dureroase cu localizare sau debut unilateral ,de intensitate
si durata variabila ,care se repeta la intervale variabile.
-crizele se insotesc de anorexie ,greata varsaturi ,alte fenomene vegetative
-mecanismul comunn acceptat este vascular,crizele fiind declansate de vasodilatatie,
interesand arterele intra si/sau extra craniene
In aceasta categorie sunt cuprinse :
migrena clasica =caracterizata prin existenta unor prodroame ale crizei migrenoase,constand
in tulburari vizuale (reduceri de cap vizual,socotoame),parestezii localizate la o extremitate ,
stare confuziva ;prodroamele dispar la instalarea durerii si se datoresc unei faze de
vasoconstrictie initiala,urmata de vasodilatatie
migrena comuna = mai frecventa ,nu are prodroame, si este variabila in intensitate ,localizare
si durata
cefaleea cu crize apropiate cluster headache= se caracteizeaza prin crize succesice de scurta
durata separate prin intervale mari de liniste;in timpul crizelor apar fenomene
locale vegetative unilaterale (lacrimare,rinoree,eritem localizat)
migrena hemiplegica si oftalmoplegica = cu fenomene neurologice majore tranzitorii intra si
uneori postcritice
2-Cefaleea musculara de tensiune
-este localizata occipital si datorata contracturii muschiilor paravertebrali cervicali
-poate fi secundara unei suferinte a coloanei (spondiloza) sau expresia mentinerii
psihogene sau impuse profesional a unei pozitii tensionate
3-Cefaleea vasculara nemigrenoasa
-se datoreste vasodilatatiei induse de factori extracranieni (cu actiune generala)
-apare in febra,hipercapnie,administrarea de vasodilatatoare (de ex.nitrati), cresteri bruste
tensionale care depasesc capacitatea de autoreglare a vaselor cerebrale

4-Cefaleea de tractiune :
-apare prin tractiunea asupra structurilor intracerebrale sensibile la durere
-o cauza importanta este dezvoltarea unei formatiuni intra craniene ,cum ar fi tumorile ,abcesele
,hematoamele crebrale,durerea in aceste cazuri nu este produsa de hipertensiunea
intracraniana,ci prin tractiune, hipertensiunea intracraniana determinand varsaturi explozive,
fara greata ,durerea nu este obligatoriu continua,ci poate avea perioade de accentuare si
acalmie.
-o alta cauza de tractiune cu cefalee este scaderea tensiunii intracraniene , cum se intampla
dupa punctia lombara, scaderea presiunii intracraniene antreneaza venodilatatie,cu
tractionarea structurilor sensibile ale sinusurilor venoase
5-Cefaleea de cauza inflamatorie
-

apare prin inflamatie ,interesand structurile cefalice sensibile,poate fi :


inflamatie intracraniana = cum se intalneste in meningite,meningo-encefalite ,flebite ale
venelor intracraniene ,hemoragie intracraniana ,arterite; cefaleea este
simetrica ,fronto-occipitala,continua
inflamatie extracraniana= prin celulite ,abcese sau arterite ;cefaleea este localizata ,cu
modificari caracteritice locale

6-Cefaleea prin nevrite si nevralgii


compresia sau tractiunea =nervilor senzitivi cranieni si cervicali ,tumori ,traumatisme ,inflamatie
boli degenerative spinale(spondiloza,discopatii),da durere in teritoriul de inervatie al
ramurii sau nervului afectat prin nevrita
nevrita post-herpes zoster = da durere in teritoriul ramului afectat de infectia cu virusul varicela
zona in care a aparut eruptia ,durerea poate preceda aparitia si persista dupa
vindecarea eruptiei ,ca in toate localizarile zoni zoster
nevralgia trigeminiala (tic douloreux) = datorata probabil unor leziuni in ganglionul trigeminial
,se caracterizeaza prin dureri deosebit de intense in teritoriul unuia sau mai multor
ramuri la nivelul nervului trigemen ,provocata sau accentuata prin stimuli de mica
intensitate ,in zone declansante,o afectare similara poate aparea si in teritoriul
glosofaringian (regiunile auriculara si amigdaliana)
7-Cefaleea de conversie sau psihogena
-aceasta forma nu are o baza organica evidenta
-este resimtita deseori ca o durere in casca sau localizare variabila si apare dupa traume
psihice sau ca o expresie a unor suferinte psihice

8-Cefaleea de origine nazo-sinusala


-inflamatia,reactiile alergice , traumatismele ,tumorile nasului si a sinusurilor paranazale
determina cefalee
- localizarea durerii da indicatii privind structurile afectate ,astfel :
durerea cu origine in: sinusul maxilar=este resimtita periorbitar si in zona temporala si orbitala
sinusul sfenoid= in vertex
celulele etmoidale=periorbitar
sinusurile frontale= in zona lor de proiectie

9-Cefaleea de origine auriculara,poate avea drept cauze :


-leziuni ale urechii externe:
leziunile pavilionului = degeraturi ,traumatisme ,condrite,tumori,dau dureri clar localizate la locul
leziunii
leziuni ale canalului auricular extern =prin traumatism ,otita externa, infectii (furuncul) dau dureri
localizate in conca (excavaie profund a pavilionului urechii sau nasului.)
-leziuni ale timpanului si urechii medii:dau dureri periauriculare si mastoidiene
10-Dureri iradiante din zone adiacente
-pot aparea in infectii si tumori invazive nasofaringiene ,infectii dentare,infectii sinusale,tumori
cervicale invazive
11-Cefaleea de origine oculara :
Glaucomul acut = da durere periorbitara si oculara intensa ,ochiul fiind rosu prin vasodilatatie ,mai ales
perireninian
tulburarile de refractie = dau o durere surda oculara,perioculara,occipitala,deseori dupa efort vizual
prelungit
Papilita,neuroretinita si nevrita retrobulbara=dau dureri accentuate de miscarile globului
infectiile,tumorile si traumatismele oculare = dau dureri perioculare si oculare
12-Cefaleea de origine dentara
-afectiunile dentare acute cu interesarea cavitatii pulpare sau durere locala cu caracter
pulsatil,uneori iradiind si in zonele invecinate
13-Cefaleea de origine osteoarticulara
-afectarea periostului cranian, a ligamentelor si articulatiilor coloanei cervicale ,da cefalee in
zona afectata,accentuata de presiune sau miscare

DUREREA DE ORIGINE
TORACICA
1-DURERI TORACICE DE ORIGINE PARIETALA
Sunt de regula dureri bine localizate accentuate de miscarile respiratorii ,tuse sau compresie pe zona
dureroasa.Localizarea in hemitoracele stang duce deseori la anxietate prin presupunera unei etiologii
cardiace
Tegumentele = pot da durere prin afectiuni similare cu cele dezvoltate in alte segmente corporale
(furuncule , leziuni mecanice contuzii,etc),durerile tegumentare sunt bine localizate ,iar examenul
regiunii dureroase evidentiaza leziunea cauzala
Durerile musculare = sunt difuze ,de regula bine localizate in afectata si cand sunt mai intense cu
iradiere in dermatomul comun cu muschiul afectat.
Traumatisme musculare cu sau fara hematoame = afectarea musculare in infectii generalizate ,da
dureri musculare difuze pe intinderi mai mari.Suprasolicitari musculare(febra musculara),pot aparea in
musculatura intercostala dupa accese prelungite de tuse,dureri similare pot aparea dupa efort in
musculatura centurii scapulare.
Poliartrita scapulo-humerala=comporta pe langa intinderi ligamentare ale articulatiei scapulohumerale,si un posibil proces fibromiozitic,zona scapulo-humerala este dureroasa la mobilizare ,mai ales
la rotatie si adductie,iar masele muscularesunt dureroase la palpare.
Sindromul Mendlowitz =este o durere de efort in micul pectoral ,cuprinzand si umarul ,dar fara iradiere
in brat
Pleurodinia =este o durere vie ,latero-toracica ,accentuata de miscari si palpare si este expresia unei
miozite
Dureri osteoarticulare = sunt bine localizate si accentuate de presiune
Sindromul Tietze =este o afectare inflamatorie a articulatiilor condrocostale,da dureri localizate anterior
toracic ,care preteaza la diagnostic diferential cu dureri viscerale ( in primul rand cu cea coronariana)
,durerea este accentuata de compresie ,iar zona articulara este tumefiata ,eritematoasa

Durerile radiculare si nevralgice = :


-apar prin iritarea sau inflamarea radacinilor senzitive sau a nervilor intercostali
-radiculita = sunt expresia iritatiei radacinii senzitive a nervilor spinali, durerea radiculara este
resimtita in dreptul radacinii respective si iradiaza pe traiectul nervului intercostal respectiv
,neputand fi diferentiata de durerea nevralgica
-Nevrita = durere care apare prin procese ce irita nervul intercostal in traiectul sau ,durerea
iradiaza pe intreg traiectul si este accentuata de compresia unor puncte de sensibilitate
-durerile radiculare si nevralgice sunt accentuate de miscari ale coloanei vertebrale si cutiei
toracice ,inclusiv miscarile respiratorii ,tuse etc.
-radiculitele pot avea cauze infectioase ,toxice ,dar cel mai adesea sunt de origine mecanica ,prin
compresii sau traumatisme ale nervilor sau radacinilor lor senzitive

2-DUREREA TORACICA DE
DE ORIGINE RESPIRATORIE

Structurile intratoracice sensibile la durere sunt traheea,bronhiile principale si pleura parietala


Structurile intratoracice insensibile la durere sunt parenchimul pulmonar ,bronhiile lobare si sublobare si
pleura viscerala
Durerea traheo-bronsica = intalnita in traheobronsica acuta,este localizata in zona sternala superioara,
fiind o durere profunda (de unde si denumirile retrosternala sau substernala),difuza,putin
intensa ,resimtita ca o arsura,accentuata de tuse, mai poate fi produsa de corpi straini aspirati
( in special oase care ranesc mucoasa)
Durerea pleurala = este cea mai comuna forma de durere in bolile aparatului respirator ,durerea
pleurala este caracteristica (junghiul pleural) ,bine delimitata intensa,cu caracter de
intepatura , uneori iradiind simetric in spate (transfixiant),deseori localizata
submamelonar,accentuata de miscarile respiratorii ,tuse si miscai ale toracelui,presiunea
accentueaza ceea ce determina decubitul pe partea sanatoasa.
Durerea diafragmatica =este un tip particular de durere pleurala ,pleura diafragmatica centrala , ca si
peritoneul corespunzator fiind inervate senzitiv prin nervul frenic ,iar cea periferica prin
intercostali. Afectarea pleurei diafragmatice periferice da durere pleurala comuna.Afectarea
pleurei sau peritoneului diafragmatic central da o durere specifica ,resimtita pe marginea
anterioara a trapezului , supraclavicular.Pleurezia sau pleurita diafragmatica ,abcesul frenic sunt
cauze ale acestui tip de durere.

3-DUREREA TORACICA DE
ORIGINE CARDIOVASCULARA
Durerea toracica de origine miocardica ischemica (coronariana) :
(apare in IMA si angor pectoris)
-localizare :
-retrosternal/precordial profund
-durere difuza ,pe o suprafata nu intr-un punct
-de regula bolnavul indica durerea cu mana sau cu pumnul,nu cu degetul
-iradiere :
-ambii umeri
-membrele superioare,mai frecvent pe stanga,coborand pana la ultimele doua degete
-subscapular sau interscapulovertebral stang
-regiunea cervicala pana in arcadele dentare
-epigastru ,nu iradiaza niciodata mai jos de ombilic
-calitatea :
-constrictiva : ca o gheara,corset,strangere,menghina
-compresiva : ca o apasare,greutate pe piept
-legatura cu efortul :
-apare la efort si emotii
- in timpul efortului indiferent ca acesta este mers in panta sau teren plat,efort digestiv,alergat
respectiv in timpul unei emotiei pozitive sau negative sau alt tip si nu la un interval mai lung
dupa acestea
- apare si in repaus,uneori la un interval dupa un efort deosebit
-poate creste progresiv
-miocardul ,ca de altfel ca orice muschi ischemiat,atunci cand nivelul activitatii depaseste posibilitatile
aportului de oxigen care sa asigure metabolismul aerob,intra in metabolsim anaerob cu formare de
metaboliti acizi(acizi lactic si piruvic), cu dezvoltare locala de acidoza si pierdere de potasiu din celule,
acesti stimuli actioneaza asupra receptorilor vasculari si declanseaza durerea .
-ischemia miocardica este in marea majoritate a cazurilor expresia unei obstructii totale sau partiale
coronariene,obstructia partiala cu pierderea capacitatii de dilatare a coronarei limiteaza debitul
coronarian si nu mai permite adaptarea acestuia la efort
-cum extractia de oxigen a miocardului este mare si nu poate fi crescuta ,singurul mecanism de adaptare
a aportului de oxigen la efort este dilatarea vasculara miocardica,obstructia completa a unei artere
coronare duce la necroza miocardului

-cauza cea mai comuna a leziunii coronariene este ateroscleroza ,complicata sau nu cu tromboza
parietala partial sau total obstructiva
-tromboza este urmarea erodarii sau fisurarii si ulcerarii unei placi de aterom,cu dezgolirea continutului
lipidic si colagenului subendotelial trombogen
-ischemia miocardica poate fi si expresia altor leziuni coronariene :congenitale,inflamatorii, obstructii
embolice etc sau a unor cresteri brutale ale necesitatilor de oxigen (de ex.aritimii cu frecventa foarte
mare),de asemenea ,poate provoca ischemie sau poate contribui la agravarea ei un aport limitat de
oxigen prin hipoxie sistemica sau anemie.
-inervatia dureroasa cardiaca este purtata prin fibre ale simpaticului cardiac corespunzator
metamerelor C7-T5,ceea ce va explica localizarea si iradierea durerii
criza de angina = este o durere cu durata de minute,nu fractiuni de secunda si nu peste 20
minute.cedeaza la vasodilatatoare(nitroglicerina)
durerea de infarct = durata de peste 20 min ,nu cedeaza la vasodilatatoare (nitroglicerina)

Durerea toracica de origine aortica


-structura dureroasa a aortei si a arterelor mari este considerata tuninca externa adventicea ,
a carei distensie ar fi la originea durerii aortice
-tipica pentru durerea aortica este durerea din disectia de aorta (termen vechi anevrismul disecant):
-durere intensa,daca disectia incepe in aorta ascendenta(cel mai frecvent) ,cu localizare toracica
anterioara si iradiere catre umeri,dar foarte rar in brate
-pe masura ce disectia inainteaza,durerea o urmeaza catre spate ,interscapular si apoi catre
lombe
-intensitatea este foarte mare de la inceput si ramane constanta pe tot parcursul evolutiei
-examenul obiectiv arata o inegalitate a pulsului la nivele simetrice
Distensia cronica a aortei,anevrismul aortic = care poate fi aterosclerotic ,(cel mai frecvent) sau luetic
,este de regula nedureros ,dar in caz de distensie foarte mare poate provoca durere prin
compresie a structurilor vecine sau eroziune osoasa

Durerea toracica de origine pericardica


-pericardul este o structura cu inervatie dureroasa saraca,pericardul visceral,fiind insensibil ,iar cel
parietal sensibil dureros pe portiuni limitate,mai ales cel diafragmatic si anterior
Inflamatia pericardica =da durere relativ surda dar uneori destul de intensa,localizata toracic anterior,
accentuata de miscariile respiratorii si relativ putin de presiune,durerea poate fi confundata cu
cea ischemica ,dar este continua si/sau accentuata de miscarile trunchiului sau respiratie

4-DURERI TORACICE CU ORIGINEA


IN ALTE ORGANE MEDIASTINALE
durerea esofagiana =se datoreaza distensiei cu contractura secundara si/sau iritatiei mucoasei
esofagiene, inervatia esofagului este data tot de metamerele dorsale,ca si in celelalte viscere
toracice ,ceea ce poate crea similitudini simptomatice si probleme diagnostice,durerea este
intensa localizata retrosternal sau in spate si provocata de deglutitie si poate insoti pirozis,si alte
simptome esofagiene cum ar fi disfagia.
Durerea mediastinala = dezvoltarea de formatiuni tumorale mediastinale ,inflamatia mediastinala
(mediastinita ) sau emfizemul mediastinal (patrunderea aerului in mediastin),dau o durere mai mult sau
mai putin intensa,localizata retrosternal,de lunga durata ,cu carater opresiv.

DUREREA ABDOMINALA
Inervatia si mecanismele durerii viscerale abdominale
Peritoneul ,ca si celelalte seroase ,nu are sensibilitate dureroasa,aceasta fiind limitata doar la
peritoneul visceral,durerea peritoneala ,provenind din peritoneul parietal,se supune modelului durerii
somatice profunde :
-este relativ bine delimitata,intensa,cu localizare care corespunde aproximativ zonei de
provenienta a stimulului
Viscerele abdominale cavitare sunt insesibile in conditii normale,la stimuli durerosi comuni
(mecanici,termici,chimici),dar devin dureroase in inflamatie,raspunzand de durere atat stimulii obisnuiti
,cat si la contractii ale peretului,de asemenea raspund cu durere la distensie sau contractii violente
-Durerea prin distensie si contractie este de tip colicativ,cu localizare si iradieri specifice
fiecarui viscer,iar cea inflamatorie este profunda prost delimitata cu localizare si iradieri mai
mult sau mai putin specifice,cele doua tipuri de durere pot coexista
-Viscerele parenchimatoase nu au inervatie dureroasa,decat in capsule,acestea raspund cu
durere la distensie,durerea este de regula moderata,profunda ,prost delimitata,dar localizata
in dreptul organului dureros,cu iradieri posibile in metamerele corespunzatoare

1-DUREREA ABDOMINALA
DE ORIGINE PERITONEALA
Durerea peritoneala:
- apare prin iritatia sau inflamatia peritoneului
-este foarte intensa ,localizata cat timp procesul inflamator este localizat, dar se generalizeaza
odata cu cu intinderea procesului inflamator la intreaga cavitate
-durerea este accentuata de miscarile respiratorii si,din aceasta cauza ,involuntar ,bolnavul nu
mai mobilizeaza peretele abdominal sincron cu respiratia
-miscarile trunchiului accentueaza si ele durerea determinand bolnavul sa stea nemiscat
- un semn pretios ,cu aparitie precoce este durerea la relaxarea palparii (semnul Blumberg)
Semnul Blumberg (iritatia peritoneala) :
-palparea abdominala este dureroasa in iritatia peritoneala,dar daca la apasare apare
durerea ,mentinerea ulterioara a presiunii este putin dureroasa
-ridicarea brusca a presiunii(mana care palpeaza) produce o durere caracteristica vie,in
iritatia peritoneala,acelasi fenomen se poate intalni in palparea unei anse intestinale
destinse.
-palparea evidentiaza si cresterea tonicitatii muschilor abdominali aparare muscularapana la contractura abdomen de lemn- in peritonita generalizata constituita

2-DUREREA ABDOMINALA
IN TUBUL DIGESTIV SI GLANDELE ANEXE
Durerea abdominala de
origine gastro-duodenala
Durerea de origine gastrica:
-localizata in epigastru ,de obicei pe linia mediana in treimea superioara sau in stanga ei ,fara
iradieri
-acest tip de durere apare in gastrita acuta si cronica si in ulcerul gastric
-durerea din ulcerul gastric se caracterizeaza prin aparitia imediat dupa alimentatie si
cedare spontana la cateva ore dupa masa sau prin varsatura
Durerea duodenala :
-este localizata tot median epigastric ,mai jos decat cea gastrica (intreimea medie)
-ulcerul duodenal se caracterizeaza prin acest tip de durere,cu o evolutie carateristica in timp
mica si mare periodicitate

mica periodicitate = se refera la evoulutia unui episod dureros,acesta apare tardiv dupa masa
la circa 1-2 ore si este calmat prin ingestia de alimente,caracteristica este si
durerea nocturna ,calmata de alimentatie
marea periodicitate =se refera la evolutia pe termen lung ,ulcerul fiind o boala cronica
caracterizata daca nu este tratata ,prin evolutie in ani,episoadele dureroase au durata
variabila zile sau saptamani si sunt separate de perioade de acalmie de durata variabila
zile,luni ,ani, s-a afirmat aparitia perioadelor dureroase mai frecvent primavara si
toamna,ceea ce nu corespunde intrutotul realitatii,asemenea episoade putand aparea in tot
cursul anului,durerea ulcerului duodenal se calmeaza prin varsatura
Durerea ulcerului duodenal = nu iradiaza ,cu exceptia penetratiei ,complicatie care consta in
patrunderea ulceratiei in structuri invecinate (de ex pancreas),in acest ultim caz durerea
devine continua cu exacerbari postprandiale ,mai intensa si poate iradia in spate,in dreptul
vertebrei T10

Durerea abdominala
de origine intestinala
Durerea intestinala:
-este tipic colicativa ,localizarea ei depinde de segmentul interesat
-indiferent de segmentul de origine ,sunt accentuate de palparea zonei de proiectie a
segmentului bolnav
Durerea cu origine in intestinul subtire =este resimtita periombilical,de regula cea jejunala in zona
superioara stanga ,iar cea ileala in cea inferioara dreapta
Durerea colonica = este localizata in jumatatea inferioara a abdomenului ,in cadranul inferior drept ,
pentru cea cu origine in cecoascendent si in cadranul stang ,pentru cea de origine
transvers si descendent
Durerea sigmoidiana = este resimtita deseori suprapubian si posterior (sacrat
Suferintele apendiculare :
-da durere localizata in general in fosa iliaca dreapta,dar posibil cu inceput periombilical sau
chiar hipogastric
-Apendicita acuta da initial o durere localizata periombilical ,care migreaza ulterior in
cadranul inferior drept,odata cu extinderea inflamatiei la peritoneu
-palparea fosei iliace drepte este dureroasa ,cu izolarea unei zone limitate sensibile
punctul apendicular al lui McBurney (la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne
sau la jumatatea liniei dintre obilic si splina iliaca antero-posteriora)
-durerea poate fi accentuata prin palparea zonei apendicocecale pe un plan ferm ,obtinut prin
contractia muschiului psoas iliac

Semnul Rovsing (apendicita) =


-se palpeaza fosa iliaca dreapta si mentinand presiunea, se roaga bolnavul sa ridice membrul
inferior drept in extensie deasupra planului patului,accentuarea durerii sugereaza iritatia de
origine apendiculara,impingerea continutului colonic spre colonul drept prin palparea fosei
iliace stangi provoaca si ea durere
-o pozitie anormala a apendicelui poate modifica aspectul durerii ,astfel inflamatia unui
apendice retrocecal va da o durere resimtita in lomba ,fara semne de iritatie peritoneala
Diverticulita colonica = inflamatia unor diverticuli ai colonului, prezenti mai frecvent pe sigmoid ,da
da o durere in abdomenul inferior hipogastru sau fosa iliaca stanga similara
celei apendiculare
Obstructia intestinala partiala = da un sindrom dureros caracteristic sindromul subocluziv (Konig),
caracterizat prin durere intensa colicativa ,care se calmeaza dupa emisia de gaze,scaun
sau aparitia unui zgomot hidroaeric intens, aceste fenomene apartin depasirii zonei de
ocluzie partiala prin activitatea peristaltica intensa ,dureroasa

Durerea abdominala de origine biliara


Durerea biliara :
-durerea de origine biliara poate avea diverse caractere in functie de substratul de producere
-este intotdeaua localizata in teritoriul T8-T9, fiind resimtita in hipocondrul drept ,la baza
hemitoracelui drept putand iradia subscapular si uneori pana in umarul drept
Colica biliara = caracterizeaza prezenta de calculi in calile biliare ,este o durere intensa colicativa ,care
apare la cateva ore dupa o masa mai abundenta cu alimente colecisto-kinetice ,se
se insoteste de varsaturi ,care nu o calmeaza
Colica coledociana =datorita localizarii calcului in coledoc ,da deseori o durere o durere epigastrica cu
iradierile colicii biliare si se insoteste de icter.
Colecistita acuta = da o durere intensa ,continua uneori cu exacerbari colicative suprapuse ,accentuate
de palpare in hipocondrul drept ,cu iradiere scapulara

Durerea abdominala de origine hepatica


Durerea hepatica = parenchimul hepatic este insensibil la durere,inervatia dureroasa fiind limitata
la Capsula lui Glison, care provoaca durere prin destindere ,durerea este surda ,
difuza,in epigastru si hipocondrul drept ,accentuata de percutia sau palparea organului
marit in volum,marirea progresiva ,lenta in volum a ficatului sau fibroza cu atrofie nu
dau durere,cancerul hepatic poate fi dureros cand nodulii tumorali ating capsula

Durerea abdominala de origine pancreatica


Durerea pancreatica = inflamatia acuta pancreatica ,pancreatita acuta ,este una din mariile urgente
abdominale ,se caracterizeaza printr-o durere foarte intensa epigastrica
continua,cu iradiere in ambii hipocondri in bara, uneori insa posibil numai
intr-un hipocondru
Cancerul pancreatic = poate da o durere difuza ,prost localizata ,in abdomenul superior ,prin distensia
capsulei sau o durere foarte intensa ,cu aproximativ aceeasi localizare , prin invazia
plexului solar

Durerea abdominala de origine splenica


Durerea splenica :
-este produsa tot de distensia capsulei ,in maririle bruste de volum (staza) ale organului
-durerea este putin intensa ,surda in hipocondrul drept
-iritarea peritoneului parietal suprasplenic poate da o durere mai intensa ,accentuata de
respiratie si miscari
-durerea resimtita in hipocondrul stang (sau drept?) care apare la efort numita in popor
splenica ,este datorata distensiei cu gaze a unghiului splenic al colonului

3-DUREREA ABDOMINALA DE ORIGINE


URO-GENITALA
Durerea abdominala de origine ureterala
Colica ureterala :
-colica ureterala, gresit renala deoarece ia nastere in ureter
-este o durere intensa ,cu caracter colicativ ,localizata in lomba,flanc si fosa iliaca de o parte
-durerea incepe in lomba,si apoi migreaza in lungul traiectului ureteral pana la organele genitale
externe si radacina coapsei
-durerea se insoteste de agitatie ,simptome urinare ,uneori varsaturi si pareza intestinala reflexa
ce poate pune probleme de diagnostic diferential cu o problema digestiva
-caracteristica este agitatia ,bolnavul negadu-si o pozitie antalgica ,spre deosebire cu bolnavul
cu durere digestiva care tinde sa stea nemiscat ,uneori cu corpul in flexie si compresie a zonei
dureroase (colicile intestinale ) sau absolut nemiscat in peritonita
-colica ureterala apare prin trecerea prin ureter a unor elemente corpusculare (calculi,cheaguri,
dopuri de puroi etc)
Durerea renala = distensia bazinetului sau a capsulei renale ,da o durere surda,difuza ,uneori intensa ,in
unghiul costovertebral cu posibilitate de extindere in ultimul spatiu intercostal posterior

Durerea vezicala = apare in inflamatii ale vezicii urinare (cistite) sau prin distensie in retentia de urina
(globul vezicular) ,este o durere suprapubiana ,intensa cu senzatie de mictiune
imperioasa
Durerea uterina de nastere si menstruale = sunt dureri colicative cu localizare in abdomenul inferior
cu iradiere lombara legate de respectivele fenomene fiziologice
Sarcina tubara (ectopica,extrauterina) = da o durere colicativa in abdomenul inferior ,aparuta la femeie
tanara ,cu absenta menstruatiei in ultimele 1-2 luni ,este o urgenta deoarece anunta
riscul de rupere a trompei uterine
Bolile inflamatorii ale organelor genitale interne (salpingitele) =dau dureri in abdomenul inferior ,unori
cu iradiere pe fata interna a coapsei (teritoriul cutanat al nervului obturator),unori
cu semne de iritatie peritoneala
Torsiunea de ovar = da o durere intensa ,continua in fosa iliaca de partea afectata
Durerea prostatica = este resimtita in regiunea perineala si in coloana lombara inferioara ,si pretinde la
o diferentiere cu durerea spinal
Durerea testiculara si epidimara = este resimtita local (in scrot) si unori iradiaza in hipogastru sau catre
lombe

Dureri abdominale de origine nervoasa


si alte dureri abdominale
O serie de afectiuni generale cu interesare a sistemului nervos cuprind in tabloul clinic ,dureri abdominale
,unori intense cu caracter colicativ ,localizate epigastric sau difuze,asemenea dureri pun probleme dificile
de diagnostic diferential ,mai ales atunci cand sunt manifestari dominante sau unice ale bolii respective
Porfiria acuta intermitenta = boala ereditara a metabolismului hemului si se caracterizeaza pe langa
manifestari neuropsihice si eruptie cutanata tipica, prin dureri abdominale intense ce pot simula
abdomenul acut
Cetoacidoza diabetica = poate fi cauza unor dureri abdominale,difuze predominant epigastrice ,foarte
intense ,cu varsaturi si dilatatie gastrica
Pneumonia = mai ales cand intereseaza segmente pulmonare bazale,poate da dureri resimtite in
hipocondru,iar la copii in fosa iliaca ,in aceste conditii ,daca afectiunea este pulmonara dreapta
se pun probleme de diagnostic diferential cu apendicita acuta
Infarctul miocardic = mai ales cel diafragmatic(inferior) ,poate da numai durere epigastrica ,acesta se
poate asocia cu fenomene vegetative varsaturi ceea ce complica diagnosticul

ABDOMENUL ACUT
Prin abdomen acut se intelege aparitia brutala a unei dureri abdominale foarte intense ,insotita
la palpare de contractura a musculaturii abdominale si prezenta posibila a altor simptome
(febra,varsaturi,soc),de fapt abdomenul acul defineste aparitia brusca a simptomatologiei a unei
reactii peritoneale acute.
Problema care se impune in fata medicului examinator este a deciziei asupra necesitatii
interventiei chirurgicale de urgenta ,deoarece deseori abdomenul acut este urmarea unei boli care
impune solutia chirugicala ,fiind o urgenta majora
Cauze de abdomen acut chirurgical :
-perforatia unui viscer cavitar
-inflamatie acuta (apendicita,colecistita)
-torsiunea cu ischemie a unui organ (volvulus intestinal,torsiune de ovar)
-pancreatita acuta hemoragica
-olcuzia intestinala
Cunoasterea existentei diabetului sau prezenta foetorului caracteristic (dulceag,de mere
putrede), sugereaza o decompensare diabetica severa care se confirma prin dozarea glicemiei ,nu
trebuie omis insa ca diabetul poate fi dezechilibrat de o suferinta acuta abdominala ,ceea ce impune un
examen atent abdominal clinic si prin radiografie pe gol si ecografie
O durere acuta abdominala cu febra si tuse cu sputa purulenta ,mai ales la un copil impune un
examen radiologic pulmonar deoarece poate sugera o pneumonie.
O durere epigastrica (mai ales la un hipertensiv sau diabetic) insotita de agitatie si dispnee sau
scadere tensionala ,dar si de varsaturi si/sau transpiratii necesita efectuarea unui EKG, pt excluderea
unui IMF (de regula inferior)
Prezenta unei dureri abdominale acute persistente localizate cu semnul Blumberg sau aparare
sugereaza un proces acut cu reactie peritoneala in zona respectiva ,cu indicarea viscerului proiectat in
aceea localizare.
O durere acuta,intensa ,difuza cu(sau fara) aparare, dar cu hematochezie(sau melena -scaun
cu sange)indica un probabil infarct mezenteric
O durere acuta intensa de tip colicativ (intermitenta) caracterizeaza o suferinta a unui organ
cavitar.Insotita de agitatie si fenomene urinare (inclusiv hematurie) este o colica renala,localizata
in abdomenul superior cu varsaturi care nu calmeaza si eventual cu icter se datoreste unei suferinte
biliare si impune ca investigatie ecografia.
O durere in flanc sau in spate cu iradiere inferioara sugereaza litiaza renala ,iar o durere in
hipocondrul drept litiaza biliara.

DUREREA LOMBARA
Cauzele principale ale durerii lombare sunt suferintele colanei vertebrale si ale aparatului
vertebral musculo-ligamentar.Suferintele acestor structuri pot da dureri in toata zona doresala a corpului
dar acestea sunt mai evidente ,mai frecvente si mai intense la nivelul coloanei vertebrale lombare,data
fiind mobilitatea si solicitarea mai mare a acesteia

Principalele cauze de durere lombara


Dureri lombare de origine osoasa
Fracturile si tasarile vertebrale = dau durere prin iritarea periostului ,formarea de hematoame
suberiostice , intindere de ligamente ,contractura musculara,acelasi mecanism in cunosc si
deplasarile vertebrale spondilolistezis
Tumorile vertebrale =
- cel mai frecvent metastatice ,dau durerei numai cand se extind pana la periost ,cand modifica
statica coloanei sau cand comprima structuri nervoase,de aceea pot evolua multa vreme
silentios.
-poate fi o durere localizata ,devine progresiva din ce in ce mai intensa ,cu preponderenta
nocturna,ajungand la intensitate foarte mare ,incat este cu greu calmata de opiacee,o astfel de
durere apare in tumorile osoase maligne ,uneori durerea poate aparea si la un adolescent este
predominant nocturna , localizata la o diafiza a unui os lung sau la nivelul coloanei(cand se
insoteste de o scolioza rigida) si cedeaza la aspirina,este produsa de obicei , de un osteom
osteoid.
Infectiile osoase nespeficice (osteomielita) sau tuberculoase (morbul Pott) = dau durere prin dezvoltare
subperiostica si interesarea structurilor perivertebrale.
Durerile de origine osoasa sunt in general bine localizate,accentuate de percutia sau presiunea
pe spinoasa vertebrei/vertebrelor afectate si de miscarile coloanei sau caratul de greutati
Dureri lombare de origine discala si articulara
Leziunile discale pot fi reprezentate numai de slabiri ale inelului fibros ,cu deplasarea nucleului
pulpos din zona centrala a discului sau rupturi ale inelului fibros ,cu hernierea nucleului pupos in afara
spatiului discal si compresie a structurilor invecinate
Daca hernierea se face posterior ,nucleul pulpos poate proemina in canalul rahidian si comprima
maduva sau coada de cal ,iar daca se face postero-lateral poate apasa un nerv vertebral
Durerea discala incepe de regula brusc ,la o miscare de ridicare sau torsiune a coloanei ,este
situata median,posterior si iradiaza pe traiectul sciatic in functie de eventuala compresie radiculara
Afectarea radiculara poate fi data de compresie directa,edem perilezional sau miscorarea gaurii
de conjugare prin deplasare vertebrala,durerea este agravata de tuse ,stranut si nu permite reluarea
rectitudinii coloanei
Uneori durerea poate avea un debut progresiv

Leziunile inflamatorii articulare dau dureri la mobilizarea coloanei,exemplul tipic este spondilita
anchilozanta ,boala cu substrat genetic,caracterizata prin inflamatia articulatiilor vertebrale ,incepand
de regula cu articulatiile sacro-iliace ,cu anchiloza lor progresiva
Durerea este initial mai intensa dimineata,in regiunea articulatiilor sacro iliace ,lombar inferior
,apoi se extinde progresiv ,in ani si prin episoade repetate ,pana va cuprinde intreaga coloana,in timp
apare anchiloza ,cu pierdera mobilitatii coloanei si concomitent ,diminuarea si apoi disparitia durerii.
Afectarea degenerativa a articulatiilor coloanei spondiloza cu dezvoltare de osteofite
(productii osoare subperiostice marginale) si interesarea degenartiva a ligamentelor si cartilajelor
articulare da durere permanenta lombara (sau in alte segmente ale coloanei),accentuata de miscari
Dureri lombare de origine musculara
Spasmul muscular indus de leziuni articulare sau vertebrale contribuie la durerea lombara
(si vertebrale ,in general)
Boli proprii musculare =supuratii (abcese perivertebrale),inflamatii aseptice in miozite
,trichinoza- dau dureri paravertebrale uni sau bilaterale localizate (supuratii) sau difuze
Lumbago = reprezinta o miofibrozita cu debut brusc,spasm muscular,paravertebral , cu imobilizarea
coloanei si durere intensa accentuata de mers

CARDIOLOGIE
Arterioscleroza =reprezinta o intarire/pierdere a elasticitatii peretilor arterelor mari sau medii
Arterioloscleroza=reprezinta o intarire/pierdere a elasticitatii peretilor arteriolelor
Ateroscleroza = descrie o intarire a peretilor arterelor ca rezultat al formarii placilor ateromatoase
Aterom=leziune subforma de placa galbuie ,rezultand prin depunerea de lipoizi si cristale de
colesterol(LDL),in intima arterelor si alterari distrofice si infiltrat intflamator ce contine
macrofage
Lipoizi = lipide complexe insolubile in acetona,carora substantele organice pe care le contin le confera
proprietati diferite de ale lipidelor simple
Placa ateromatoasa = este formata din aterom+cristale de colesterol+calcifierea exteriorului unei leziuni
mai vechi sau avansate
Tromboza = formarea unui trombus intr-o artera sau vena obstructionand partial sau total circulatia
sangelui
Trombus = cheag sanguin format din fibrina ,leucocite si plachete
Jugulare turgescente = jugulare dilatate proeminent sub tegument in regiunea latero-cervicala
Puls paradoxal = incetinirea batailor in inspiratie
Palpitatii=activitate cardiaca anormala ca frecventa si ritm,perceperea activitatii cardiace
Tahicardie = cresterea frecventei batailor inimii >100bpm
Bradicardie=scaderea frecventei batailor inimii <70bpm
Presiunea venoasa centrala PVC= presiunea din AD,punctul terminus al intoarcerii venoase in circulatia
sistemica (PVC normal=0-8mmHg)

Ischemie = deficit circulator local,prin micsorarea afluxului de sange arterial,in tesutul respectiv ,datorita
unui obstacol in calea circulatiei arteriale (spasm,obturare,compresiune)
Embolie=obstructie totala a unui vas ,cel mai des o artera ,prin migrarea unui corp strain,numit
embol,prin circulatia sanguina
Angor pectoris =sindrom clinic,care tradeaza o suferinta miocardica determinata de un dezechilibru intre
necesitatea de oxigen a miocardului si aportul coronarian
Tamponada cardiaca = acumulare anormala de lichid (sange,puroi,cheag etc) in spatiul pericardic
Focar ectopic = o celula sau grup de celule care dobandesc anormal proprietatea de automatism si
descarca impulsuri ce se suprapun/interfera/preiau conducerea activitatii cardiace .
Extrasistola= contractie precoce generata de descarcarea unui stimul suplimentar dintr-un focar ectopic
Extrasistole atriale = contractii premature ale inimii ,declansate de impulsurii provenite/pronite din
focare ectopice situate pe peretii atriilor
Extrasistole ventriculare = contractii premature ale inimii declansate sau provocate de stimuli ce iau
nastere din focare ectopice situate pe peretii ventriculilor
Tahicardie paroxistica = in cazul in care focarul ectopic,descarca un tren de stimuli,apare in tahicardia
paroxistica atriala/nodala/ventriculara,care reprezinta o aritmie cu frecventa mare 150-220bpm
cu debut si sfarsit brusc
Tahicardie paroxitica atriala = tulburare de ritm generata de impulsuri ectopice atriale,caracterizata
printr-un ritm cardiac de 140-220bpm,regulat cu debut brusc si sfarsit brusc,regulate
Tahicardie paroxitica ventriculara = este o tulburare de ritm generata de impulsuri de origine
ventriculara cu o frecventa de 120-250 bpm, cu debut si sfarsit brusc,regulate
Fibrilatia=ritm cardiac anormal,in care contractia atriilor nu este sincronizata cu cea a ventriculelor,
sunt batai rapide ,neregulate si necoordonate
Flutterul=ritm cardiac anormal in care contractia inimii nu este sincronizata cu cea a ventriculelor,
batai rapide ,insa regulate(in fibrilatie sunt neregulate)
Flutterul atrial =este generat de o tulburare de ritm creeata de impulsuri ectopice atriale,foarte rapide
400-500 impulsuri,desigur ca nu toti stimulii pot sa ajunga la ventriculi ,ritmul ventricular poate
fi 80-150 bpm,regulat
Flutterul ventricular= este cea mai grava tulburare de ritm ,cardiac,provocata de descarcarea,repetitiva
a mai multor focare ectopice ventriculare,cu o frecventa de 300-400 impulsuri/min,complet
neregulate
Bloc=aritmii cu tulburari de conducere a impulsului electric,si este datorat intreruperii sau intarzierii a
undei de excitatie.(stimul,impuls)
Bloc sino-atrial = apare cand exista o tulburare in conducerea impulsului de la centrul sinusal spre
muschiul atrial
Bloc atrio-ventricular= apare cand unda de excitatie intarzie sau nu mai poate trece din atrii spre
ventricule prin fasciculul His
Bloc de ramura =consta in tulburari de conducere instalate pe una din cele 2 ramuri ale fascicului His
Anevrism = formatiune vasculara cu aspect tumoral,localiazata pe traiectul unei artere sau vene ,
se prezinta ca o dilatatie (ca un sac) a vasului sanguin si poate fi localizat oriunde in organism
Disectie vasculara = apare cand o perforatie intimala,intr-un perete vascular permite acumularea de
de sange arterial cu despartirea straturilor acestuia determinand formarea unei stenoze
sau a unui pseudoanevrism
Anevrismul=este o dilatatie a peretelui vascular sau a unui organ cavitar, circumscrisa, cu tendinta la
crestere, care comunica cu lumenul vasului/organului.
Insuficienta cardiaca = reprezinta un sindom complex,care rezulta din afectarea structurii si functiei
inimii ,ducand la incapacitatea cordului de a pompa suficient sange pt a acoperii
necesitatille metabolice ale organismului

Cardiomiopatie = grup de afectiuni cardiace,cu etiologii diverse in care cauza initiala,si predominanta
este afectarea miocardului
Cardiomiopatie hipertrofica = este o afectiune cardiaca miocardica de cauza necunoscuta,ce se
caracterizeaza orin cresterea in grosime (hipertrofie) a miocardului si dezorganizarea
importanta a arhitecturii miocardului
Cadiomegalie = inima marita
Cardiomiopatie dilatativa = afectiune caracterizata prin cresterea in dimensiuni a VD sau VS
Cardiomiopatie restrictiva= boala rara a inimii care devine rigida si nu se mai poate distinde normal
in timpul activitatii ,astfel ca ventriculii nu mai primesc o cantitate suficienta de sange
care sa fie pompata catre organe din cauza ca ventriculii nu se pot distinde normal
,astfel sangele este trimis inapoi (in aorta) in sistemul circulator
Varicele=sunt vene anormal dilatate,si tortuoase (rasucit,incalcit)
Claudicatia = durere resimtita ca o crampa,intr-o masa musculara in timpul efortului si care cedeaza
imediat in repaus,se datoreaza ischemiei segmentului in activitate
Durerea pulsatila = apare in procese inflamatorii sau iritative in cavitati inchise sau sub tensiune sau
in leziunile arteriale inflamatorii
Hipotensiune arteriala = senzatie de ameteala sau lipotimie la ridicarea dintr-o pozitie sezanda
Boala vasculara periferica = include totalitatea afectiunilor vaselor sist circulator sanguin ce se
gasesc in afara creierului si a inimii
Ischemie arteriala periferica =apare in momentul in care arterele ce vascularizeaza membrele devin
obstruate partial sau total prin diverse cauze(parestezie+paloare locala+absenta pulsului
+durere+pareza)
Valvulopatie = afectiune a unei valvule a inimii
Insuficienta valvulara = denumita si scurgere sau incontienta ,este legata de o absenta a etansitatii
valvulei in diastola pentru valvula aortica si pulmonara,in sistola pentru valvula mitrala
si tricuspida
Asistola = lipsa de contractie a inimii
Sistola=contractia miocardului
Diastola=perioada de relaxare
Presiunea pulsului = reprezinta diferinta dintre tensiunea arteriala sistolica (TAS) si tensiunea arteriala
diastolica (TAD)
Reumplerea capilara = se exercita o presiune asupra unei unghii timp de 5 sec,revenirea la culoarea
initiala dupa incetarea presiunii,in mod normal este de 1-2 sec
Circulatia venoasa colaterala = reprezinta dezvoltarea unei retele venoase vizibile intre teritoriile
a doua vene importante ,se intalneste in obstructia totala sau partiala a unui
trunchi venos,reprezentand dezvoltarea unei retele de drenaj a sangelui din
teritoriul vasului obstruat catre o vena mare vecina
Vasculita = se refera la un grup heterogen de tulburari,caracterizate prin distructia inflamatorie, a
vaselor de sange (artere,vene etc)
Tromboflebita= 1.inflamatia unui vas de sange asocita cu tromboza.2.prin leziuni vasculitice cu afectare
endoteliala la copii mai frecvent datoarte statusului hipercoagulabil sau a instrumentarii
de cateter
Colaps=1.caracterizat prin scadere brusca a tonusului peretilor vasculari si a tensiunii arteriale, apare in
urma inhibitiei centrului vasomotor si a redistribuirii sangelui8 in vasele sanguine 2.poate fi
determinat de vasodilatatie paralitica ,hipovolemie etc.3.transpiratii reci ,cianoza tahicardie,
TA sistolic sub 80mmHg

VASCULITA VASELOR MARI


Arterita temporala = arterita granulomatoasa a aortei si a ramurilor mari,mai ales a celor
extracraniene,a arteri carotide care apare la pacientii peste 50 ani
Arterita Takayasu= arterita granulomatoasa a aortei si a ramurilor mari,care apare la pacientii peste
50 ani

VASCULITA VASELOR MEDII


Poliartrita nodoasa = vasulita necrotizanta a vaselor mici si medii fara afectarea ,vaselor mari,afectare
Renala fara glomerulonefrita
Boala Kawasaki= arterita copilariei,a vaselor mici,si medii asociata cu sindromul nodulilor limfatici ,
Mucocutanati ,afecteaa mai ales arterele coronare desi venele si aorta pot fi afectate
VASCULITA VASELOR MICI
Granulomatoza Weger = inflamatia granulomatoasa a vaselor mici si medii afectand tractul respirator,
Glomerulonefrita necrotizanta este frecventa
Sindromul Churg-Strauss = inflamatie granulomatoasa si eozinofilica a tractului respirator,vasculita
necrotizanta a vaselor mici si medii
Purpura Henoch Schonlein=vasculita vaselor mici cu imunoglobina A si depozite imune ,afectarea
pielii, a aparatului digestiv,afectarea glomerulilor asociata cu atraligia si artrita
Crioglobulemia esentiala =vasculita cu depozite imune crioglobuline afectand arteriolele si venulele
Asociate cu crioglobuline serice ,afectarea pielii si a glomerurilor

PNEUMOLOGIE
Apnee=suspendarea temporara a respiratiei
Dispnee=perceptia constienta ,neplacuta ,a efortului respirator lipsa de aer
Dispnee de effort = apare sau se accentueaza ,indiferent de cauza ,in timpul efortului ,de aceea trebuie ,
precizat gradul de effort la care apare
Dispneea de repaus=dispneea resimtita si in timpul repausului
Dispneea de decubit= dispneea resimtita culcat
Ortopneea=desemneaza situatia in care bolnavul este obligat sa asume pozitia sezand a putea respira
fara effort,sau effort minim
Trepopneea=imposibilitatea de a mentine din cazuza dispneei,decubittul lateral
Platipneea=desemneaza aparitia dispneei ,in pozitie ortostatica,care se amelioreaza in decubit
Tahipnee=cresterea frecventei respiratorii
Bradipnee=scaderea frecventei respiratorii
Polipneea=cresterea amplitudinii respiratorii ,aciditatea sanguina este un stimulent al centrului resp
Scaderea pH (pH acid sub 7.35),determinand polipnee
Dispnee paroxistica nocturna= apare la cateva ore dupa culcare,datorita cresterii intoarcerii venoase,
In decubit,miscorarea spatiului respirator prin impingerea in sus a diafragmului de masa
viscerala abdominal in pozitia culcat
Dispnee inspiratorie= senzatia neplacuta a efortului respirator in inspire
Dispnee expiratorie= senzatia neplacuta a efortului respirator in expir

Sufocarea= termen rezervat impiedicarii schimburilor gazoase la nivel pulmonar,pin impiedicarea


circulatiei aerului in caile respiratorii sau prezenta de lichid in caile respiratorii
Capnie=concentratia normala de CO2 din sangele arterial
Hipercapnie = Crestrea concentratiei CO2 din sangele arterial, cresterea concentratiei CO2 este
un puternic stimulant al centrului resp
Hipocapnie= diminuare anormala concentratiei CO2 din sangele,arterial ,cauzata de obicei de o
hiperventilatie pulmonara, si care se poate complica cu o alcaloza gazoasa ,centrii de
monitorizare fiind aortici si carotidieni
hipoxemie= scaderea concentratiei de oxigen din sange,si poate aparea si in absenta cianozei,prin
reducerea cantitatii de transportator (hemoglobin),cum se intampla in anemii sau prin prezenta
unui transportator inefficient normal colorat.
hipoxie=oxigenare deficitara tisulara ,care determina de regula vasodilatatie,ceea ce
face ca temperatura tegumentara sa fie crescuta sau normala(cianoza prin mecanism central
este calda ,nu cedeaza la vasodilatatie,dar poate ceda la adm de oxigen)
Tirajul=aspirarea partilor moi toracice ,in timpul in timpul inspirului ,manifestata prin deprimarea,
fosei supraspernale ,a foselor supra si subclaviculare, a spatiilor intercostale si a epigastrului
,datorita obstructei partiale a cailor respiratorii mari sub faringiene(dispnee inspiratorie)
Cornajul= este un zgomot characteristic aspirativ in inspir,datorat obstructiei cailor respiratorii
extrapulmonare (dispnee inspiratorie)
Wheezing= zgomot suierator characteristic ,audibil de la distanta,care apare numai in expir,datorita
obstructiei cailor respiratorii mijlocii si mici intrapulmonare
Respiratia Kussmaul= este o respiratie,foarte ampla,de obicei unor tahipneeica ,cu scurte pause,
la sfarsitul fiecarui timp respirator
Respiratia Cheyne Stokes sau periodica =se caracterizeaza prin cresteri progressive ale amplitudinii,
respiratorii ,urmate de scaderi progressive conducand la o perioada mai mult sau mai putin
lunga de apnee,dupa care ciclul se reia
Respiratia Biot=respiratie complet neregulata,ca ritm si amplitudine ,intalnita la bolnavii agonici
Respiratie paradoxala=stare patologica in cursul careia un plaman sau un segment de plaman prezinta
un volum redus in inspir si un volum crescut in expir
Atelectazia= sau sindromul de condensare pulmonare,caracterizata prin turtirea ,colabarea alveolei
ulmonare,datorita lipsei gazului in alveoli,sau colapsului alveolar sau consolidarii lichidului
in alveoli
Sindromul de detresa respiratorie = este o conditie pulmonara,caracterizat prin nivelui scazute de O2 din
sange
Hematoza=process fiziologic ce permite transformarea in plamani a sangelui venos incarcat cu CO2,in
sange arterial incarcat cu O2
FIbrotorax sau pahipleurita = se mai numeste si simfiza pleurala sau sechela pleurala,este o sechela
a unei pleurezii purulente care duce la ingrosarea si cloanozarea partial sau totala a
celor doua foite pleurale
pneumotorax= denumit si plamani colabatieste rezultatul acumularii de aer in spatial dintre plamani
si peretele thoracic ,in asa numitul spatiu plural
hemotorax=acumularea de sange in cavitatea pleurala
hidrotorax= revarsat lichidian in cavitatea pleurala
Tusea= act reflex de aparare ,reprezinta eliminarea fortata a unor secretii excessive cantitativ,care
depasesc capacitatea de eliminare,prin miscarea cililor vibratili sau a unor material particulate
ajunse in caile respiratorii
Sputa=produsul eliminate pe gura prin tuse,de la nivelul aparatului respirator

Expectoratie=reprezinta ceea de se elimina din teritoriul alveolo-bronho-traheal prin actul tusei


Tusea productiva= este urmata de eliminarea unei cantitati de sputa al carei aspect capata valoare
diagnostica,deoarece presupune o iritatie bronsica cu hipersecretie de mucus sau un process
parenchimatos cu aparitie patologica de produse in bronhii si eventual in alveoli
Tusea seaca,iritativa=este scurta ,iritativa cu timbre sec
Tusea bitonala=tuse pe doua tonuri,intalnita in iritatia sau paralizia unui nerv recurrent
Tusea latratoare= foarte Sonora,zgomotoasa,de intensitate crescuta
Tusea cavernoasa=are timbre metallic,ce da senzatia de gol
Tusea convulsiva=caracterizata prin accese de tuse compuse dintr o inspiratie profunda,zgomotoasa
suieratoare,urmata de saccade repetate de tuse si incheiate printr-o noua inspiratie
zgomotoasa,si datorata unui spasm glotic coexistent care da caracterul specific al inspiratiei
Tuse surda,voalata=are intensitate mica ,apare in boli ce afecteaza corzile vocale
Tusea emetizanta=este tusea urmata de varsaturi
Tuse matinala=tusea apare dimineata,eventual la schimbarea pozitiei,prin mobilizarea secretiilor,
accumulate in timpul noptii (bronsita cronica)
Tusea pozitionala = determinate de schimbarea pozitiei bolnavului
Tusea vasperala(de seara)=concomitenta cu ascensiunea termica (febra) a fost descrisa in TBC
Tusea de effort si cea nocturna=aoare la bolnavii cu insuficienta cardiac stanga,astm bronsic,astm
cardiac
Sputa perlata=redusa cantitativ ,cu depozite rotunjite albe de mucus,comparate cu perlele se intalneste
la sfarsitul crizei de astm bronsic
Sputa numulara = continand mult mucus,care ii da o aderenta specifica ,fiecare expectoratie luand
forma unei monede ,intalnita in procese supurative (bronsita cronica,bronsiectazii,TBC)
Sputa pseudomembranoasa =contine mulaje de bronhii intalnita in forme grave de bronsita
Vomica=
-eliminare pe cale orala,prin tuse a uneo colectii patrunsa in arborele respirator.prin efractia
unei bronhii ,colectia mai poate provenii din plaman vomica pulmonara,vomica pleurala ,in
caz de eliminare de secretii din cavitatea pleurala ,vomica mediastinala si vomica
subdiafragmatica,in colectii provenite in colectii initial in aceste teritorii
-vomica=cantitati de sputa este de peste 150 ml/24h
Pseudovomica= eliminarea brusca a unor cantitati mari de sputa in colectii pseudopulmonare, fara
efractia peretelui bronsic
Sputa seroasa= lichid transparent incolor,deseori spumos
Sputa mucoasa= vascoasa,aderenta,albicioasa
Sputa purulenta=vascozitate variabila,opaca,galben-verzui,cu depozite consistente ,uneori stratificata
Sputa hemoragica=cu continut sanguinolent sau sange
Hemoptizie=eliminarea prin expectoratie ,in urma tusei,a unei cantitati de sange ,provenind din aparatul
respirator subglotic,aceasta poate fi in cantitate mica,amestecata cu sputa mucoasa sau
mucopurulenta si se numeste sputa hemoptoica
Bronsiectazie=afectiune caracterizata prin alterari ale peretelui bronsic ,cu dilatatii fuziforme,sau
sacciforme in lungul bronhiilor
Abces pulmonar = reprezinta o infectie nu necroza a parenchimului pulmonar,aparand ca urmare
a evolutiei nefavorabile a unei pneumonii sau in spatele unei obstructii bronsice sau prin
insamantare primara hematogena
Pneumonia=inflamatia parenchimului pulmonar
Insuficienta respiratorie= este incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze
in conditii de effort sau repaus in felul acesta are loc o hipoxemie asociata cu hipercapnie

Astm bronsic=criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de stenoza functionala a bronhiilor


Bronhospasm = se datoreaza contractiei musculatorii netede a peretilor bronhiilor si bronhiolelor,edemul
mucoasei bronsice sau hipersecretie de mucus ,fenomene care conduc la obstructia bronsica si
ingreuneaza expirul

NEUROLOGIE
Nerv motor = nerv care conduce influxul nervos de la neuronii motori din SNC la,organele efectoare
(muschi,glande etc) sau receptori
Nerv senzitiv= nerv care conduce influxul nervos ,de la organul receptor la centru-SNC
Functia senzoriala a neuronului =transmite informatii de la receptori la centri de comanda
Functia efectoare a neuronului=transmite informatii(comenzi) de la centrii de comanda la organe
efectoare
SN Vegetativ = sau sist nervos autonom regleaza activitatea organelor interne
SN Somatic = este implicat in controlul voluntar al miscarilor corpului prin actiunea muschilor scheletici
si receptia stimulilor externi
SN Periferic = cuprinde acele componente ale SN care se afla in afara creierului si maduvei spinarii

TULBURARI ALE MOTILITATII


Motilitate = proprietate a anumitor celule nervoase de a determina contractii ,musculare
Pareza = diminuarea fortei musculare
Paralizie=absenta totala/completa a fortei musculare
Hipertonie musculara=sau contractura musculara,exagerarea tonusului muscular
Hipotonie musculara =diminuarea tonusului muscular
Hipertonie musculara + paralizie =paralizie spastica
Hipotonie musculara + paralizie=paralizie flasca
Plegie=pierderea capacitatii de miscare
Hemiplegie=paralizia unei jumatati de corp
Paraplegie=paralizia partii inferioare a corpului
Diplegie=paralizia partilor similare (simetrice) a celor 2 jumatati ale corpului
Monoplegie=paralizia unui singur membru
Tetraplegie=paralizia celor 4 membre

TULBURARI DE VORBIRE
Afazia/Disfazie= tulburare sau pierderea capacitatii de exprimare si intelegere,a limbajului
deprins ,vorbit sau scris independent de orice stare mentala ,atingere senzoriala
sau disfunctie a musculaturii faringo-laringiene
Anartria = imposibilitatea de articulare a cuvintelor datorita unei pareze,paralizii sau tulburari in
coordonarea si tonusul muschilor ce intervn in vorbirea articulata ,pacientul intelege
limbajul scris sau verbal
Disartrie (dizartrie)=dificultate a vorbirii legata de o atingere a organelor de fonatie,(limba ,buzele,
val palatin etc) sau de o comanda nervoasa a acestor organe

Disartriile paralitice = sunt consecinte ale unei atingeri directe a muschilor (miastenie) ,a unei atingeri a
bulbului rahidian sau a unor leziuni bilaterale ale cailor care merg la cortex la bulb,in acest ultim
caz se vorbeste de sindromul pseudobulbar ,el se intalneste de ex in accidente vasculare,si in
scleroza in placi
Disartriile neparalitice = sunt consecinte ale unor atingeri ale encefalului in decursul bolilor neurologice

SINDROAME SENZITIVE
Disestezia = senzatie subiectiva resimtita de pacient ,ca fiind neplacuta
Parestezie=perceptia de senzatii de intepatura,furnicatura,amorteala
Hiperestezie=perceptia exagerata a unor stimuli
Anestezie=scaderea perceptiei stimulior asociati tuturor tipurilor de sensibilitate
Hiperpatie=perceptia exagerata a unui stimul normal dureros
Alodinia=resimtirea ca dureros a unui stimul termic,mecanic sau in mod normal ca nedureros
Analgezie=scaderea perceptiei stimulilor durerosi
Cauzalgie= durere sub forma unei arsuri ,pe teritoriul unor nervi periferici

MISCARI INVOLUNTARE
Atetoza = este starea caracterizata prin miscari involuntare,lente si neregulate,de amplitudine mica,
care afecteaza indeosebi capul,gatul,membrele
Apraxia=incapacitate sau afectarea realizarii unor gesturi si miscari coordonate ca urmare a unor leziuni
ale SNC ,dar care nu implica afectarea unor functii motorii sau de intelegere a comenzilor vocale
Dispraxia(de dezvoltare)= este deprecierea sau lipsa de maturitate,a planificarii si coordonarii miscarilor
este o imaturitate exprimata prin faptul ca informatia este procesata de creier,dar mesajele nu
sunt transmise in mod corespunzator sau complet
Ataxia=tulburare psihomotorie caracterizata prin imposibilitatea coordonarilor miscarilor active
Ataxia statica=tulburare de echilibru stand in picioare
Ataxia locomotorie(kinetica)= tulburare de echilibru din mers
Akinezie=blocarea miscarilor
Hipokinezie=incetinirea miscarilor
Hiperkinezie = miscari de amplitudine si/sau frecvemta mai mare
-tremor=oscilatii sinusoidale ritmice a unei parti a corpului
-tic=miscari involuntare sterotipe sau vocalizari
-coree=miscari involuntare neregulate,dezordonate,rapide ,bruste fara sens,care se muta de la o
parte a corpului la alta
-mioclonie=contractii involuntare bruste al unui segment sau grup de muschi
Distonie=postura anormala a unei parti a corpului
Leziuni cerebeloase=pacientul poate cadea in orice directie
Leziuni vestibulare=pacientul tinde sa cada numai intr-o parte,(partea afectata)
Convulsia=1. reprezinta descarcari electrice paroxistice excesive sincrone datorate depolarizarii
neuronilor din SNC 2.criza de contractie involuntara musculara,urmata de relaxare
Clonic=forma de contractie musculara involuntara de scurta durata,repetata la scurte perioade de timp
contractii scurte si ritmic
Convulsii clonice = 1.crize focale = localizate la o parte a corpului cu posibilitate de extindere
2.multifocale=caracterizate prin clonii ritmice,migrate de la un membru la altul
3.convulsii scurte si ritmice,ale unor grupe musculare sau ale intregii musculaturi

Convulsii tonice=se manifesta prin extenia membrelor,fiind asemanatoare pozitiei de decerbrare la


copilul mai mare,se observa mai ales la noul nascut prematur si in hemoragii
intracraniene severe
Convulsii tonico-clonice =convulsii scurte si ritmice (clonii) asociate cu altele cu caracter permanent
grand mal generalizata (tonice),aceasta implica rigiditate musculara,contractii musculare violente si
pierderea cunostiintei
Convulsii mioclonice=miscari de flexie ale extremitatilor

CRIZE CONVULSIVE GENERALIZATE


Se caracterizeaza prin pierderea constientei cu sau fara manifestari motorii bilaterale,amezia crizei
electroencefalograma cu anomalii generalizate
1-Criza de absenta
-criza de absenta tipica = debut brusc,pierderea completa a constientei cu durata de 10-20sec
conservarea tonusului muscular
asocierea de automatisme simple
manifestari vegetative (greata,varsaturi,lacrimare,rinoree,diaforeza)
-absenta tipica=debut lent
pierderea incompleta a cunostiintei
manifestari asociate cu mioclonii
atonie musculara
tulburari vegetative (incontienta urinara,tuse,stranut)
acest tip de criza se poate manifesta si dupa 20 ani
2-Crize mioclonice =

debut brusc
pierderea constiintei
mioclonii bilaterale
durata de secunde ,minute

3-Crize generalizate de = debut brusc


tip tonic
pierderea cunostiintei
contractia tonica bilaterala a musculaturii axiale in extensie la membre
manifestari vegetative (greata ,varsaturi,lacrimare,rinoree,transpiratii etc)
4-Crize generalizate de = debut brusc
tip clonic
atonie sau contractie tonica urmata de contractii clonice ale fetei,membrelor
manifestari vegetative
durata 1-2 min

5-Criza generalizata de tip = a.faza tonica = durata 10-20 sec


tonico-clonic(grand mal)
contractia in flexie a trunchiului si a membrelor superioare
extensia puternica a membrelor inferioare,deschiderea /
inchiderea gurii

b.faza clonica = durata 1 min ,consta in convulsii clonice generalizate


c.faza de coma=durata 20sec-5min
midriaza,tahicardie ,polipnee,relaxare sfincteriana
d.faza post-critica = durata 15 min
hipotonie generala
incetarea tulburarilor generale
reflex plantar in extensie
recapatarea treptata a starii de veghe
Starea de rau epileptic =
-crize tonico-clonice repetate timp de ore sau zile fara revenirea completa a constientei
-se insoteste de tulburari vegetative severe care pot antrena decesul
-coma post-critica este prelungita
Radiculita=inflamatie ,iritatie ,leziune a radacinii nervilor spinali
Nevralgia =durere provocata de o iritatie,inflamatie ,leziune a unui nerv senzitiv
Neuropatie=include o serie de tulburari care apar,atunci cand nervii SN periferic sunt deteriorati
Neuropatia periferica = boala neurologica prin care este afectata conexiunea SN periferic-SNC,
aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase ,tactile,termice,si poate uneori sa afecteze
capaciatatea de miscare si forta musculara
Neuropatia autonoma (vegetativa)= este rezultatul afectarii SN Vegetativ ,acesti nervi fiind implicati
in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar fi TA,AV,transpiratia ,digestia,etc
Neuropatia diabetica = reprezinta afectarea nervilor periferici din diab zah
Neuropatia focala= afecteaza un sg nerv ,cel mai frecvent la nivelul inchieturii mainii,coapsei sau al
piciorului,adesea se produce in conditii de comprimare sau strivire(pensare) a nervilor
Dilacerare cerebrala = 1.leziune traumatica cu caracter distructiv si presupune o lipsa de continuitate a
parenchimului cerebral ,dilacerarea se insoteste si de alte leziuni traumatice: contuzie
cerebrala ,edem cerebral,hematom subdural etc
Dilacerare directa= ia nastere nprin mecanisme de acceleratie si se formeaza in cazul plagilor
cranio-cerebrale deschise sau inchise ,mai poate fi produsa de/prin penetrarea in cutia
craniana,a unui corp strain,gen proiectil sau arma alba ,edem ,contuzie,alta metoda de
producereeste prin eschile osoasa care lezeaza testul nervos
Dilacerare indirecta = se produce prin decelatie ,frecvent se intalneste in cazul accidentelor auto
violente cu impact frontal ,cand capul in miscare este stopat de contactul cu un plan dur,creierul
isi continua miscarea liniara in interiorul cutiei craniene ,lovindu-se de peretii interiori ai cutiei.
Miastenia =reprezinta o boala neurologica ce se caracterizeaza printr-o slabiciune musculara. Miastenia
este o afectiune foarte rara de origine autoimuna. anticorpii in cauza se fixeaza pe placa
motorie, zona de contact a celulei musculare cu fibra nervoasa care o comanda, ceea ce
impiedica acetilcolina sa se fixeze aici si sa blocheze transmiterea mesajelor. primele semne sunt
de cele mai multe ori oculare, pacientii plangandu-se de o diplopie De asemenea, mai poate fi
vorba si de tulburari ale vocii, de jena la masticatie, de o vlaguire a membrelor, de o senzatie de
oboseala generala. Variabilitatea tulburarilor si accentuarea lor la oboseala sunt caracteristice
bolilor. De cele mai multe ori, miastenia se intinde la alti muschi

PIERDERI ALE STARII


DE CONSTIENTA
In determinarea starii de constienta intervin si unule functii cerebrale superioare precum :
-atentia = se defineste ca functie sau mecanism de orientare ,focalizare ,si fixarea constientei
asupra unui obiect,intrebari,probleme etc
-memoria= proces psihic care consta in intiparirea ,recunoasterea si reproducerea ,senzatiilor
sentimentelor,miscarilor ,cunostiintelor etc
-orientarea= presupune aprecierea corecta a relatiei cu timpul,spatiul si cu alte persoane si la
care participa si memoria si atentia
Ameteala= este o senzatie de nesiguranta in deplasare,de val pe ochi,de intunecare a vederii,tranzitorie
persoana fiind prezenta ,cu memoria evenimentelor din cursul acceselor
Vertijul=este o senzatie de deplasare giratorie (rotatorie) a corupului in spatiu sau a obiectelor din mediu
fata de individ si semnifica de obicei afectarea sistemului vestibular,el se insoteste de
varsaturi si nistagmus
Lipotimia= este o pierdere a starii de constienta de foarte scurta durata ,cu deficit de tonus postural,
dar cu mentinerea functiilor vitale,si memoria partiala a evenimentelor ,se considera o sincopa
incompleta, sunt prezente transpiratii profuze,paloare,bradicardie,hipotensiune,mecanismul
vagal este insotita de bradicardie si scaderea debitului cardiac
Coma=este o pierdere de durata a starii de constienta cu mentinerea functiilor vitale

GRADE DIFERITE DE COMA :


-dezorientarea
=bolnavul este treaz,uneori chiar agitat ,dar este dezorientat,privind data si
temporo-spatiala locul in care se afla si raspunde deficil si gresit la intrebari
-obnubilarea = bolnavul este partial prezent in mediu ,cu atentia diminuata ,gandeste lent,
raspunde mai greu la intrebari sau executa incet ordine simple,activitatea motorie,
este diminuata,tinde sa dormiteze
-starea stupuroasa = bolmavul aparent doarme ,sau tinde sa adoarma ,poate fi trezit cu
dificultate de stimuli intensi,raspunde greu,tarziu,inadecvat la stimui
-coma vigila sau = bolnavul este inconstient,nu poate fi trezit,dar raspunde prin miscari
superficiala
involuntare ,retrage membrul la stimuli durerosi ,si unele reflexe,
sunt prezente (deglutitie,supt)
-coma profunda = bolnavul inconstient ,nu raspunde la stimuli locali,oricat de intensi ,
actele reflexe sunt absente

SINCOPA
Sincopa= pierdere de constienta cu scaderea tonusului postural (cadere),urmata de revenire spontana
la normal in afara oricarui tratament
Elementul patogenic al diverselor tipuri de sincope,este reprezentat de scaderea marcanta a
debitului cardiac,cu ischemia substantei reticulate ascendente activatorii SRAA din trunchiul cerebral
si pierderea starii de constienta ,a functiilor vitale si a tonusului postural.
Bolnavul nu percepe evenimente din timpul accesului sincopal si are amnezia accesului,dar
poate sa isi aminteasca simptomele care au precedat accesul sau pe cele care le resimte la revenire.
Din punct de vedere fiziopatologic,sincopa se datoreste unei scaderi bruste a irigatiei
cerebrale.
In timpul crizei sincopale :
-este apneic si areactiv
-la 15-20 secunde de la diminuarea severa a irigatiei cerebrale,se produce relaxare
sfincteriana,cu pierdere de urina si scaun
-daca criza continua,pacientul devine cianotic si pot aparea convulsii.
-revenirea se face intre cateva zeci de secunde si 3-4 min ,direct in starea de veghe
Veghea = reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului sistemului
reticulat activator descendent SRAD,concomitent cu orientarea cunostiintei spre o anumita
activitate(stare de veghe=cand esti treaz)

PRINCIPALELE TIPURI DE SINCOPE


Sincopa vasovagala =
-apare caracteristic in situatii de stress sau emotii puternice
-mecanismul acestui tip de sincopa este o reactie vegetativa nepotrivita ,cu predominanta
vagala,care duce la bradicaridie cu vasodilatatie(cu sau fara vasoconstrictie compensatorie)
ceea ce induce scaderea TA cu scaderea perfuziei cerebrale
-in clipa cand ajunge prin cadere in clinostatism,persoana afectata isi revine ,dar pierderea
starii de constienta se poate repeta la incercarea de asumarea a ortostatismului
Sincopa aritmica =
-apare prin scaderea brusca a debitului cardiac in urma unei aritmii paroxistice,cu AV rapida
(tahicadie ventriculara,fibrilatie ventriculara,fibrilatie atriala,flutter atrial etc) sau
cu alura ventriculara (AV) joasa (bloc atrio-ventricular total,bloc AV inalt)
-pierderea starii de constienta apare la schimbarea ritmului,in momentul inlocuirii ritmului
normal,cu cel patologic,ceea ce coincide cu o scadere a debitului cardiac
-ulterior ,debitul se poate restabili fie daca aritmia se converteste spontan la ritm normal,
fie daca aritmia nu produce o disfunctie cardiaca extrema prin adaptare circulatorie

Sincopa ortostatica = are ca mecanism scaderea importanta a TA, in ortostatism cu hiperperfuzie


cerebrala
Cauze :
1-scaderea volemiei prin hemoragie sau prin pierderi de lichide (diaree,abuz diuretice,varsaturi
2-scaderea reflexului ortostatic simpatic(la varstnici sau pers care au fost imobilizate)
3-pierderea dobandita a reflexului ortostatic simpatic(in polinevrite vegetative,cele mai
frecvente sunt cea alcoolica ori diabetica sau dupa medicamente simpaticolitice)
4-staza periferica ortostatica mare (de ex. in varice venoase mari ale membrelori inf,sau la
ridicarea brusca in picioare dupa mentinera indelungata a unei pozitii chircite, prin acelasi
mecanism este explicata si sincopa mictionala ,care apare la batrani,dupa mictiune mai ales
noaptea ,se presupune ca scaderea presiunii in vezica ,permite umplerea brusca a plexurilor
venoase vezicale si periprostatice cu scaderea intoarcerii venoase,si a debitului cardiac,dar
intervine probabil si un mecanism vagal
Infarctul miocardic =poate avea debut sincopal,uneori fara durere ,in infarctele cu scadere mare
a debitului cardiac sau in unele cu reactie vagala la debut
Sincopa de efort =
-caracterizeaza stenoza aortica
-pierderea cunostintei apare dupa inceputul unui effort ,uneori aparent minor,cum ar fi defecatia
-mecanismul este vasodilatatia in masele musculare supuse efortului, fara posibilitatea de a
creste debitul cardiac din cauza micsorarii orificiului aortic
-se implica si un reflex vasodilatator secundar cresterii presiunii parietale ventriculare
Sincopa prin hipersensibilitatea = este secundara refluxului vaso si cardiopresor (vagal) produs la
sinusului carotidian
compresiunea sinuslui carotidian in regiunea cervical
Sincopa prin obstructia intermitenta a circulatiei intracardiace sau in vasele mari apare in
trombembolia pulmonara masiva ,mixomul atrial,trombul atrial pendiculat
Sincopa tusinogena = apare in cazul de tuse persistenta , accese subintrante ,mai ales la pulmonarii
cronici,acestea duc la cresterea presiunii intratoracice,cu compresia venelor cave si
scaderea dramatica a debitului cardiac ,contribuie si cresterea presiunii LCR transmise
pe cale venoasa in timpul tusei
Sincopa de deglutitie = este foarte rara si apare prin mecanism vagal reflex la persoane cu boli care
deglutitia extrem de dureroasa
Sincopa cerebrovasculara= apare la bolnavi cu ischemie acuta in sistemul vascular , vertebro bazilar
Coma hipoglicemica = -apare de obicei la diabetici insulino-dependenti
-coma este precedata de senzatia de foame intensa ,se instaleaza de obicei
treptat,dar uneori relativ repede si este insotita de transpiratii profuze reci,
abundente care acopera bolnavul din cap pana din picioare
-daca glicemia nu este corectata prin aport de hidrati de carbon ,sunt posibile
convulsii si deficite neurologice

Criza comitiala de epilepsie in varianta grad mal=


-este o pierdere a starii de constienta cu debut brutal,dar deseori precedata de aura epileptica
-concomitent cu pierderea constientei apar convulsii ,initial tonice ,cu contractura generalizata
cu apnee ,cianoza si dupa cateva secunde pana la 1 min ,clonice ,interesand masele musculare
-faza clonica poate duce la muscarea limbii ,datorita cloniei muschilor linguali,care imping limba
afara din gura si in acelasi timp a masteterilor
-bolnavul are relaxare sfincteriana
-revenirea este spontana la veghe ,prin intermediul unei perioade de somn profund,cu respiratie
stertoasa,apoi confuzie si dezorientare la trezire,uneori cu deficit motor focal tranzitoriu
-amnezia episodului este completa
Aura epileptica = senzatie particulara olfactiva ,gustativa sau un alt tip senzorial,care instiinteaza pe
bolnav de iminenta crizei
Contuzia cerebrala =
-reprezinta un efect posttraumatic ,imediat si primar avand ca substrat lezional organic,care se
manifesta prin pierderea starii de pe durata variabila fiind insotita de semne neurologice si
tulburari vegetative
-din punct de vedere anatomo-patologic substratul contuziei este organic,fiind prezente tulburari
vasculare ce apar precoce si leziuni parenchimatoase ce apar secundar tulburarilor vasculare
-in urma acestor leziuni se poate dezvolta necroza mezodermogliala ,aceste leziuni se localizeaza
de regula la nivelul fetei inferioare a lobilor frontali si temporali in regiunea corticala
Comotia cerebrala=
-este o notiune fiziopatologica care nu are un substrat lezional organic
-comotia cerebrala reprezinta o pierdere imediata tranzitorie,a starii de constienta ,urmata
de o scurta perioada de amnezie
-pierderea starii de constienta este total reversibila si se insoteste de modificari minore ale
functiilor vegetative
-din punct de vedere al anatomiei patologice se produce o depolarizare reversibila a membranei
neuronale,cu blocarea conductibilitati electrice,fenomenul fiind predominant la nivelul
sistemului reticulat activator ascendent din trunchiul cerebral

SCARA DE COMA GLASGOW


METODA DE CALCUL A SCORULUI GLASGOW
Deschiderea ochilor :
-spontan =4
-la comanda verbala =3
-durere=2
-nu deschide =1
Raspuns verbal:
-orientat=5
-confuz=4
-cuvinte neportivite=3
-sunete incomprehensibile =2
-nu raspunde =1
Raspuns motor :
-la comanda =6
-localizeaza stimulul dureros=5
-flexie necoordonata = 4
-decorticare = 3
-decerebrare =2
-areactiv=1
Scorul Glasgow se calculeaza prin evaluarea reactiei oculare O, verbale V,si motorii M a pacientului
traumatizat prin insumarea punctajului obtinut le fiecare dintre aceste 3 categorii
Interpretarea scorului Glasgow se face
-coma grad 1 = 8pct
-coma grad 2=6-7pct
-coma grad 3 =4-5pct
-coma grad 4 =3pct

UROLOGIE-NEFROLOGIE
TULBURARILE DIUREZEI
Diureza = reprezinta suma finala a activitatii renale de formare a urinei,filtratul glomerular normal,
sumeaza aprox 120l/h,care se resorb tubular eliminandu-se in vezica urinara in mod normal
1.50-2 litri pe zi

1-Poliuria =crestrea diurezei peste 2000ml/24h


a-Dupa ascpectul urinei si compozitiei se pot distinge :
-Poliuria apoasa= urina diluata de concentratie mica,de aspectul apei-incolora,se datoreaza
eliminarii in exces a apei
-Poliuria osmotica=relativ concentrata,colorata,indusa de necesitatea eliminarii sarcinii solvite
mari
b-Din punct de vedere patogenic ,poliuria poate fi :
-Poliuria fiziologica = se datoreaza unui exces lichidian,fie unei scaderi a pierderilor extrarenale
de apa(expunere la frig cu vasoconstrictie cutanata si scaderea perspiratiei insensibile)
sau a unei scaderi a secretiei de ADH(vasopresina),poliuria fiziologica este apoasa,si
evident corelata cu situatia care a determinat-o
-Poliuria patologica tranzitorie =se datoreaza unor leziuni renale in convalescenta insuficientei
renale acute.Insuficienta renala acuta este expresia unei leziuni reversibile a
tubilor renali,de regula cu necroza celulelor tubulare.Refacerea epiteliului
tubular ,intr-o prima fara consta in regenerarea unor celule cu potential
functional scazut ,fara capacitate resorbtiva,in aceste conditii dupa o faza
initiala oligoanureica perioada de necroza tubulara urmeaza o faza de
regenerare (convalescenta),cu poliurie obligatorie.Poliuria este apoasa
,deoarece s-a pierdut capacitatea tubulara de reabsortie a apei
-Poliuria tranzitorie osmotica = administrarea de diuretice poate duce la poliurie tranzitorie
osmotica ,deoarece majoritatea diureticelor nu influenteaza direct asupra
resorbitia apei,ci determina o scadere absortiei tubulare de sodiu cu diureza
osmotica secundara
-Poliuria patologica de durata =poate fi expresia unei alterari functionale renale,permanente,
a unei secretii insuficiente de hormon antidiuretic (ADH/Vasopresina),sau a
unei sarcini osmotice crescute de durata

Cresterea secretiei de hormon natriuretic ,dupa accese de tahicardie paroxistica


supraventriculara,determina de exemplu poliurie tranzitorie

2-Oliguria = reprezinta o scadere a diurezei in 24 ore intre 200-800ml


Oliguria fiziologica = este expresia unui aport mic de lichide sau a unor pierderi excesive
fiziologice excesive( expunere la temperaturi ridicate ,cu sau fara activitate fizica),
oliguria fiziologica nu coboara sub 500 ml/24h ,volumul de urina necesar pentru a elimina
sarcina solvita rezultata din metabolism
Oliguria mai poate poate aparea si prin deperditie lichidiana ,mecanism similar celei fiziologice ,in stari
patologice extrarenale ,astfel pierderile patologice de lichid (varsaturi,diaree,arsuri
etc),perioadele de instalare a edemelor cu retentie de lichid in spatiul interstitial,hemoragiile
importante se insotesc de oligurie cu urina concentrata
Hipotensiunea poate afecta perfuzia renala si duce la oligurie
3-ANURIA =semnifica in sens strict absenta diurezei,dar in clinica se defineste ca o scadere a diurezei sub
150-200ml/24h respectiv sub 7ml/h

4-Nicturia=reprezinta o pierdere a ritmului circadian de formare a urinei,in mod normal ,diureza din
perioada nocturna este mai mica decat cea diurna,reprezentand numai circa a diurezei
din 24 de ore,pierderea acestui raport cu formarea unei cantitati de urina constanta in intreaga
perioada duce la cresterea diurezei nocturne,nicturia poate fi expresia unui aport hidric crescut
seara( fiziologica) sau administrarii unui diuretic seara(iatrogen),in afara acestor situatii nicturia
apare in insuficienta renala cronica sau in situatia resorbtiei unor edeme masive

5-Opisuria= reprezinta o intarziere a diurezei fata de un aport lichidian crescut,in mod normal un aport
lichidian excesiv este urmat la scurta durata de diureza crescuta,opisuria se intalneste in boli
hepatice cu hipertensiune portala (resortie intarziata a sarcinii lichidiene) sau in unele boli
endocrine

TULBURARILE MICTIUNII
Mictiunea normala =
-

este un act reflex controlat cortical , aferenta reflexului de golire a vezicii urinare este
reprezentata de receptori din peretele vezical care percep distensia organului si pe calea
parasimpaticului sacrat,informeaza centrii mictiunii situat in maduva sacrata ,de la acest
nivel fibre eferente parasimpatice determina relaxarea sfincterului intern al vezicii si
contractia peretelui vezical cu evacuarea urinei
-centrul mictional sacrat este sub control cortical ,putand fi inhibat sau activat de la acest nivel
volutional ,sfincterul extern vezical ,muschi striat ,se afla sub control cortical.
-mictiunea normala este un act nedureros ,cese face fara effort si este controlata volutional,
in functie de aport la diureza de 1000-1500 ml au loc 3-4 mictiuni pe zi,fara mictiunea care sa
intrerupa somnul de noapte

1-Polachiuria :-reprezinta cresterea numarului de mictiuni ,cu reducerea proportionata de


urina eliminata la un act mictional (urinat putin si des)
-se datoreste fie unei reduceri a capacitatii vezicale utile ,fie unei tolerante a vezicii la
umplere,cu declansarea rapida la un volum mai mic,al reflexului de evacuare
-reducerea capacitatii vezicale utile poate fi si anatomica,prin compresie extriseca
(sarcina,tumori), prin extensia unei formatiuni care umple partial,lumenul vezicii
(cancer vezical) sau prin rezectie a peretelui vezical
-reducerea poate fi si functionala ,prin existenta unei evacuari incomplete a vezicii
urinare cu reziduu urinar vezical, care face ca volumul util al capacitatii vezicale sa fie
redus cu cantitatea reziduului, aceasta situatie se intalneste in obstacolele subvezicale
care impiedica golirea completa a vezicii (adenom,neoplasm,prostata)
Polachiuria de cauza iritativa = se datoreste unei inflamatii a vezicii urinare, cistita de etiologie
banala,tuberculoasa sau iritatie prin calculi vezicali

2-Disuria= reprezinta mictiunea cu effort,dureroasa, in mod normal actul mictional nu presupune,


effort ,necesitatea cresterii voluntare a presiunii abdominale prin contractia presei
abdominale,eventual prin manevra Valsava(popular scremut) ,caracterizeaza disuria

Cauze :
a-obstacole vezicale = determinate de litiaza vezicala ,in care calculul face oficiul de valva si
astupa intermintent orificiul ureteral in timpul mictiunii,so disectazia de col vezical,
in care a perturbat mecanismul de deschidere a orificiului uretral secundar sclerozei
peretelui vezical
b-obstacole subvezicale =cele mai frecvente cauze de disurie,sunt date de leziuni ale prostatei
(adenom,carcinom,inflamatie),cu compresia uretrei prostatice si de structurile uretrale
de regula cicatrice ale uretritelor gonococice ,dar posibile si dupa alte infectii
c-neurogena= leziuni ale maduvei sacrate sau plexului sacrat

3-Mictiunea dureroasa
-aparitia de dureri/usturimi in timpul actului mictional sau dupa mictiune caracterizeaza
inflamatiile vezicale sau ale uretrei
-durerea sau usturimea pe tot parcursul sau numai la sfarsitul mictiunii este intalnita in
inflamatiile vezicale (cistitie) si este determinata de contractia tunicii muscularem a peretelui
vezical cuprinsa in procesul inflamator
-durerea sau usturimea de la inceputul mictiunii caracterizeaza suferintele inflamatorii ale
colului vezical si se datoreaza distensiei acestuia .
-uretritele (inflamatiile uretrei) si prostatitele sunt si ele responsabile de mictiuni dureroase prin
distensia uretrei de catre jetul de urina ,senzatia poate fi descrisa de bolnav ca arsura la urinare
urina fierbinte

Mictiunea imperioasa =adica senzatia brutala de a urina imediat,cu scaderea posibilitatii de a retine
urina ca si tenesmele vezicale,respectiv senzatia de mictiune de regula dureroasa,
ne urmata de eliminare de urina,se intalnesc in aceleasi situatii ca si mictiunea
dureroasa si au aceeasi semnificatie

4-Retentia de urina = semnifica imposibilitatea de a elimina urina formata renal


glob vezical = -examenul fizic evidentiaza vezica urinara destinsa ,palpabila ,sub aspectul unei tumori
suprapubiene hemisferice,convexa cranial,deseori dureroasa putand atinge sau depasi
uneori ombilicul
-existenta globului vezical,dureros sau nu permite diferentierea retentiei de urina de
anurie,si indica sondajul vezical

Retentia de urina cunoaste 2 cauze :

1-retentie prin obstacol mecanic :


-subvezical da de obicei retentie urinara simptomatica ,dureroasa si deseori precedata
de o perioada re retentie incompleta ,cu reziduu vezical ,polachiurie si risc de infectie
urinara
-obstacolele mecanice pot tine de vezica urinara sau pot reprezenta obstructii extriseci
(adenom,adeno-carcinom de prostata) ori intriseci (stricturi ale uretrei)
-obstructia mecanica da de obicei retentie urinara simptomatica,dureroasa,
si deseori precedata de o perioada de retentie incompleta,cu reziduu vezical,polachiurie
si risc de infectie urinara

2-retentie prin perturbarea mecanismului neurologic de evacuare-vezica neurogena


-vezica neurogena poate aparea in leziuni cerebrale medulare sau ale plexului sacrat
-de regula bolnavul este asimptomatic cu exceptia absentei mictiunii,deseori confundata
cu anuria,uneori acesti bolnavi pot avea o falsa incontienta de urina ,urinand prin prea
plin,distensie maximala a vezicii

5-Incontienta urinara : se intelege incapacitatea partiala sau totala a controlului sfincterian


vezical ,cu pierderea involuntara a urinei

Se descriu :
1-incontienta adevarata continua :
-reprezinta pierderea completa a controlului sfincterian
-vezica urinara este goala iar urina se scurge continuu prin orificiul uretral
-poate fi dobandita in leziuni neurologice la diverse nivele ,congenital,malformatii
vezicouretrale sau neurologice
2-incontienta de effort= se caracterizeaza prin prin pierderea involuntara de urina in timpul unor cresteri
ale presiunii intraabdominale(effort fizic,tuse,stranut)
3-enurezisul = pierderea nocturna de urina,care se datoreaza unor defecte de dezvoltare,a centrilor
sacrati ai mictiunii si nu al unui defect de educatie

HEMATURIA
Hematuria = reprezinta prezenta de sange (hematii nelizate) in urina
Hematuria poate fi :
-macroscopica =vizibila la inspectia urinei
-microscopica= indentificabila prin examinarea sedimentului urinar
Hematuria macroscopica :
-se identifica prin modificarea de culoare a urinei,aceasta nu depinde insa numai de prezenta
hematiilor ,ci si de alte elemente ,in care cel mai important este pH-ul urinar
-in conditii de pH alcalin ,prezenta hematuriei da o urina de culoare rosie ,mai mult sau mai
putin intensa
-in conditii de pH acid ,in functie de marimea hematuriei ,urina poate fi bruna sau fumurie
In evaluarea diagnostica a hematuriei macroscopice trebuie insa pornit de la faptul ca nu orice
urina inchisa la culoare,rosie sau roscata semnifica prezenta de hematii in urina , astfel citam :

urina foarte concentrata= este inchisa la culoare,intr-o nuanta galbena-portocalie


urina portocaliu-murdar= din anemiile hemolitice si bolile hepatice,cu cresterea urobilinogenului urinar
urina bruna-spumoasa= din icterul mecanic,culoare data de bilirubina directa

urina caramizie =din eliminarile de urati,acest continut urinar da prin racire depozit care se solubilizeaza
la incalzirea urinei
urina rosiatica=care se inchide la culoare,prin pastrare din porfirii
urina rosu-inchis = din hemoglobinurii (hemoliza intravasculara) si mioglobinurii(posttraumatic)
urina colorata-rosu= unele medicamente

ETIOLOGIA HEMATURIEI
Problmea majora este de a stabili locul de origine si cauza sangerii

PROBA CELOR 3 PAHARE :


-se roaga bolnavul sa urineze din acelasi act mictional succesiv in 3 pahare ,fara intrerupere
-astfel jetul mictional este divizat intr-o portiune initiala,una medie ,una terminala
-scopul probei este de a recolta un esantion din prima ,si din ultima parte a mictiunii ,acesta
ne permite distingerea hematuriei initiale (prima parte a actului mictional) si terminale
(la sfarsitul mictiunii) si totale
Hematuria initiala = caracterizeaza leziuniile uretrale
Hematuria terminala = leziunile trigonului vezical uretra prosterioara
Hematuria totala = leziuni renale,uretrale sau vezicale

CLASIFICAREA ETIOLOGICA A HEMATURIEI


I.HEMATURII DE ORIGINE RENO-URINARA
a-renale:
-parenchimatoase difuze(medicale) :glomerulopatii,TBC,rinichi polichistic,nefropatii toxice etc
-parenchimatoase localizate(medicale):embolii renale,tromboza vena renala,TBC(unele forme)
-parenchimatoase localizate(chirurgicale): tumori renale,traumatisme renale
b-uretrale = litiaza,tumori,anomalii vasculare traume
c-vezicale= cancer,tumori benigne ,diverticulii,litiaza ,cistita hemoragica
d-uretro-prostatice = adenom si adenocarcinom de prostata ,uretrite ,polipi uretrali,traume si/sau
corpi straini
II.HEMATURII DE ORIGINE EXTRARENALA
a-diateze hemoragice = coaglopatii,tratament anticoagulant,trombopatii
b-boli ale organelor vecine = cancer genital la femei ,cancer rectal,endometrioza

Piuria = prezenta de leucocite (puroi) in urina

Insuficienta renala acuta :


-se caracterizeaza prin deteriorarea rapida a functiei renale,de excretie ,ducand la acumularea
de produsi metabolici in sange si de lichid extracelular
-in acest caz rinichiul nu poate elabora urina in cantitatea si concentratia corespunzatoare ,iar
produsele rezultate din metabolism raman in sange,provocand intoxicatii si hiperhidratare
Colica renala(nefritica)= sindrom dureros acut,paroxistic ,de obicei apiretic,insotit de iradieri
uretro vezico-genitale,provocat de un spasm al cailor urinare,excretoare

GASTRO-ENTEROLOGIE
Greata= este o senzatie greu de definit,dar este descrica de obicei ca senatia unei varsaturi
iminente,greata este probabil expresia unei stimulari minore a centrului varsaturii,situat
in nucleul tractului solitar (nucleul bulbar al vagului),ceea ce explioca asocierea cu alte
manifestari de stimulare vagala (sialoree,hipotensiune cu senzatiei iminenta de lipotimie
bradicardie ,transpiratii,paloare)

VARSATURA ( A VOMITA)
Vasatura = reprezinta expulzarea cu forta pe cale bucala a continutului gastrointestinal
CARACTERISTICILE CONTINUTULUI VARSATURII
-Varsatura cu secretii = are un miros caracteristic ,patrunzator si gust acru ,absenta acestuia sugereaza,
gastrice normale
anaclorhidiria sau existenta unei false varsaraturi
-Mirosul sau chiar aspectul = este caracteristic ocluziei intestinale joase sau a fistulei gastrocolice care
fecaloid al varsaturii
implica un neoplasm de colone transvers ; o ocluzie intestinala
superioara inalta de lunga durata sau unele cancere stenozante gastrice
pot duce la aparitia de miros fecaloid prin suprainfectia deasupra
stenozei cu flora din colon
-Prezenta de bila = ii confera un gust amar si semnifica permeabilitatea pilorului cu reflux duodeno
in varsatura
gastric
-Varsatura de = fara resturi alimentare ,noaptea sau dimineata pe nemancate se intalneste in
suc gastric
ulcerul duodenal cu spasm piloric
-Varsactura cu mucus= de obicei in cantitate mica ,este caracteristica sarcinii
-Varsatura cu puroi = este foarte rara si sugereaza o gastrita supurativa cu ruperea unui abces in tractul
digestiv superior

-Alimente prezente in = - informeaza privind gradul de digestie,alimentele care au stagnat prea mult
varsatura postprandiala
in stomac sunt chimifiate,divizate in particule mici
- prezenta de alimente nedigerate sugereaza o lipsa de digestie gastrica ,
lipsa de secretie
- prezenta de alimente ingerate cu peste 8 ore inainte de varsatura se
intalneste in stenoza pilorica benigna sau maligna
-Hematemeza = varsatura cu sange,se intalneste in hemoragia digestiva superioara,sangele este
neaerat de culoare inchisa ,uneori negru ,asemanator zatului de cafea

CIRCUMSTANTELE DE A APARITIE A VARSATURII


-Varsatura matinala = inainte de alimentatie continand secretii gastrice sau mucus se intalneste in
sarcina ,insuficienta renala incipienta ,gastrita alcoolica sau poate fi provocata
de secretia nazala de mucus prin coane
-Varsatura tardiva = dupa masa la 1-4 are care usureaza bolnavul se datoreste unor leziuni gastrice sau
duodenale cu obstructie partiala pilorica functionala (spasm) sau organica
-Varsatura precoce = poate fi intalnita in boli gastro-duodenale ,dar este deseori functionala fara
postpradiala
substrat organic ,apare mai frecvent la femei ,deseori dupa stres psihic
-Provocarea varsaturii = caracterizeaza bolile organice gastrice ( cancer ,ulcer,gastrita) in care
evacuarea
continutului usureaza durerea epigastrica
-Varsatura aparand periodic sau odata cu hemicranie este caracteristica crizelor migrenoase
-Varsatura neprecedata de greata = cu caracter exploziv ,sugereaza o hipertensiune intracraniana
Regurgitatia = se defineste ca eliminarea pe cale orala de alimente sau secretii digestive fara effort,nu
este precedata de greata si nu presupune activitatea muschilor implicati in varsatura
fiind datorata activitatii anti peristaltice esofagiene sau a celei gastrice cu cardie
incompetenta

TULBURARILE DEGLUTITIEI
Disfagia = este definita ca o dificultate in deglutitie
Odinofagia=durere la deglutitie
Afagie=incapacitate de a inghiti
Globus histericus = sensatia de nod in gat,de greutate sau apasare resimtita in zona cervicala si toracica
anterioara ,reglata de deglutitie si caracteristica starilor nevrotice sau emotionale

REFLEXUL SI MECANISMUL DEGLUTITIEI


Deglutitia este un act reflex complex ,cuprinzand trei timpi dintre care unul voluntar si doi involuntar:
-Primul timp al deglutiei = consta in formarea bolului alimentar si deplasarea lui intre pilierii faringieni
timpul oral
-Al doilea timp
= este declansat de patrunderea bolului in faringe cu stimularea tactila a bazei limbii
timpul faringian
istmului faringian si peretelui faringian posterior si consta in deplasarea bolului
catre esofag prin contractia constrictorilor faringieni
-Al treilea timp = consta in transportarea bolului alimentar in lungul esofagului prin peristaltica
timpul esofagian esofagiana
Se observa ca cel mai complex timp al deglutiei este cel esofagian care presupune izolarea cailor
respiratorii (atat nazo-faringele prin ridicarea valului palatin cat si laringele prin epiglota) si asigurarea
patrunderii bolului alimentar in esofag.Timpul oral volutional asigura declansarea acestui timp reflex

TIPURI DE DISFAGIE
In functie de cauza ca si caracteristicile clinice pot fi deosebite doua tipuri de disfagie :
I.-Disfagia oro-faringiana
II.-Disfagia esofagiana

In terminologia clinica se include si o clasificare simptomatica :


-disfagie pentru solide =in care deglutitia alimentelor solide este dificila sau imposibila
-disfagie pentru lichide sau paradoxala = in care solidele pot fi inghitite normal,iar
lichidele nu
-disfagie totala =in care inghititul este imposibil

I.DISFAGIA ORO-FARINGIANA
-caracterizeaza perturbarea primilor doi timpi ai deglutitiei
-de fapt in aceasta clasa include atat perturbarea timpului volutional oral (deci o
disfagie orala) ,cat si a timpului faringian in care mecanismul complex de separare a
cailor respiratorii de cea digestiva este perturbat
-initia deglutitiei este fie imposibila ,fie dificila ,necesitand eforturi repetate,deglutitia
este deseori paradoxala ,solidele putand fi inghitite iar lichidele refluand pen as sau
patrunzand in caile respiratorii si provocand tuse
-uneori bolnavul adopta pozitii sau face miscari caracteristice pentru a facilita inghitirea
CAUZELE DISFAGIEI ORO-FARINGIENE :
-Leziuni ale cavitatii bucale :
-orice leziune a limbii ,istmului faringian sau a cavitatii bucale provoaca durere sau interfereaza
cu miscarea normala a limbii poate cauza disfagie
-angine si faringite acute de orice cauza ,amigdalita sau abcesul retro faringian sau amigdalian,
sifilisul amigdalian sau faringian,cancerul lingual sau faringian,tiroida acuta etc
-Leziuni neurologice
-care afecteaza motilitatea faringiana
-orice leziune care provoaca paralizia faringiana impiedica atat ridicarea valului palatin,cat si
si initierea peristaltismului faringo-amigdalian
-leziunile neurologie interesand bulbul rahidian (poliomelita ,accidente vasculare,nevrite
glosofaringiene etc) sunt cause de disfagie prin acest mecanism ,in aceste situatii disfagia nu
este insotita de odinofagie ,in aceste situatii poate aparea disfagia paradoxala ,bolul solid
putand trece in esofag,lichidele nu,dar datorita inchiderii imperfect a nazo-faringelui,lichidele
refuland pe nas sau ,datorita inchiderii imperfecte a laringelui patrunzand in caile respiratorii
toracice

-Afectarea musculaturii linguale si faringiene in miastenie,sclerodermie,amilodoza,produce


disfagie fara odinofagie
-imobilizarea laringelui in cancerul de laringe sau tiroidian sau rareori cicatricial dupa un process
inflamator cronic produce disfagie fara refulare a lichidelor in nas ,dar cu patrundere in caile resp

II.DISFAGIA ESOFAGIANA
Este descrisa initial pentru solide si poate deveni in timp totala,bolnavul descrie o oprire sau trecere
dificila a alimentelor imediat dupa inghitire,localizata deseori retrosternal ,unori aproximand locul
leziunii cauzale ,alimentele pot fi regurgitate cu usurinta,disfagia este deseori accentuata de ingestia de
alimente reci si uneori foarte calde si se poate insoti de odinofagie

Esofagita de reflux= se caracterizeaza prin pirozis,care preceda cu ani aparitia disfagiei,odinofagia fiind
ultimul simptom esofagian care apare
Diverticulii esofagieni = dau disfagie si regurgitatii ,uneori cu alimente stagnante in diverticul purificate

HEMORAGIA DIGESTIVA

Hematemeza = eliminarea pe cale bucala,prin varsatura de sange provenind din tubul digestiv superior
varsatura in zat de cafea.hematemeza poate fi masiva cu sange rosu sau poate
contine sange partial transformat in hematina,negru,in urma stazei gastrice si a
contactului cu acidul colhidric
Melena= eliminare pe care rectala a unui scaun continand sange digerat ,melena apare ca un scaun
negru,moale lucios comparat cu pacura
Rectoragia =eliminarea pe cale anala de sange rosu,nedigerat ,provenind de regula din intestinul
terminal,sangele se elimina dupa sau in timpul scaunului , pe care-l acopera sau
coafeaza sau amestecat cu continutul fecal
Enteroragia=eliminarea pe cale rectala de sange rosu,amestecat cu chim intestinal,uneori cu aspect de
zeama de carne,provenind din intestinul subtire si se caracterizeaza prin prezenta unui
scaun diareeic ,lichid ,colorat in rosu cu aspect de zeama de carne.
Hematochezia=eliminarea pe cale anala de sange nedigerat ,se datoreste de regula unor leziuni situate
sub valva ileocecala respectiv leziuni ale colonului ,rectului sau a canalului anal,
hematochezia poate fi :
-prin leziuni ale intestinului subtire enteroragia
-eliminarea de sange rosu odata cu scaunul-rectoragia

CONSTIPATIA
Constipatia = incetinire anormala a tranzitului intestinal ,are ca consecinta eliminarea unui scaun uscat
de consistenta crescuta prin absortie de apa secundar stagnarii in colon a bolului fecal
CAUZELE CONSTIPATIEI
1-Constipatia de progresie :
a-neurogena:
-Corticala
-Leziuni ale SNC
-Leziuni periferice
b-musculara:
-Atonie musculara :abuz laxative ,malnutritie severa
-Defecte metabolice : hipotiroidism ,porfirie,hipercalcemie,hipopotasemie
2-Costipatie de obstructie:
-Leziuni anorectale :fisura anala,hemoroizi trombozati,abces peri-rectal
-Leziuni colice : cancer colic,volvulus ,diverticulita
-Leziuni extracolice : sarcina,tumori pelvine,cancer gastric sau intestinal

Senzatia de defecatie = se datoreste mai frecvent unei boli psihice si unori suferinte rectale
incompleta
Falsa diaree din
= dupa expulzia unui bol fecal consistent se elimina un scaun cu o consistenta
constipatia cronica scazuta ,lichid ,format din materii fecale care au stagnat in spatele bolului
consistent si au fost supuse unui proces de putrefactie accentuat

DIAREEA
Diareea = tranzit accelerat ,cu eliminarea unui scaun incomplet digerat de consistenta scazuta,fara a
preciza un numar de scaune sau prezenta colicilor intestinale,digestia ineficienta poate fi pusa
in evidenta prin prezenta in scaun a unei cantitati de fibre musculare nedigerate,amidon si
picaturi de grasimi

CAUZELE DIAREEI
1.Diaree prin continut intestinal lichid excesiv
a-Malasorbtie secundara maldigestiei
-insuficienta de secretie exocrina (lipaza) pancreatica : pancreatita,cancer pancreas etc
-inactivarea lipazei :sindromul Zollinger Ellison
-deficienta de secretie biliara :
-prin obstructie :cancer cai biliare sau cap pancreas,litiaza etc
-prin depletie : rezectie ileon distal,enterita regionala
-prin deconjugare :sindrom ansa oarba,diverticuloza jejunala
-deficienta de digestie a carbohidratilor :zaharaza,deficit de lactaza
b-Malabsorbtie fara afectarea digestiei
-defect primar de absortie:
-celiachie ,boala Whipple
-limfangiectezie intestinala
-lezarea mucoasei enterale prin iradiere ,metale grele
-prezenta unei sarcini osmotice mari intestinale cu afectarea absorbtiei apei
c-Exces de secretie enterala : holera,adenomul vilos

2.Diaree prin afectiuni inflamatorii sau iritatii intestinale


a-Infestari parazitare
b-Infectii
-bacterii =salmonele ,coli,bacilul koch
-virusuri
c-Inflamatii de cauza neprecizata sau nespecifice
-colita ulceroasa,enterita regionala
-laxative iritante
-toxice

3-Diaree de cauza neuromusculara


a-Disfunctie vegetativa
-neuropatie diabetica
-postvagotocmie
-colon iritabil
b-Actiuni hormonale sau umorale
-tumori cromafine(serotonina)
-mastocitoza(histamina)
c-Incompetenta musculara :sclerodermie

STEATOREEA
Steatoreea = diaree secundara unui sindrom de malabsortie ,care se caracterizeaza prin prezenta in
scauna unui exces de principia alimentare nedigerate ,dintre care lipidele duc la
formarea unui scaun pastos,voluminous ,mai usor decat apa (pluteste) ,deseori
decolorat,grasos,urat mirositor
-deficitul de secretie pancreatica produce steatoree,prin mal digestive,in primul rand datorita
insuficientei lipazei pancreatice
-obstructia cailor biliare de orice natura ,daca este importanta si prelungita duce la steatoree
-in afara tulburarilor de digestive ,steatoreea poate fi consecinta unui deficit de absortie a grasimilor

Colica biliara = durere acuta violenta localizata in hipocondrul drept cu iradiere pana in coloana
vertebrala umarul si omoplatul drept,survenita in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice
,diskinezii veziculare cistice sau addiene ,tumori biliare etc
Pancreatita acuta = afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatie edematoasa (pancreatita
edematoasa),hemoragica (pancreatita hemoragica),necrotica sau necrotica-hemoragica
Pancreatita este o afectiune a pancreasului exocrine-producator de enzime digestive

Ocluzie intestinala = se intelege oprirea complete si persistenta a tranzitului intestinal si in consecinta


imposibilitatea evacuarii de materii fecale
Ocluzie mecanica = oprirea tranzitului poate fi provocata de un obstacol mechanic,situate oriunde in
lungul intestinului subtire sau gros
Ocluzie dinamica= oprirea tranzitului intestinal datorita unei tulburari functionale a motilitatii
intestinale prin exagerarea contractiei musculaturii peretelui intestinal fie prin pareza sau
paralizia acestora
Invaginatie intestinala =
- este o tulburare grava caracterizata prin faptul ca o parte a intestinului (subtire sau gros)
patrunde in alta parte a intestinului ,aceasta telescopare blocheaza de multe ori
intestinal si impiedica trecerea alimentelor si a lichidelor prin acesta
-invaginatia limiteaza alimentarea cu sange in partea infectata a intestiunului putand provoca
ischemie ,apoi secundar ischemiei infarct intestinal
-este cea mai frecventa cauza de ocluzie la copii
Volvulus(torsiune)= rascucirea ansei intestinale in jurul axului sau mesenteric sau in jurul unei bride
Bride= (bride de neoformatie)=urmarea unui process inflamator aparut dupa interventii chirurgicale
Sau dupa peritonite si care comprima intestinal
Hernie hiatala = reprezinta o varianta a herniei diafragmatice in care se produce migrarea
Transdiafragmatica in torace a stomacului prin hiatusul esofagian
Hernie inghinala= se produce atunci cand in tesutul moale (de obice intestinal subtire),patrunde intr-o
Zona slaba sau rupture in peretele inferior al abdomenului
Foetorul hepatic= este un miros dulceag al halenei,datorat unor substante aromatice ,de origine
intestinala normal distruse de ficat ,dar care in hipertensiunea portal trec in circulatia sistemica

DERMATOLOGIE
Tegumentul este format din din :
-epiderm = stratul cel mai superficial ,este nevascularizat
-dermul=stratul intermediary ,format din tesut conjunctiv care realizeaza o retea de fibre
colagene ,elastic si de reticulina ,in aceasta retea se afla un system complex vascular ,
care formeaza un plex capilar superficial ce trimite arborizatii in fiecare ridicatura a
membrane bazale epidermice (papilla dermica) careia ii se formeaza un ax conjunctivovascular
-hipodermul = stratul cel mai profund ,asigura suportul tegumentelor ,el contine pe langa
matricea conjunctiva in continuare cu cea dermica,grasime,glandele sudoripare si
portiunea profunda a folicului pilos
-folicul pilos = formatiune anatomica in forma de sac,format din paturi epiteliale care
inconjoara Radacina unui fir de par si o glanda sebacee localizat dermo-epidermic

ANEXELE CUTANATE
Fanerele = organe anexe ale tegumentelor ,differentiate la suprafata tegumentului cu functie de aparare
a organismului ,fiind prezente la om sub forma unghiilor si a parului
Unghia = productie cornoasa a pielii ,situate pe suprafata dorsala a falangei terminale,sunt plate ,usor
bombate transversal,unghiile sunt atasate prin patul ungheal al dermului
Lunula= zona mai palida la baza unghiei delimitate de o linie convexa spre varf
Parul= reprezinta o crestere cornoasa,din foliculul pilos
Keratina=component a parului ce contine 2 aminoacizi: metionina si cistina bogati in sulf
TIja= se dezvolta in epiderm este cornoasa ,flexibila ,elastic ,groasa ,lungimea variaza de la cativa
milimetri pana la 1 m, pilozitatea fiind mai accentuate in regiunea capului ,pe fata la barbat
In axile ,in regiunea pubiana ,torace ,abdomen
Folicul polisebaceu= este o unitate anatomo-functionala care este formata dintr-un folicul pilos si o
Glanda sebacee,producatoare de sebum

GLANDELE ANEXE ALE PIELII


Glande sebacee = sunt localizate in hypoderm si sunt atasate foliculilor pilosi ,ele secreta o substanta
grasa-sebum,cu rol protector pentru piele si folicul pilos
Glande sudoripare= sunt localizate in hypoderm si se deschid direct la suprafata pielii printr-un canal ce
strabate dermul si epidermal
Glande sudoripare exocrine = sunt distribuite pe toata suprafata corpului ,secretia lor serveste reglarii
Temperaturii ,activitatea lor fiind determinate vegetative
Glandele sudoripare apocrine = sunt dispuse in axile si zonele genital ,deschizandu-se in foliculi pilosi ai
Zonelor respective ,secretia lor este stimulata de emotii si determina mirosul corpului , cu rol de
Semnalizare in lumea animala

PRINCIPALII PIGMENTI AI TEGUMENTELOR


Melanina=
-este un pigment brun ,format si depozitat in cellule specializate din epiderm ,repartitia
Melaninei nu este uniforma ,unele zone precum genital ,axillar,etc contin mai mult pigment
expunerea la soare favorizeaza melanogenza
-melanina este sintetizata din tirozina,trecand prin L-DOPA,enzima limitatoare a cantitatii
sintetizate este tirozinaza
Carotenul =
-pigment galben care se gaseste in grasimea subcutanata ,in glandele sebacee si in stratul
cornos epidermic
-carotenul este absorbit in tubul digestive din vegetale,si convertit hepatic in vitamin A ,excesul
este metabolizat sau secretat in sebum
Hemoglobina circulanta =
-din hematii se gaseste in doua forme :
-oxihemoglobina = rosu aprins din arteriole si portiunea arteriolara a capilarelor
-deoxihemoglobina = din vene ,de culoare rosu inchis ,cu o nuanta de albastru

LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE

I. Leziunile elementare cutanate sunt grupate in :


1 -Leziuni elementare primare : care apar pe tegumente anterior normale
A-Leziuni elementare circumscrise de culoare,fara consistenta,fara reliefare
B-Leziuni elementare reliefate,solide
C-Leziuni elementare cu continut fluid
2 -Leziuni elementare secundare, leziuni ce apar prin evolutia celor elementare primare :
A--Leziuni elementare secundare prin pierdere de substanta cutanata
B-Leziuni elementare secundare prin productii la suprafata pielii
C- Leziuni elementare secundare cicatriceale
II .Leziuni hemoragice
III. Leziuni vasculare
IV. Alte leziuni
V. Modificarile de culoare ale pielii
A-Hiperpigmentari cutanate
B-Hipopigmentarile cutanate
C-Paloarea
D-Eritemul
E-Icterul
F-Cianoza

I. LEZIUNI ELEMENTARE

1-LEZIUNI ELEMENTARE PRIMARE


A.LEZIUNI ELEMENTARE PRIMARE CIRCUMSCRISE DE CULOARE
Macula= este o modificare circumscrisa de culoare,de dimensiuni mici sub 5mm ,fara relief sau
consistenta la palpare(de ex macule hemoragice = petesii care apar in defectele trombocitare
sau capilar ; macule pigmentare fiziologice :efelidele sau pistruii)
Pata=este o modificare de culoare ,de dimensiuni mai mari de 1 cm , ce poate rezulta din confluarea mai
multor macule sau apare ca atare de la inceput

B.LEZIUNI ELEMENTARE PRIMARE CIRCUMSCRISE SOLIDE


1. Papula = este o formatiune reliefata ,consistenta ,de dimensiuni mici sub 0.5cm
-Nervii pigmentari =se prezinta ca papule de dimensiuni variate,bine delimitate de culoare
bruna-neagra,transformarea in tumori maligne(melanoame) se caracterizeaza
prin crestere la suprafata ,cu marigine neregulata si uneori cu tumorete sau pete
secundare in jur,ulcerare si aparitie de cruste
-Keratoamele seboreice sau senile = apar la persoane in varsta ca papule galben-brune,cu
suprafata catifelata
-in urticarie eruptia poate fi papuloasa ,pruriginoasa unori papulele confluand in placi
-Dermografismul =este formarea de papule sau dungi prin stmulare mecanica,este un fenomen
vasomotor reflex,mai evident la persoanele cu distonii nerovegetative
-Verucile = de origine virala ,apar ca papule bine delimitate ,cu suprafata aspra cu localizare
elective pe maini sau genunchi
-Tumoretele moluscoide sau papiloame ale pielii = cuprinzand un ax conjunctivo-vascular
acoperit cu tegument normal,apar ca formatiuni moi de culoarea si aspectul pielii
normale,sesile sau pendiculare

2. Placa=este o formatiune de dimensiuni mai mari este 0.5 cm,ce poate rezulta din
confluarea ,mai multor macule sau apare ca atare(de ex placa din eruptiile
alergice)

3. Nodulul = este o formatiune mai profunda ,de dimensiuni intre 0.5-2cm


Dupa localizare se disting :
-Noduli dermo-epidermici= ce cuprind aceste straturi si ,astfel sunt aderenti superficial la piele
-Noduli hipodermici = profunzi fata de care straturile superficiale ale pielii pot fi mobile
Eritemul nodos = este caracterizat prin aparitia unor noduli durerosi dermo-epidermici,la inceput de
culoare rosie ,apoi violacei,cu resorbitie spontana,fara tendinta la supuratie sau ulceratie
(pot aparea ca o manifestare alergica in infectii ca TBC,unii streptococci,post medicamentos)
Nodulii Osler=sunt formatiuni mici,eritomatoase,dureroase,ce apar,mai ales pe degete la suprafata
palmara,si plantara in endocardita bacteriana
Nodulii Janeway sunt formatiuni similar nodulilor Osler,nedureroase
Nodulii Meynet = apar pe suprafetele in extensie in reumatismul articular acut

4. Tumora = este o formatiune mare ,peste 2 cm ,ce intereseaza toate straturile si poate
depasii limitele pielii ,metastazele neoplazice apar ca tumori,cutanate dure
nedureroase

C.LEZIUNI ELEMENTARE PRIMARE CIRCUMSCRISE


CU CONTINUT LICHIDIAN
1. Vezicula = este o acumulare de lichid seros,de mici dimensiuni sub 0.5cm
Dupa localizare pot fi :
-epidermice = superficiale in stratul spinos,care prin vindecare nu lasa cicatrice
-dermoepidermice = intre cele doua straturi ,cu interesarea stratului epidermic bazal si care
lasa cicatrice
Eruptiile veziculoase pot fi localizate sau generalizate
-in prima categorie , zona zoster apare ca o eruptie veziculoasa cu localizare metamerica ,este
produsa de virusul varicelei,localizat cronic,intr-un ganglion spinal ,de unde migreaza in piele,pe
dentritica dand eruptia
-eruptia herpetica data de infectia cu virusul herpex simplex ,se caracterizeaza printr-un buchet
de vezicule pe fond eritematos
-eruptia veziculoasa generalizata,cu vezicule de varste diferite caracterizeaza varicela

3. Bula = acumulare de lichid seros de 0.5-2cm

4. Flictena =acumulare de lichid de peste 2cm diametru


5. Pustula = este o acumulare de mici dimensiuni sub 0.5cm ,de lichid purulent
-Pustularizare = se intelege transformarea unei vezicule in pustule prin modificarea continutului
-poate aparea prin suprainfectarea veziculelor din eruptiile veziculoase si caracterieaza acneea
sau impetigo

2-LEZIUNI ELEMENTARE SECUNDARE

A. LEZIUNI ELEMENTARE SECUNDARE PRIN PIERDERE DE SUBSTANTA


1. Eroziunea = este o pierdere de substanta foarte superficiala ,interesand numai straturile externe ale
epidermului (ea este,de exemplu urmarea ruperii unei vezicule epidermice) si care nefiind
vascularizata,nu sangereaza

2. Exulceratia=este o pierdere de substanta interesand in totalitate epidermal,insa fara a depasi


membrane bazala,(urmare a ruperii unei vezicule,dermo-epidermice) distrugand stratul bazal,
lasa cicatrice ,deseori nepigmentate

3. Ulcerul sau Ulceratia = este o pierdere de substanta profunda ce patrunde in derm,sic and este foarte
profunda ,in hypoderm,interesand structurile vasculare,poate sangera si lasa cicatrice,spre
deosebire de rani are o tendinta limitata la vindecare spontana
-Ulcerul varicos=din insuficienta venoasa cronica apare ca o ulceratie profunda ,de regula
situate pe o placa de dermita ocre,la nivelul zonei perimaleoare interne ,marginile sunt
bine delimitate,iar fundul aton,uneori acoperit de cruste si este dureroasa
-Sancrul sifilisului primar = indifferent de localizare,apare ca o ulceratie rotunda ,bine delimitate
cu margini abrupte fiind rosu si baza indurate,este nedureroasa si se vindeca spontan
-Epitelioamele = apar ca ulceratii cu margini reliefate ,perlate,indurate si tendinta la crestere
lenta

4. Fisura = este o pierdere de substanta liniara , ce apare deseori in tegumente ingrosate (ex. in micoze)

5. Escoriatia = este o pierdere de substanta superficiala,produsa prin abraziune.Caraterizeaza leziunea


prin grataj

B. LEZIUNI ELEMENTARE SECUNDARE PRIN PRODUCTII SUPERICIALE


1. Crusta = este un deposit produs prin coagularea si uscarea unor secretii.
-Cruste hematice = brun-roscate,cand materialul crustei este sange sau lichid sanguinolent
-Cruste melicerice = galbene,cand materialul este puroi
2. Scuama = este un fragment mic din stratul keratinizat epidermic exfoliat

C. LEZIUNI ELEMENTARE SECUNDARE PRIN LEZIUNI CICATRICIALE


Atrofia cutanata = apare ca o subtiere a pielii ,cu pierderea desenului papilar dermic.
Cicatricea = este o inlocuire a structurii normale a dermului cu tesut conjunctiv dens,fibros ,poate fi :
-Cicatrice liniara = dupa internventii chirurgicale sau taieturi
-Cicatrice stelata ,neregulata = dupa ulcere sau plagi de forma neregulata
Vergeturile = sunt cicatrice liniare intradermice,urmarea unor distensii cutanate importante cu ruperea
fibrelor elastiece si colagene,cutanate
Cheloidul = este o cicatrice cu exces de tesut fibros,ingrosat si ramificata in tesuturile inconjuratoare

II. LEZIUNI HEMORAGICE


Leziunile hemoragice cutanate au aspect si semnificatii diferite , in functie de mecanismul lor de
producere

Petesia =
-este o hemoragie intradermica ,ce apare ca o macula rotunjita ,uneori cu marigini usor
neregulate ,cu dimensiuni de 1-3mm,de culoare rosie-violacee ,care nu se modifica prin
(vitro)presiune,in timp devine bruna apoi se palideaza si dispare
-petesiile pot aprea isolate sau pot fi confluente realizand purpura,purpura apare ca o pata
de dimensiuni variabile cu margini neregulate si invecinate cu petesiile
-uneori petesiile se dispun in linie (mai ales in plici),realizand aspectul de vibice-lovituri de nuia
-petesiile sunt hemoragii intradermice din vase mici(arteriole si capilare),ele se intalnesc in :
-defecte ale homeostaziei trombocitare,trombocitopenii,trombopatii
-defecte arteriolo-capilare vasculite prin mecanism imun,purpura senile (prin pierderea
suportului conjunctiv al pielii)
-mici emboli cutanate-in stari septice ,sindromul aterotrombotic

Echimoza = este o hemoragie dermo-hipodermica de mai mari dimensiuni in care sangele infiltreaza o
zona tegumentara,apare ca o pata de dimensiuni si forma variabile,de culoare violacee,care
in timp (zile) devine verzuie ,apoi in cateva(saptamani),galben-bruna si dispare
-echimoze aparute spontan sau la traumatisme minime caracterizeaza defectele coagularii
chimice-deficitele factorilor coagularii,care pot fi congenitale sau dobandite
Hematomul = este o hemoragie importanta ,cu acumulare de sange in tesutul hypodermic,hematomul
apare ca un nodul de dimensiuni variabile,de culoare violacee,evolutia coloratiei este similara cu
cea a echimozei

ALTE LEZIUNI
Escoriatia = sau jupuitura ,zgarietura,abraziunea este o leziune primara elementara cutanata sau
mucoasa constand dintr-o solutie de continuitate superficiala interesand numai
epidermul pana la derm (se poate produce prin mecanism de frecare)
Gangrena = afectiune caracterizata prin necroza tisulara,ce afecteaza pielea ,membrele unori viscerele
ficat ,plamanin,sau intestine etc
Gangrena uscata = necroza tisulara fara infectie bacteriana cauzata de ischemie locala,tesuturile ne mai
fiind oxygenate (ex.embolie arterial,tromboza,amputatie traumatica,compresie care a durat mai
mult de 6 ore etc)
Gangrena umeda= necroza tisulara cauzata de o infectie cu diversi agenti patogeni in zona/locul unei
gangrene uscate sau plagi
Erizipel= infectie streptococica acuta a dermului superior,si a limfaticelor superficiale,apare ca o eruptie
eritematoasa tumefiata,calda,dureroasa,cu o consistenta similara cojii de portocala,apre pe
orice zona a corpului dar dinde sa apara pe extremitati
eczema= grup de afectiuni care se manifesta prin inflamatia pielii insotita de eritem ,microvezicule
,scuame prurit

III. LEZIUNILE VASCULARE


Leziunile vasculare cutanate=
- sunt produse prin dilatatii ale vaselor dermice si hipodermice,in functie de tipul vaselor
dilatate,pot fi de culoare rosu aprins sau violacee,dar sunt caracterizate de palidarea sau
disparitia la prin presine prin golirea de sange a vaselor dilatate
-presiunea poate fi exercitata cu vf degetelor dar ar trebui exercitata cu o lama de sticla sau
alt corp transparent care sa permita vizualizarea lezinunii in timpul compresiei vitropresiune
Angiom=tumora vasculara circumscrisa congenitala sau dobandita ,cu originea in capilare sanguine sau
limfatice ,dezvoltata de cellule endoteliale sau pericite
Angioamele plane =sunt pete de culoare rosie-violacee drojdie de vin rosu,de dimensiuni si localizari
variabile fara semnificatie clinica de cele mai multe ori,localizarea in teritoriul trigeminal(fata)
poate avea consecinte estetice si unori se insoteste de leziuni similar intracraniene

Angioamele tuberoase/cavernoase =sunt pete de culoare rosie-violacee sau violacee,cu regiuni in


toatalitate si dimensiuni si dispozitie variabila,fara semnificatie clinica

Angiokeratoamele sau petele rubinii = sunt formatiuni de mici dimensiuni 1-5mm rosu aprins ,reliefate
putand aparea catifelate sau aspre la palpare,dispar relative greu la vitropresiune ,reprezinta
dilatatii arteriolare cu hiperkeratinizare a tegumentelor interesate ,sunt localizate predominant
pe trunchi sau extremitati ,nu au semnificatie clinica

Stelutele vasculare = sunt dilatatii ale unui mic teritoriu arteriolar care constau intr-o zona rosie central,
deseori pulsatila,reliefata din care pornesc numeroase ramuri fine sinuoase,diametrul unei
stelute (centru si raze) este de 5-15mm apar in jumatatea superioara a corpului(torace,fata
membre superioare),se intalnesc in insuficienta hepatica,uneori la femeile cu hiperfoliculism
sau sarcina

Telengiacteziile =apar c amici dilatatii vasculare liniare ,sinuoase,localizate pep e pometi se intalnesc la
persoanele expuse prelungit la soare ,in faciesul pletoric(hipertensiv) sau la alcoolici,pe baza
toracelui pot forma retele (lacis) sau stelute venoase (fara a avea un centru din care sa
porneasca aceste raze) la persoanele cu emfizem sau pahipleurite,interscapulovertebral ,la
copii se intalnesc in adenopatiile mediastinale tuberculoase (semnul lui Turban),pe membrele
inferioare apar la femei dupa menopauza si la persoanele cu varice

IV. ALTE LEZIUNI


-Leziunile eritomatoscuamoase :
In micozele cutanate apar placi eritematoase acoperite cu scuame :
Pitiriasis versicolor = este produs de Microsporum Furfur este o micoza a tegumentelor toracice
expuse caracterizata prin prezenta unor pete de culoare galben cafeniu
acoperite cu scuame foarte fine
Eritrasma = produsa de Microsporum Minutissimus apare ca un placard eritoscuamos,
nepruriginos,localizat in pliuri (submamar,axillar etc)
Psoriazisul = se prezinta ca papule sau placi eritematoscuamoase,localizate in general pe
suprafetele in extensie uneori generalizate,leziunile sunt nepruriginoase,scuamele
sunt mari pot fi produse prin grataj ,iar insistenta in grataj duce la aparitia pe suprafata
leziunii sangerari punctifome
-Lichenficarea = este o leziune cronica aparuta de regula in urma unei leziuni alergice pruriginoase vechi
apare ca o zona de tegumente ingrosate,aspre cu santurile dermice accentuate

-Leziunea de scabie = se caracterizeaza prin papule si pustule pruriginoase cu zone de lichenficare si


leziuni de grataj ,leziunile pot fi localizate oriunde pe piele ,dar se intalnesc preferential pe maini,
interdigital,cu o marire mica(lupa) se pot observa canalele sapate in epiderm de parazit,care se
termina in mici vezicule in care se afla acesta

V. MODIFICARILE DE CULOARE ALE PIELII


A-Hiperpigmentari cutanate
B-Hipopigmentarile cutanate
C-Paloarea
D-Eritemul
E-Icterul
F-Cianoza

A-HIPERPIGMENTARI CUTANATE
(modif de culoare a pielii)

HIPERPIGMENTARI CUTANATE

Hiperpigmentarile pot fi :
1-Hiperpigmentari generalizate
2-Hiperpigmentari regionale
3-Hiperpigmentari localizate/circumscrise

1. HIPERPIGMENTARI GENERALIZATE
Hiperpigmentarile patologice se datoresc fie excesului de melanina,fie altor subs ce schimba culoarea
pielii
1. Hiperpigmentarea addisoniana- melanodermia addisoniana
-se intalneste in insuficienta suprarenala primara-Boala Addison,insuficienta secretiei
corticosuprarenale duce la secretie excesiva de ACTH(adreno-corticotrop hipofizar),care prin
similitudine structural cu melanotropul hipofizei intermediare,duce la cresterea melanogenezei
-hiperpigmentarea incepe in zonele normal hiperpigmentate melanic(areole mamare,linia alba,
axile,organe genital etc),desi generalizata,cuprinzand atat tegumentele cat si mucosele ,
intereseaza preferential pliurile ,inclusiv cele palmare,cu respectarea palmelor,cicatricele recente
zonele expune sau cu stimulare mecanica frecare

-hiperpigmentarea addisoniana asociaza semnele deficientei de mineralcorticoizi :


hipopotasemie,hiponatriemie si hipovolemie secundara,acestea dau clinic hipotensiune ,astenie
greata,varsaturi,diaree
2. Hemocromatoza si hemisideroza
-sunt afectiuni determinate de depunerea in piele si organelle interne de fier (sub forma de
hemosiderina)
-in hemocromatoza defectul este genetic si consta in absortia crescuta de fier
-in hemosideroza = se datoreste administrarii excesive de fier fie parenteral ,de obicei prin
transfuzii repetate in diferite anemii congenitale
-hemosiderina = Pigment feric de rezerva, intrand in ciclul de sinteza sau de degradare a
moleculei de hemoglobina.
-responsabila de coloratia tegumentara este in principal depunearea de hemosiderina
(de culoare bruna),dar intervine si stimularea melanogenezei consecutive depunerii sale
cutanate
-Tegumentele sunt brune ,uneori cu nuanta metalica cenusie ,aspre ,uscate ,modificarile fiind
mai evindete pe fata si fetele de extensie ale membrelor .sunt interesate si mucoasele in
hipercromie
-depunerea de hemosiderina in organe produce :
-deficite functionale ale acestora (insuficienta : cardiaca,gonadica,pancreatica-diab zah)
-modificari structurale :ciroza hepatica
- triada diagnostica clasica fiind hiperpigmentare+diabet+ciroza ,boala era cunoscuta sub
denumirea de diabet bronzat sau ciroza pigmentara

3. Hiperpigmentarile medicamentoase si chimice


-se datoresc depunerii in tegumente a unor substante administrate therapeutic sau accidental
Amiodarona = drog antiaritmic si antiangios da prin impreganare tegumentara o coloratie
cenusiu-albastruie , discromia este lent reversibila la oprirea drogului
Clorpromazina = in administrari prelungite in doze mare poate da o coloratie gri-bruna
Metalele =folosite in terapie sau ingerate accidental in forma absorbabila dau hiperpigmentari
difuze cenusii
4. Alte hiperpigmentari generalizate :
-insuficienta renala = coloratie galben pamantie prin depunere de urocromi
-insuficienta hepatica = deficit de inactivare a melano-stimulinei sau similarelor
-amenoreea primara = mecanism necunoscut,posibil activare hipofizara

2. HIPERPIGMENTARI REGIONALE
Interesarea difuza prin hiperpigmentarea a unor regiuni anatomice poate caracteriza unele stari
patologice
Acanthosis nigricans = este o hiperpigmentare regional (mai ales axilara sau perianogenitala) ,cu
hiperkeratinizare ceea ce da tegumentelor un aspect catifelat ,negru,apare in cancer ca
manifestare paraneoplazica si mai rar in boli endocrine(acromegalie/gigantism,diabet)
Hiperpigmentarea gambiera dermita ocre =
-caracterizeaza insuficienta venoasa cronica a membrelor inferioare cu extravazarea sanguine
secundara stazei si cresterea presunii capilare,cu transformarea hemoglobinei neresorbite in
piele in hemosiderina duce la aparitia coloratiei brune ,ce formeaza un placard gambier bine
delimitat ,de dimensiuni variabile cu margini atrofice
-asocierea cu ulcerul varicose formeaza complexul varicose acesta leziune apare post flebitic sau
varice importante cu insuficienta venoasa,dar poate fi intalnita si in staza in insuficienta cardiac
Cloasma sau masca gravidica
-este o hiperpigmentare bine circumscrisa simetrica a fete ice apare in timpul sarcinii odata cu
hiperpigmentarea areolelor mamare si liniei albe
-uneori poate devein permanenenta dupa nastere
-mai poate fi intalnita in tumori ovariene sau administrarea de anticonceptionale orale
Semnul lui Jellineck = intalnit in hipertiroidism consta in hiperpigmentare periorbitala
Hiperpigmentare prin fotosensibilizare = intereseaza zonele expuse (fata,maini) se asociaza cu atrofii
si cicatrice tegumentare ,se intalneste pellagra ,porfirie si dupa unele medicamente
fotosensibilizante

3. HIPERPIGMENTARI LOCALIZATE-CIRCUMSCRISE
Hiperpigmentarile circumscrise/localizate sunt :
- nereliefate (macule sau pete pigmentare)
-reliefate (papule sau placarde pigmentare)
Efelidele Pistruii = sunt macule pigmentare cu dispozitie in special pe tegumente expuse ,aparitia lor
este determinata genetic , nu au semnificatie patologica
Lentigo-Alunitele = reprezinta papule pigmentare constitutionale fara semnificatie patologica
Pata mongoloida = este de culoare albastruie ,cel mai frecvent localizata sacrat dispare de regula in
timp dupa nastere

Nervii pigmentari= apar ca tumorete pigmentare bine delimitate de culoare bruna pana la neagra ,sunt
formatiuni benigne care insa se pot maligniza deseori prin iritare mecanica
Melanomul malign = este o proliferare neoplazica a melanocitelor ce se dezvolta deseori pe un nerv
pigmentar, malignizarea este semnalata de cresterea formatiunii ,ulcerarea ei , cu formarea de
cruste,aparitia durerii si a unor metastaze in jur sau la distanta.
Neurofibromatoza von Recklinghausen = este caracterizata prin prezenta de pete pigmentare ,de
culoarea cafelei cu lapte caf au lait si fibroame cutanate si perineurale,prezenta tumoretelor
duce la fenomene neurologice compressive ,fibroamele cutanate apar ca tumoretele
dermohipodermice moi
Sindromul Albright = se caracterizeaza prin chisturi osoase cu pete pigmentare in zona invecinata si
uneori pubertate precoce
Sindromul Peutz-Jeghers = se caracterizeaza prin pete pigmentare pe buze si mucoasa bucala si polipoza
intestinala fiind o stare preneoplazica pentru cancerul de colon

B-HIPOPIGMENTARIILE CUTANATE
(modif de culoare a pielii)

Albinismul
-este o hipopigmentare generalizata,prin deficit de sinteza a melaninei datorita unui defect de
tirozinaza,astfel numarul de melanocyte este normal,dare le nu contin granule de melanina
-afectiunea este autosomal recesiva si se caracterizeaza prin absenta de pigment melanic,in
toate localizarile in care acesta ar trebuie sa fie prezent
-tegumentele sunt in acest fel nepigmentate,parul este alb,irisul nepigmetat,iar pupila apare
rosie prin vizualizarea coroidei nepigmentate,absenta pigmentului ocular da fotofobie,uneori
exista si leziuni neurologice concomitente (nistagmus,oligofrenie,epilepsie)
Vitiligo
-este o discromie caracterizata prin prezenta unor pete acrome simetrice,marginile acestor pete
pot fi unori usor hiperpigmentate
-dimensiunea petelor hipocrome este variabila putand exista vitiligo generalizat,dar in care insa
apare pigment ocular ,deci irisul este pigmentat si pupila este normal la culoare (neagra) si nu
exista fotofobie
-Vitiligo poate aparea sau se poate accentua dupa traumatisme psihice si se asociaza uneori cu
boliautoimune(boala Basedow,Boala Addison)

C-PALOAREA
(modificari de culoare a pielii)
Paloarea=se defineste ca scaderea nuantei de roz a tegumentelor si mucoaselor ,datorita diminuarii
cantitatii de hemoglobina din plexurile dermice sau submucoase,coloratia semimucoaselor
si mucoaselor (buze,limba,mucoasa buco-faringiana,conjunctive ) ca si cea a patului ungheal
ofera informatii in ceea ce priveste prezenta palorii
Paloarea poate aparea prin 3 mecanisme :
1-ingrosarea tegumentelor
2-vasoconstrictia (rare ori hipodezvoltarea) retelei vasculare dermice
3-scaderea cantitatii de hemoglobin circulanta-anemie
1. Ingrosarea tegumentelor = (de ex. prin edem) da paliditate tegumentara ,dar fara paloare a
mucoaselor care sunt normal colorate
2. Vasoconstrictia (rare ori hipodezvoltarea) retelei vasculare dermice:
-Vasomotricitatea este responsabila de schimbarile rapide de culoare a tegumentelor
-Vasoconstrictia poate fi expresia actiunii unor factori externi,cum ar fi frigul ,care induce
vasospasm si paloare sau a unei eliberari massive de catecolamine,ce poate fi urmarea unei
reactii psihice(palid de furie) ori a unei reactii adaptative (scadere tensionala,soc etc)
-Pierderea bursca de sange da o paloare cutaneomucoasa prin vasoconstrictie inca inainte de
aparitia anemiei posthemoragice acute(anemia apare prin incercarea organismului de a reface
volemia prin retentive hidrosodata,ceea ce se face mai rapid decat eritropoieza,dar necesita oare
care timp-ore,de aceea hemograma prelevata imediat,dupa accident hemoragic poate fi
inselatoare,in ceea ce priveste gradul pierderii ,respective anemia rezultata)
In afara unei hemoragii vizibile ,poate fi vorba despre o anemie ce inca nu este exteriorizata,
(de obicei,digestive)sau despre o hemoragie interna
3. Anemiile pot avea cause diferite ce pot fi gurpate in :
1-pierderi excesive (hemoragii acute sau cornice)
2-distrugere de hematii (hemoliza intra sau extracelulara)
3-formare insuficienta
1. Pierderile excesive
-prin hemoragii acute sunt de regula cunoscute anamnestic,dar nu trebuie omise eventuale
hemoragii interne neexteriorizate
2. distrugere de hematii (hemoliza intra sau extracelulara)
-se poate datora unor defecte ale hematiilor ,care sunt mai usor lizate,sau a unor elemente
externe care duc la liza(de ex.anemiile hemolitice autoimmune)

3. formare insuficienta
-se datoreste unor carente care duc la o hematopoieza ineficace
-absenta vitaminei B12 sau a acidului folic duce la sinteza proteica ineficace,ceea ce la nivel
medular se manifesta prin formarea unor hematii mai mari,(megalocite)
-carenta de Fe duce la formare deficient a unor hematii cu continut hemoglobinic redus:
-cauza principala este pierderea mica,continua de sange.
-boli cornice : mecanismul acestei anemii este un defect de absortie intestinala cuplat
cu un defect de eliberare,a fierului din depozite,cresterea nivelului fierului
in ficat duce la cresterea sintezei si eliberarii din ficat a unui polipeptid
numit hepcidina,acesta fixeaza feropontina (internalizeaza de pe membrane
celulara),proteina care asigura eliberarea fierului din celulele intestinale si
din depozite ,astfel fierul nu mai poate fi absorbit si eliberat in cantitati
suficiente
In anemia din diverse boli cornice se pot adauga palorii diferitele nuante suggestive :
-in anemiile hemolitice= exsita o combinatie de paloare cu icter ,ceea ce confera o culoare
galbena deschis ca lamaia
-in anemia megaloblastica = prin deficit de vit B12 (anemia pernicioasa) paloarea are o nuanta
discret galbuie prin minima crestere a bilirubinei serice
-insuficienta renala cronica = paloarea are o nuanta murdara,teroasa,prin culoarea data de
urocromi

D-ERITEMUL
(modificari de culoare a pielii)

Eritemul = este coloratia rosie-vie a tegumentelor datorata vasodilatatiei (hiperemiei) tegumentare,dat


fiind ca sangele este continut in vase ,coloratia disprare la vitropresiune prin comprimarea
vaselor
Eritemele pot fi :
-localizate
-generalizate
Eritemul dupa expuner =este o reactie cutanata,normal sau expresia unei arsuri de gradul I ,daca
e la caldura sau radiatie expunerea este prelungita si eritemul nu dispare rapid
Eritemul pudic = ce intereseaza fata si toracele superior , apare ca o reactive vegetative la emotii sau
stress psihic
Eritemele generalizate = caracterizeaza bolile contagioase eruptive,se distinge uneori un eritem fugacee
(rash),urmat de aparitia eruptiei tipice.se disting :
-eritemul morbiliform = (din rujeola),format din macule confluente
-eritemul scarlatiform = rosu intens omogen
Aceste tipuri de eriteme pot aparea si in alte boli,cutanate in special alergii
uneori eritemul poate realiza figure geometrice ,cum ar fi eritemul circular,in arc de cerc din
reumatismul articular acut
Maculele eritmatoase rozeolele = pot caracteriza unele afectiuni,ca sifilisul secundar (eruptii pe trunchi
baza gatului ,colierul Venerei,coapse) sau febra tifoida(eruptie pe flancuri)
In unele boli se intalnesc eriteme localizate caracteristice
-eritem palmar in ciroza
-eritem al mainilor si zonelor expuse la soare in pellagra sau boli cu fotosensibilitate

F- ICTERUL
(modificari de culoare a pielii)
Icterul = este coloratia galbena a tegumentelor,mucoaselor,si a plasmei datorita acumularii in exces de
pigmenti biliari, respective datorata unei cresteri a bilirubinei serice totale peste 0.8 mg/dl,
icterul este un semn de boala si nu o boala

Bilirubina
-este produsul de eliminare a nucleului tetrapirolic din organism,sursa principal de bilirubina este este
hemoglobina,hemul hemoglobinei eritrocitul matur este responsabil de formarea a cca 85% din
bilirubina produsa zilnic.
-pornind de la faptul ca la adult se distrug zilnic 1/120 din eritrocitele totale,acesta duce la eliberarea a
7.5 g hemoglobina ,din metabolizarea,careia se formeaza cca 300 mg bilirubina/zi, pe langa aceasta
cale 10-20% din hemul eritrocitar se catabolizeaza prin mecanisme inca necun
-daca 85% din productia zilnica de bilirubina reprezinta catabolismul bilirubinei matur,15% are
o provenienta diferita si anume :
-din enzime ce contin hem (citocromi,catalaza etc,cu sursa cea mai importanta in ficat)
-din distrugerea hemului si hemoglobinei nefolosite in eritropoieza sau care provin din
din distrugerea medulara a precursorilor eritrocitului(eritropoieza ineficienta)
-bilirubina se formeaza in cellule reticuloendoteliale prin catabolizarea hemoglobinei,ea este insolubila
in apa si da reactia van de Bergh indirecta ,de aceea este cunoscuta ca bilirubina indirecta,libera sau
neconjugata
-Bilirubina libera este transportata in ser legata de albumina,a carei capacitate maxima de transport
este de 2moli bilirubina pentru 1 mol albumina,ceea ce echivaleaza cu 60-80 mg la 100 ml ser
-in continuare are loc procesul hepatic al metabolismului bilirubinei ,care cuprinde 3 etape:
1-preluarea bilirubinei din sange si transportul ei la microzomii celulei hepatice
2-conjugarea bilirubinei
3-excretia din bila a bilirubinei conjucate hidrosolubile
-Preluarea de catre hepatocit a bilirubinei formate de celula reticuloendoteliala se face dupa desfacerea
ei de pe molecula de albumina,si fixarea pe un transportator al membrane celulare
-Bilirubina este conjugate in celula hepatica cu acidul glucuronic,devenind hidrosolubila,forma din care
este eliminate in bila,aceasta bilirubina care da reactie van de Bergh directa,se numeste bilirubina
directa sau conjugata,conjugarea are loc in prezenta unei enzime glucuronil transferaza,localizata
pe microzomi,donorul de glucuronil fiind acidul uridin-difosfat-glucuronic
-Ultima etapa a eliminarii bilirubinei conjugate in bila,se face printr-un proces activ consummator de
energie ,despre acest process trebuiesc mentionate 2 fapte importante :
1-se pare ca procesul este subdependenta hormonala hipofizara si tiroidiana
2-calea de excretie este comuna cu a altor aniomi organici care pot intra in competitie cu
bilirubina pentru excretie (ex steroizii anabolizanti)

-Bilirubina conjugata eliminata in bila nu se absoarbe in intestin,sub actiunea florei bacteriene intestinale
ea este insa deconjugata si redusa la urobilinogen absorbabil,acest process are loc in colon,unde
resorbitia,este limitata,urobilinogenul resorbit ajunge in ficat si se realizeaza astfel ciclul enterohepatic al
pigmentilor biliary

CLASIFICAREA ICTERELOR
Elementul cheie al metabolismului bilirubinei de importanta in multe dintre clasificarile icterelor,este
procesul de conjugare
I. O prima clasificare :
-ictere cu bilirubina directa(conjugata)
-ictere cu bilirubina indirecta (libera)
II. Alt mare grup de clasificari porneste de la etapele principale ale metabolismului bilirubinei
,distingand 3 categorii :
-ictere prin formare excesiva de bilirubina
-ictere prin tulburarea metabolismului hepatic al bilirubinei
-ictere prin tulburarea eliminarii bilei
III. Cea mai logica clasificare se pare a fi urmatoarea :
1- Ictere prin formare excesiva de bilirubina sau de hiperproductie
a. prin hemoliza excesiva (ex.anemiile hemolitice)
b.prin eritropoieza ineficace sau hiperbilirubimie de shunt primitiva sau secundara
2- Ictere prin suferinta a celulei hepatice :
a.prin deficit al transportului bilirubinei din ser in celula
b.prin deficit de conjugare
c.prin deficit de eliminare a bilirubinei conjugate
d.prin deficite associate
3- Ictere prin defect de eliminare prin caile biliare sau ictere colostatice
a.colostaza extrahepatica-ictere chirurgicale
b.colostaza intrahepatica

CARACTERELE SEMIOLOGICE ALE ICTERELOR

Elementele clinice fundamentale in examinarea oricarui bolnav cu icter sunt :


1. culoarea tegumentelor
2. aspectul scaunului
3. aspectul urinei
1. culoarea tegumentelor
Icterul galben sau flavinic = in care culoarea galbena se asociaza cu paloare ,acest tip de icter
caracterizeaza hemoliza
Icterul rosu sau rubiniu = in care culoarea galbena se suprapune celei rozate,normala,acest tip de icter
a fost descris in hepatita
Icterul verdinic sic el negrru (melas)=caracteristice colostazei,nuanta mai inchisa fiind datorata unei
cresteri mari si prelungite a bilirubinei
2. aspectul scaunului = scaunul unui bolnav de icter poate fi diferit colorat ,in functie de prezenta sau
absenta urobilinei ,in cazul unui icter cu hiperproductie (hemolytic) se elimina un intestin
multa bilirubina ,se formeaza multa urobilina si scaunul este intens colorat,pleiocrom.
In cazul imposibilitatii eliminarii bilirubinei in intestine (colostaza),scaunul apare decolorat
similar chitului,un scaun intermittent colorat sugereaza un obstacol intermittent (de regula
calcul),iar unul permanent decolorat ,un obstacol fix.(de regula cancer de cap de pancreas)
3. aspectul urinei
Urina poate fi colorata de bilirubina directa (hidrosolubila) sau de urobilina,ea va aparea astfel :
-inchisa la culoare = in icterele colostatice(cu cresterea bilirubinei directe)
-hipocroma,portocalie= in icterele prin hiperproductie (hemoliza),in care se formeaza o cantitate
mare de urobilina
-urina spumoasa= in colostaza extrahepatica ,eliminarea de saruri biliare scade tensiunea
superficiala a urinei,combinatia de urina spumoasa si inchisa la culoare fiind
caracteristica,icterelor mecanice si comparata cu Berea neagra
Pruritul este characteristic colostazei

G- CIANOZA
(modificari de culoare a pielii)
Cianoza= este o coloratie albastruie a tegumentelor si mucoaselor datorata prezentei in sangele
tegumentar a unei cantitati mai mari de hemoglobin redusa (mai mare de 5g/dl),a unei
hemoglobine anormale sau a unor compusi rari de hemoglobina.
Cianoza nu se coreleaza direct si nu semnifica hipoxie sau hipoxemie

Baze fiziologice
-Oxigenul este transportat in sange legat de hemoglobin intr0un comupus labil,oxihemoglobina ,in
cantitatea dizolvata in plasma fiind nesemnificativa,oxihemoglobina se formeaza se formeaza in
plaman la o presiune partiala crescuta a oxigenului si se desface in periferie ,unde cedeaza oxigenul
si la o presiune partial scazuta devenind hemoglobina redusa
-La saturatia complete 100% , 1g hemoglobina transporta 1.34ml oxygen,aceasta inseamna ca la o
concentratie normala a hemoglobinei (15g/dl), 100 ml sange transporta 20.1 ml oxygen legat de
hemoglobina
-La presiunea alveolara normala,de aproximativ 100mmHg saturatia oxigenului in sange este de
aproximativ 97%,respectiv 100 ml de sange transporta 19.5ml oxygen legat de oxihemoglobina si
0.3 ml dizolvati in plasma
-Sangele venos mixt(din cordul drept) transporta circa 15 ml oxygen la 100 de ml sange ,la o presiune
partiala de 40mmHg cu o saturatie de 75%,diferenta arterio-venoasa in presiunea partial saturatia si
cantitatea de oxygen legata ca oxihemoglobina sunt date de consumul periferic de oxygen pentru nevoile
tisulare metabolice
-datele prezentate mai sus reprezinta consumul mediu respective diferenta intre sangele arterial si
sangele venos mixt din atriul drept ,respective diferenta intre sangele arterial si sangele venos mixt cel
din atriul drept,exista diferente mari intre gradul de consum al diferitelor organe si al aceluiasi organ in
functie de activitatea metabolica
-Cianoza observata la suprafata ,la tegumente si mucoase reflecta gradul de saturatie in oxygen a
sangelui din circulatia supericiala,pentru tegumente culoarea este data de sangele din plexul venos
subpapilar ,pentru patul ungheal din capilarele papilare.
-Circulatia pielii este disproportionata fata de nevoile metabolice cutanate ,deoarece ea serveste in
principal functia de termoliza si secundar asigurarea nevoilor metabolice cutanate ,astfel in mediu cald
desaturarea sangelui in circulatia dermica este foarte mica,iar la frig de deschid anastomose arteriolo
venoase care scurt-circuiteaza ,si deci reduc mult circulatia dermica

-Cianoza nu este dependenta de raportul dintre oxihemoglobina si hemmoglobina redusa ,deci de gradul
de saturare al hemoglobinei, ci de cantitatea in cifre absolute de hemoglobina redusa ,de aceea in
anemie (cantitate mica de hemoglobina circulanta) aparitia cianozei este dificila si cu prognostic sever,
iar in poliglobuilie apare usor

-La o concentratie de hemoglobina din sange a 20 g/dl la o saturatie de 75% se gasesc 5 g/dl
hemoglobina redusa ,iar la o concentratie de 7 g/dl , numai 1.75 g/dl
Valoarea de 5 g/dl este utila didactic pentru a stabili o limita,dar ea reprezinta o medie a valorii
hemoglobinei reduse in sangele arterial si venos din plexurile cutaneomucoase ,deci nu este o valoare
absolut exacta sau fixa ,ci repr o valoare orientativa

CAUZE SI TIPURI DE CIANOZA


Cianozele recunosc doua mecanisme de producere :
-cianoze prin mecanism central
-cianoze prin mecanism periferic

CIANOZA PRIN MECANISM CENTRAL


Cianoza prin mecanism central se datoreste prezentei unei cantitati mai mari de hemoglobina redusa
in sangele arterial (aortic),acesta se poate datora unei oxigenari deficiente la nivel pulmonary fie unei
imixtiuni intracardiace de sange venos (shunt dreapta-stanga)
CAUZELE CIANOZEI CENTRALE
(cianoza generalizata)

A. OXIGENARE PULMONARA INSUFICIENTA A SANGELUI ARTERIAL


1. scaderea presiunii partiale a oxigenului alveolar
-presiune scazuta a O2 inspirat (de ex.altitudine)
-hipoventilatie alveolara
-perturbarea raportului ventilatie/perfuzie
2. alterarea mecanismului oxigenarii pulmonare
-tulburari de difuziune a O2 prin membrana alveolo-capilara
-perturbarea raportului ventilatie /perfuzie
B.IMIXTIUNE VENOASA IN SANGELE ARTERIAL
-cardiopatii congenitale cu comunicare dreapta-stanga
-cu stenoza pulmonara
-cu hipertensiune pulmonara

-In clinica cauzele de pulmonare de cianoza central sunt cele mai frecvente,iar intre ele ,perturbarea
raportului ventilatie/perfuzie este mecanismul cel mai important

-Cianoza prin mecanism central este o cianoza generalizata (tot sangele este insufficient saturat cu
oxygen) si calda,de regula hypoxia determina vasodilatatie ceea ce face ca temperature tegumentara
sa fie crescuta sau normal.
-Administrarea de oxygen in aerul respirat poate determina disparitia cianozei ,daca mecanismul este
hipoventilatia alveolara,sau nu daca este shuntul dreapta-stanga,extra sau intrapulmonary
-CIANOZA PRIN MECANISM CENTRAL APARE CA O CIANOZA GENERALIZATA CALDA CARE NU CEDEAZA
LA VASODILATATIE SI POATE CEDA LA ADMINISTRAREA DE OXIGEN .EA SE INTALNESTE IN BOLILE
PULMONARE SI UNEORI IN CELE CARDIACE CONGENITALE

CIANOZA PRIN MECANISM PERIFERIC


CAUZELE CIANOZEI PERIFERICE

A. STAZA LOCALIZATA
1. prin deficit al circulatiei arteriale
-spasm arteriolar (expunere la frig,anxietate,sindrom Raynaud)
-obstructie arteriala (trombangeita obliteranta,ateroscleroza obliteranta,alte vasculite)
2. prin deficit al circulatiei venoase : tromboflebita profunda, varice,insuficienta venoasa
cronica
B. STAZA GENERALIZATA
-insuficienta cardiac cronica
-soc

Cianoza prin mecanism periferic se datoresc unei extractii mari de oxygen in tesuturi ,dintr-un sange
arterial normal oxigenat.
-cianoza periferica se intalneste current in incetiniri ale circulatiei locale sau generale ,care fac ca prin
staza in tesuturi cu activitate metabolica normal sa se extraga mai mult oxygen sis a creasca astfel
cantitatea de hemoglobina redusa
-indiferent de cauza,cianozele periferice au ca mecanism central crearea la nivelul pielii a unei
diferente arterio-venoase mari de oxygen,adica consumul unei cantitati mai mari de oxygen per
unitate transportatoare
- pornind de la constatarea ca circulatia pielii este supradimensionata fara de nevoile metabolice
locale,deoarece serveste functia de termoliza ,rezulta ca pentru aparitia cianozei periferice trebuie sa
existe o foarte mare diminuare a circulatiei cutanate

-expunerea la frig (de ex .copii in apa la mare) genereaza spasm arteriolar si cianoza (foarte vizibila pe
buze si unghii) ,la temperature foarte scazute diminueaza si metabolismul cutanat ,scade disocierea
hemoglobinei si poate aparea vasodilatatie paralitica ,ceea ce duce la aparitia eritemului cutanat (iarna
la urechi si nas)
-in insuficienta cardiac cronica si in soc incentinirea marcanta a circulatiei da cianozxa periferica ,in soc
in scaderea tensionala mare si vasoconstrictia duc la aparitia unnui aspect marmonat (mai vizibil pe
abdomen si membrele inferioare)
INDIFERENT DE CAUZA CIANOZA PERIFERICA ESTE RECE (PRIN DIMINUAREA CIRCULATIEI
CUTANATE),DIMINUEAZA LA FRECARE, PRIN INDUCEREA VASODILATATIEI CU ARTERIALIZAREA
SANGELUI CAPILAR SI NU ESTE MODIFICATA DE ADMINISTRAREA DE OXIGEN ,DEOARECE SANGELE
ARTERIAL ESTE BINE OXIGENAT

FANERELE
SEMIOLOGIA UNGHIEI
Unghia hipocratica sau in geam de ceasornic
-este o unghie incurbata si in sens longitudinal ,in prima faza apare o tumefactie a radacinii
ungheale ,observabila prin disparitia unghiului normal de 160 grade dintre planul unghiei si al
falangei ,care devine 180 grade,in aceste conditii unghia este pseudofluctuenta si unghia isi
modifica forma,ulterior tumefactia radacinii devine mai aparenta si unghia isi modifica forma
unghia hipocratica poate face parte dintr-o modificare a intregii falange terminale degetul
hipocratic sau in bat de toba in care exista o hipertrogie a partilor moi subperiostice cu
tumefierea intregului segment
-hipocratismul ungheal se intalneste in boli bronhopulmonare supurative cornice(bronsita
cronica,bronsiectazii,supuratii pulm etc) in cadiopatii congenitale cornice cianogene,rareori
in ciroza hepatica si bolile inflamatorii ale colonului(rectocolita hemoragica,colita ulceroasa)
-foarte importanta este apacritia hipocratismului ungheal ca semn sugestiv pentru diagnostic
in endocardita bacteriana si in cancerul pulmonary
Platonichia si colinichia =respectiv unghia plata sau concava (in lingurita ) caracterizeaza anemiile
feriptive cornice fara a a fi strict specific
Hemoragia in aschie subungheala = alungita subtire similara cu cea produsa de o aschie de lemn intrata
sub unghie,se intalneste characteristic in endocardita bacteriana
Liniile Beau = sunt santuri tranversale pe suprafata unghiei care apar la 1-2 sapt dupa boli grave (stari
febrile severe,infectii grave,soc etc) marcand deficitul de crestere al unghiilor secundar acestora

Pahionichia = ingrosarea ungheala,apare in psoriasis ,micoze ungheale,(ongomicoze),uneori congenital


ongomicozele caracterizeaza unghii ingrosate,opace,friabile,tunelizate(dezlipite din
patul ungheal)
Onicoschizis = desprinderea unghiei de pe patul ungheal,se mai intalneste dupa panaritii (infectii ale
partilor moi falangiene) sau in diabet
Onicogrifoza = unghii foarte incurbate,in forma de gheara pot fi congenitale,dar se intalnesc si ca
tulburari trofice dupa arsuri ,degeraturi in ischemia cronica
Anonichia=lipsa unghiei este o inflamatie congenitala sau poate aparea posttraumatic in rezectii
partiale
Paronichia = este inflamatia tegumentelor periungheale,care apar edematiate ,eritematoase,uneori
dureroase

SEMIOLOGIA PARULUI
Hipertricozele = reprezinta dezvoltarea excesiva a parului ,exceptand diferentele rasiale
Hirutismul= desemneaza aparitia unei pilozitati de tip masculine la femei sau copii,la copii caracterizeaza
pubertatea precoce ,fiind de fapt o dezvoltare precoce a pilozitatii normale prin defect endocrine
Hipotricozele=reprezinta scaderi ale pilozitatii
Calvitia=pierderea parului epicranian chelia,
Alopaciile = reprezinta caderi patologice ale parului
Canitia=denumeste albirea parului determinate genetic de varsta

SEMIOLOGIA TESUTURILOR MOI


Inspectia permite evidentierea leziunilor ,dimensiunilor si formei modificarilor
Palparea identifica principalele caractere sensibilitate,delimitare,consistenta ,aderenta la planurile
superficiale
Consistenta unei formatiuni poate fi :moale,ferma,dura,sau fluctuenta
Fluctuenta = senzatie palpatorie,data de prezenta unei cantitati de lichid liber,mobil,care
umple o cavitate inchisa
Pseudofluctuenta =aceeasi senzatie aparuta in absenta unui continut lichidian
Tesutul gras subcutanat = poate fi sediul unor leziuni tumorale,beningne sau maligne,si al unor leziuni
inflamatorii,sau infiltrative
-Lipomul =reprezinta o formatiune circumscrisa de tesut adipos,incapsulata intr-un invelis de tesut fibros,
si independent de economia generala,a tesutului gras,lipoamele sunt formatiuni bine delimitate
nedureroase,de dimensiuni variabile,mobile pe planurile superficiale,si profunde ,ele apar
deseori lobulate si au consistenta moale,uneori fiind pseudofluctuente
Fibrolipomul = este o formatiune de tesut adipos cu continut mai mare de tesut fibros,care ii da
o consistenta crescuta
Lipomatoza dureroasa = se caracterizeaza prin prezenta de lipoame circumscrise ,multiple ,
(boala lui Dercum)
repartizate mai ales,in jumatatea superioara a corpului ,respectand
capul,dureroase spontan si la palpare,apare mai ales la femei dupa
menopauza
Lipomul difuz = realizeaza o masa de tesut adipos neincapsulata care ocupa o regiune de
dimensinuni variabile,deseori simetric ; dispunerea cervicala poate sa se
extinda catre mediastin si sa determine compresie a organelor cervicale
(gatul Madelung)
-Lipodistrofiile = cuprind un grup de suferinte relativ rare ,caracterizate prin atrofia tesutului gras cu
extindere si localizare variabila,deseori se asociaza si cu alte tulburari metabolice
(rezistenta la insulina,diabet zaharat,hipertrigliceridemie)
Lipodistrofia generalizata = intereseaza intregul tesut adipos si apare la nastere,deseori se
asociaza cu diabet(diabetul lipoatrofic) si se pot asocial variate alte anomalii,
exista o forma congenitala de transmitere autosomal recesica si forme
sporadice neereditare
Lipodistrofia partial dobandita = apare mai ales la femei si intereseaza jumatatea superioara a
dobandita
corplui (cap,torace,member superioare) ,cu mentinerea
tesutului adipos in jumatatea inferioara(sindromul
Barraquer-Simons) sau numai una dintre parti (dreapta sau stg)
a corpului

Displazia mandibuloacrala = asociaza unei lipodistrofii partiale cu rezistenta la insulina


,hipoplazia mandibulei si claviculelor ,leziuni osoase litice ,nanism si
hipogonadism
Lipodistrofia partial cu transmitere =intereseaza tesutul adipos al trunchiului si membrelor ,dar
autosomal dependent
nu si pe cel al fetei
Lipodistrofia insulinica = este o modificare localizata la locul de punctie al insulinei,care poate
aparea la bolanavii diabetic,sub aceasta denumire sunt cuprinse atat atrofia
cat si hipertrofia testului gras in locul punctiei al insulinei.Atrofia apare mai
frecvent la femei ,la peste 6 luni de la inceputul tratamentului,
hipertrofia apare mai frecvent la barbate si este corelata cu mentinerea mai
multa vreme a aceluiasi loc de punctie
Lipodistrofia dupa administrare
=se caracterizeaza prin atrofierea testului adipos al
de inhibitori de proteaze,medicamente
fetei,si membrelor cu acumulare abdominala si
utilizate in tratamentul infectiei HIV
interscapulovertebrala,realizand ceafa de bison

LEZIUNI INFLAMATORII IN TESUTUL ADIPOS SI MUSCULAR


Panculita acuta =
-se caracterizeaza prin noduli unici sau multipli ,cu dimensiuni intre 0.5-10 cm situati in tesutul
adipos,subcutanat.
-tegumentele subiacente sunt de regula de aspect normal ,nodulii sunt de obicei durerosi ,de
consistenta ferma sau fluctuenti ,in functie de momentul evolutiv .
-histopatologic nodulii constau in zone de necroza a celulelor adipoase cu infiltrat inflamator si
macrofage incarcate cu grasime (cellule spumoase)
-leziunile individuale au o evolutie de la 1-8 saptamani si fie dispar lasand o zona tegumentara
deprimanta ,pigmentata ,cu atrofia tesutului subcutanat ,fie supureaza ,drenand un lichid uleios
Panculita simpla (fara reactive sistemica)= apare posttraumatic ori dupa expunerea la frig si poate
aparea ca un episod unic sau poate fi recidivanta
Panculita cu reactiei sistemica =asociaza febra ,sindrom hemoragipar,reactive hematologica
(boala Weber-Christian)
leucemoida ,disfunctie hepatica si pancreatica ,apare in colagenoze
(lupus eritematos discoid si systemic,scerodermie) ,limfoame etc
Celulita = este o inflamatie difuza regional a tesutului subcutanat,tegumentul supraiacent apare infiltrat
,indurate uneori pigmentat sau modificare de culoare prin depozite de hemosiderina (dermita
ocre a gambelor in insuficienta venoasa cronica)

Fasciita
-este o inflamatie a tesutului conjunctiv profund (fasciilor musculare),debutul este brutal si
evolutia este rapida si severa
-Forma streptococica cunoscuta ca fasciita necrozanta se caracterizeaza prin durere locala
intense,care in timp poate evolua catre anestezie prin necroza nervilor,initial modificarile
tegumentelor superficiale sunt modeste cu discret eritem,pentru ca ulterior sa apara modificari
importante inflamatorii eritem marmorat amestecat cu cianoza si edem,nerecunoscuta si
netratata rapid fasciita necrozanta poate fi fatala
-forma data de clostridii are tot o evolutie grava ,rapida ,caracterizata prin stare toxica generala
severa ,iar local durere moderata si emfizem subcutanat caracterizat prin crepitatii la palpare
si datorat formarii de gaz de catre germeni
Abcesul = este o supuratie localizata ,delimintata de o reactive inflamatorie intense si centrata de o
colectie purulenta,leziunea este dureroasa ,durerea fiind uneori pulsatila, tegumentele
supraiacente sunt eritematoase ,calde (semne ale inflamatiei),iar la palpare se delimiteaza o
formatiune de dimensiuni variabile ,fluctuenta si foarte dureroasa,incizia permite scurgerea
puroiului acumulat
Flegmonul= este o supuratie purulenta care spre deosebire de abces,este prost delimitate,difuza cu
pungi multiple de puroi care se insinueaza intre structurile anatomice,caracterele clinice sunt
similar abcesului ,dar limitarea unei singure formatiuni fluctuente este mai dificila ,procesul
inflamator fiind difuz

LEZIUNI DEPENDENTE DE GLANDELE ANEXE ALE PIELII


Chistul sebaceu
-reprezinta dilatarea unei glande sebacee care nu isi mai poate elimina produsul de excretie
-chisturile sebacee se intalnesc mai frecvent in pielea capului,dar pot aparea oriunde exista
glande sebacee
-apar ca formatiuni bine delimitate,nedureroase,aderente la tegumente si mobile pe planurile
profunde,dimensiunile sunt variabile,,uneori de mai multi centimetri in diametru
-consistenta formatiunii este caracteristica ,similara plastilinei ,permitand si mentinand o
eventuala deformare,tegumentele supraiacente au aspect normal dar uneori la o inspectie
atenta se poate observa orificiul glandei sebacee ,ca un punct negru ,la suprafata formatiunii
-compresia mai intense a chistului poate duce la exprimarea continutului cu aspect galben
grasos,miros ranced,neplacut
Hidrosandenita = este o supuratie a glandelor sebacee axilare,apare ca o formatiune
dureroasa,aderenta fluctuenta,cu tegumentele ce o acopera,rosii calde aderente la formatiune
Sarcoame= tumoare maligna a tesutului conjunctiv

OFTAMOLOGIE
Amauroza = diminuare sau pierdere a vederii din cauza lezarii retinei,a cailor nervoase optice,spasme
vasculare sau a centrilor cerebrali de vedere (orbire)
Amauroza fugacee = pierderea brusca , tranzitorie ,de scurta durata ,cateva minute ,ca o perdea neagra
care coboara pe ochi ,urmata de revenirea integral a vederii
Ambliopie sau ochiul lenes = reprezinta vederea slaba a unuia dintre ochi sau bilateral
Ambliopie de deprivare = apare atunci cand axa vizuala este obstructionata (ptoza palpebrala,cataracta
etc)
Lenticonul = este o protuzie situate pe suprafata anterioara sau posterioara a cristalinului de forma
conica sau sferica si de aspect de pata de ulei
Anopsie = lipsa vederii,orbire
Hemianopsie = pierderea vederii a unei jumatati a campului visual al fiecarui ochi
Anizocurie/anizocorie = inegalitate/asimetrie pupilara ,semnalizeaza despre o afectiune neurologica
sau oftalmologica
Mioza= micsorarea diametrului pupilar,contractia retinei
Mdriaza = marirea diametrului pupilar,dilatarea pupilei
Diplopie = perceperea a doua imagini al unui obiect privit vedere dubla- ,diplopie monoculara sau
bioculara
Miopia= reprezinta o tulburare de refractive a globului ocular,caracterizata prin faptul ca imaginea
obiectelor private este focalizata in fata retinei rezultand incapacitatea de a destinge
obiectelor de la distanta
Miopia axiala = axul ocular antero-posterior este mai lung decat normal in timp ce puterea de refractie
a dioptrului este normal
Miopia refractiva = indicele de refractive al cristalinului este mult crescut
Miopiade curbura = apare atunci cand curbura fetei anterioara a corneei sau a cristalinului este mult
accentuate,in afectiuni coreene
Miopia de indice = se datoreaza modificarii indicelui de refractive a cristalinului secundar unor boli
precum diabet zaharat ,cataracta sau ca urmare a consumului de medicamente
Miopia degenerative (maligna)= este cunoscuta sub numele de myopia forte ea conduce la aparitia
unor complicatii nedorite : cataracta,luxatii de cristalin,dezlipirea retinei etc. se poate asocial
cu malformatii genetice ale globului ocular ,cu toxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi inchis
Myopia benigna /myopia scolarului = debuteaza in copilarie ,se stabilizeaza la varsta adolescentei ,nu
myopia simpla
este insotita de complicatii oculare,are character slab evolutiv
poate fi ereditara sau dobandita in conditii de lucru
Hipermetropia sau = afectiune a ochiului caracterizata prin formarea imaginii in spatele retieni ,ceea ce
hipermetropismul face ca imaginea sa fie incetosata ,apare cand diametrul antero-posterior al
globului ocular,este mai mic decat normal,se datoreaza unui viciu de refractive
caracterizat printr-un deficit de convergent ace face ca imaginea sa se formeze in
spatele retinei
Presbiopia=reprezinta pierderea treptata a capacitatii ochilor de a focaliza obiectele apropiate -opusul
miopiei-apare de obicei dupa 40 ani,cu timpul cristalinul nu mai poate mari puterea ,nu se mai
acomodeaza incat sa putem vedea clar obiectele

Astigmatismul = reprezinta o tulburare de refractive a globului ocular,characteristic acestei afectiuni


este faptul ca obiectul privit de catre o persoana(dupa ce lumina tranverseaza sistemul de lentile
ocular format din cornee si cristalin)nu va mai avea un focar de proiectie unic si punctiform,ci
mai de graba multiple focare liniare,sau neregulate ,altfel formulat puterea de refractive a
globului ocular nu este aceeasi pe toate meridianele ,iar imaginea unui obiect,proiectata pe
retina devine eliptica,principalul symptom este vederea neclara atat de la distanta cat si de
aproape
Meridianele globului ocular = reprezinta linii conventionale ,trasate prin sectionarea imaginara a
ochiului de catre planurile perpendicular pe ecuatorul acestuia
Astigmatismele neregulate = sunt cauzate de tulburarile aleatorii de sfericitate ale componentelor
dioptrului ocular
Astigmatismele regulate = sunt produse de pe suprafata corneei ele au character stagnant si afecteaza
simetric cei doi globi ocular
Astignatismul fiziologic = al corneei nu necesita corectie de lentil deoarece este anulat de astigmatismul
invers al cristalinului
Astigmatismul regulat simplu = este vorba de existenta a doua focare pentru aceeasi imagine ,
unul plasat la nivelul retinei ,iar celalalt focar este plasat in:
1. fata retinei-astigmatismul simplu myopic
2.in spatele retinei-astigmatismul simplu hipermetropic
Astigmatism regulat compus = cele doua focare ale aceeasi imagini sunt ambele plasate in fata retinei
sau in spatele retinei =astigmatism compus myopic si astigmatism compus hipermetropic
Astigmatism regulat mixt = reprezinta situatia in care cele doua focare ale aceeasi imagini sunt plasate
diferit in raport cu retina ,un focar este plasat in fata iar celalalt in spate
Strabismul
privirea incrucisata

=reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza


aceeasi imagine in acelasi timp

-in mod normal musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi
directive si in acelasi timp a ambilor ochi
-strabismul apare atunci cand musculatura ocular nu mai functioneaza correct pt. coordonarea
miscarilor ocular
-cauze npot fi musculare ,neurologice ,vasculare
Strabism convergent sau estropia = privirea deviaza spre interior (spre nas)
Strabism divergent sau exotropia =privirea deviaza spre exterior (ureche)
Hipertropie = privirea deviaza in sus
Hipotropie=privirea deviaza in jos
Heteroforia = 1.reprezinta o forma de strabism intermittent adica incrucisarea privirii apre doar in
momente de oboseala sau boala
2. Heteroforia este un tip de conditie oftalmologica in care miscarea ochilor nu este
paralela. Este asimptomatica, fiind compensa de vergenta fuzionala. Cind rezerva
fuzionala este folosita pentru a compensa heteroforia este cunoscuta drept vergenta
compensatorie. In cazurile severe cind heteroforia nu este compensata apar semne si
simptome. Este denumita heteroforia decompensata.
Strabismul paralitic = unul sau mai multi din cei 6 muschi extriseci care coordoneaza miscarile ochilor
paralizeaza

Strabismul divergent = apare la sugaruu pana la 6 luni este o boala ereditara si de obicei grava ,privirea
estropia infantila
incepe sa se indrepte spre interior(spre nas) in jurul varstei de 4 luni,cu un unghi
foarte mare si foarte usor de observant
Pseudostrabism = cateodata copilul poate avea infatisarea unui copil cu strabism fals,datorita
in epicantus
faptului ca puntea nasului unui copil mic este plata si inca nedezvoltata ,surplusul
de piele de pen as acopera portiunea interioara albicioasa a ochiului creand falsa
impresie de privire incrucisata
Nistagmus = miscare concomitenta involuntara a globilor ocular ,oscilatorie ,de du-te vino a globulilor
ocular cel mai frecvent orizontale ,dar si vertical sau rotatorii,miscarile sunt necontrolate
bilaterale,izolate ,pot fi : ereditare ,associate unor probleme neurologice idiopatic,poate
fi si dobandit
Toxoplasma oculara = prezenta parazitului toxoplasmei gondii in globul ocular
Keratita=denumire generic a tuturor inflamatiilor corneei
Keratom = termen medical folosit pt deformarea corneei in forma de con ,reprezinta o ectazie
corneeana neinflamatorie ,bilaterala (in 85% din cazuri) caracterizata prin subtierea progresiva a
corneei, ceea ce duce la o bombare cronica central sau paracentrala a corneei
Keratoglobul (kerato globul) = distrofie congenitala ectactica neprogresiva caracterizata prin subtierea
intregii cornee si proeminenta acestuia sub forma sferica globulara
Keratectazia = consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca
etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei.
Keratita cu entamoeba=apare din cauza igienii precare a lentilelor de contact care cauzeaza aceasta
infectie rara dar foarte grava a ochilor
Keratoconjunctivita =inflamatie simultana a conjunctivei si a corneei. O keratoconjunctivita este o
complicatie frecventa a unei conjunctivite.
Keratopatia neurotrofica = leziune a epiteliului si stromei corneene datorata unei denervari a corneei.
Keratoconjunctivita atopica =tip de conjunctivita alergica, care este asociat cu dermatita atopica a
pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii
vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la
pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic.
Keratoconul circumscris posterior = consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central
sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral,
neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)
Keratotomie arcuata = incizie curba efectuata la periferia corneei, folosita la reducerea astigmatismului.
Keratotomie radiara = interventie chirurgicala indicata in reducerea miopiei.
Keratita fungica = apare mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita
sicca sau ulcere traumatice. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice
stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori favorizanti ai aparitiei keratitelor
fungice . Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un
corp vegetal (ramuri de copaci), caruia nu i se da importanta de catre pacient.
Fotofobia= reprezinta hipersensibilitatea la lumina ,disconfortul resimtit de ochi la lumina puternica ,
incapacitatea de a tolera lumina
Cecitate (orbire)=reprezinta pierderea brusca treptata a vederii datorita unor lezinui ale mediilor
transparente ocular ale retinei ,ale nervului optic sau ale centrului cortical

Fosfena= 1.senzatia de a avea in fata ochilor fulgere luminoase,albastrui sau albe,vizibile mai bine
noaptea si care se repeat des si in acelasi loc, Ea survine mai ales la persoanele invarsta si
anunta adesea o ruptura de retina, care poate antrena dezlipirea ei. Unele fosfene sunt, de
asemenea, provocate de un traumatism al globului ocular.
2. Tulburare vizual (sub form de scntei) ce apare n afeciuni oftalmologice sau n urma unor
excitaii mecanice ale retinei
Scotomul= 1. reprezint o zon a cmpului vizual, de dimensiuni i form variabile, n care vederea este
absent sau deficitar.Scotoamele pot fi negative care nu sunt percepute de pacient i sunt
descoperite la examinarea cmpului vizual sau pozitive care apar ca pete negre n cmpul vizual
al pacientului.
2.prezenta de umbre in campul visual.
Acromatopsia= reprezinta absenta vederii colorate
Halourile colorate = sunt percepute ca cercuri colorate in jurul surselor de lumina si apar in glaucomul
acut,edemul coreean
Hemeralopia = incapacitate de adaptare la lumina crepusculara( Slab luminat, abia vizibil ) sau la
intuneric
Fotopsiia =sunt reprezentate de prezenta in campul visual de sclipiri,fulgere ,stelute si apar in patologii
precum dezlipirea de retina cat si in timpul migrenelor
Metamorfopsiile =reprezinta vederea deformata a obiectelor
Papilita ocular = disc optic edematiat
Neuropatia optica = se manifesta prin tulburari vizuale si uneori durere,accentuate de miscarile globului
ocular
Nevrita optica retrobulbara = se caracterizeaza prin afectarea inflamatorie toxica sau degenerativa a
nervului optic,se manifesta prin scaderea vederii (vedere in ceata) ,modificari ale campului visual
Miodezopsia (musculite zburatoare)= linii rasucite ,puncte, linii, virgulite sau ca panza de paianjen care
se deplaseaza odata cu globul ocular, prezena lor trdeaz unele afeciuni grave cum
ar fi o ruptur retinian, o decolare de retin, o inflamaie sau o hemoragie intraocular,
Apariia miodezopsiilor poate fi legat (cel mai frecvent) de modificrile degenerative
care se produc n mod normal n corpul vitros (structura cu aspect de gel transparent din
interiorul globului ocular)
Cataracta = pelicula fina opaca la nivelul cristalinului si a capsule lui,care blocheaza pasajul fascicului
luminous catre retina cauzand tulburari de vedere
Cataracta congenitala = cosecinta unui process pathologic intrauterine
Cataracta senila = apare in urma tulburarii nutritiei cristalinului la unele pers trecute de 50 de ani ,
cel mai des din cauza diabetului zaharat
Cataracta traumatica = reprezinta o urmare a lezarii capsule cristaline prin traumatism
Cataracta complicata = este consecinta unor boli intraoculare (iridociclita,glaucoma)
Cataracta radiativa = este rezultatul expunerii la radiatii ionizante
Iridociclita/Uveita anterioara = inflamatie ocular ce afecteaza irisul si corpul ciliar
Glaucomul = reprezinta afectare progresiva a nervului optic asociata de mai multe ori cu (si cauzata de)
cresterea presiunii intraoculare
Blefarita= Prin termenul de blefarita se intelege inflamatia pleoapeloPacientii se prezinta cu scuame si
creste la nivelul marginii libere palpebrale, care este rosie, edematiata, uneori cu secretii
moderate, orificii glandulare afectate, etcBolnavii acuza usturimi, prurit, senzatie de arsura si
corp strain, lacrimare, durere, afectiunea avand o evolutie cronica, cu pusee de exacerbare a
simptomelor, alternand cu perioade de acalmie.

Orjeletul =(denumirea populara este ulcior sau urcior) este o infectie a uneia dintre glandele sebacee de
la baza unei gene, la nivelul marginii palbebraleLa nivelul pleoapei superioare sau inferioare
poate aparea o umflatura care se transforma intr-o colectie purulenta hiperemica cu punct
galbui care poate supura.n aproximativ 3 zile punctul (capul) cu puroi se sparge, puroiul se
elimina si ca urmare durerea si inflamatia scadDe multe ori, pacientii au ochii lacrimosi, senzatii
de presiune, durere, arsura locala sau uneori dureri in gat, secretii nazale, stare generala
proasta, febra
Salazionul= este o formaiune chistic, de natura inflamatorie, care corespunde creterii de volum a
unor glande din interiorul pleoapelor. provocata de obstructia unei glande a lui Meibomius
situata in pleoapa. Salazionul este un nodul rosu, suplu, amplasat in grosimea pleoapei, El este
nedureros in absenta suprainfectiei
Retinopatie diabetica = Diabetul deterioreaza vasele de sange de dimensiuni mici din organism, ducand
la modificarea fluxului prin aceste vase. Cand aceste modificari se produc in vasele de la nivelul
retinei se produce retinopatia diabetica. Retinopatia diabetica este cauza cea mai frecventa de
orbire spontana la persoanele cu varste intre 20 si 65 de ani. Prevalenta acestei boli variaza la
pacientii cu tip I sautip II de diabet. Simptomele retinopatiei diabetice includ:
-vedere incetosata sau distorsionata, sau dificultati de citire;
-puncte luminoase sau intunecate in campul vizual;
-pierderea vederii partiala sau totala, sau senzatia de "vedere printr-un val";
-durere la nivelul ochiului.
Degenerescenta maculara= Reprezinta deteriorarea maculei (o zona a retinei la nivelul fundului de ochi,
care ne permite sa vedem clar detaliile fine Degenerescenta maculara afecteaza abilitatea de a
vedea la distanta sau aproape. Simptome : scaderea acuitatii vizulale, cuvintele de pe o pagina
apar voalate, in centrul campului vizual apare o zona intunecata sau goala, metamorfopsii
=liniile drepte apar distorsionate

GINECOLOGIE OBSTETRICA
TULBURARI ALE CICLULUI MENSTRUAL
A. FLUX
B.RITM
A. FLUX
Menoree (menstruatie) = sub influenta secrectiilor hormonale ,ovariene, secretie estrogenica- foliculina
in prima jumatate a ciclului si estrogeno-progesteronica in a doua jumatate ,apar modificari la
nivelul uterului ,in general a mucoasei uterine
Hipermenoree/menoragia = este termenul medical pentru cresterea volumului(abundentei) si duratei a
menstrei
Hipomenoreea = scaderea cantitatii de sange eliminate insotita de scurtarea perioadei de eliminare la
mai putin de 3 zile
Amenoree= lipsa menstruatiei
Amenoree primara = reprezinta absenta ciclului menstrual si a caracterelor sexuale secundare la 14 ani
sau absenta ciclului menstrual in conditiile aparitiei caracterelor sexuale secundare la 16 ani
Amenoree secundara = descrie cazurile,in care fluxul menstrual este absent cel putin 3 luni in lipsa unei
sarcini sau a alaptarii la femeile care au avut in trecut menstruatie
Amenoree iatrogena= amenoree indusa chirurgical ,chimioterapie,radioterapie,medicamentos
Criptomenoree= lipsa fluxului menstrual datorat neexteriorizarii sale,din cauza unui obstacol la nivelul
colului uterin ,vaginului sau al unui hymen neperforat ,sangele menstrual fiind retinut in
interiorul corpului

B. RITM
Polimenoree = flux menstrual care survine la interval mai frecvente decat de obicei(uneori la mai putin
de 24 ore), este cauzata de o scurtare a ciclului menstrual fie in prima faza cea de maturare a
folicului ovarian,fie in cea de a doua faza ,faza luteala care corespunde degenerescentei folicului
transformat in corp galben
Oligomenoreea / Spaniomenoreea = reprezinta diminuarea volumui si fluxului menstrual ,apare la
interval mai mari de 35 de zile ,cu doar 4sau 9 cicluri pe an

DURERI ABDOMINALE DE ORIGINE UTERINA DE ORIGINE MESTURALA


Dismenoree= termen medical pentru durerile din abdomenul inferior care apar inainte sau in timpul
menstruatiei
Dismenoreea primara = reprezinta durerea la mensturatie asociata ciclurilor ovulatorii in absenta unei
patologii structural (a unei boli)
Simptomele dismenoreei primare:
-dureri sub forma de crampe localizate in regiunea suprapubiana,care pot iradia spre
coapsa sau spate,simptome vegetative greata varsaturi ,lipotimie,lacrimare
-va afecta femeia toata viata,pe parcursul vietii menstruale,ameliorari se pot observa la
femeile care nasc,dar nu obligatoriu
-durerea menstruala debuteaza de regula cu cateva ore inainte declansarii menstruatiei
si dureaza max 72 ore
Dismenoreea secundara = reprezinta durere ciclica menstruala asociata unei patologii structurale
(a unei boli)
-cele mai frecvente cazuri sunt endometrioza ,adenomioza uterine,purtarea steriletului
etc
-in cazul dismenoreei secundare durerea menstruala debuteaza cu 1-2 saptamani
inaintea declansarii menstruatiei si persista cateva zile dupa terminarea menstruatiei
-mecanismul dismenoreei secundare consta in hypertonia uterina asociata cu un exces
de prostaglandine

TULBURARI DE OVULATIE
Ovulatie=eliberare a unui ovul de catre ovar ,fenomen fiziologic cyclic ,incepe la pubertate si inceteaza la
menopauza
Anovulatia = lipsa complete a ovulatiei
Oligo-ovulatia = ovulatii rare si neregulate
Faza luteala= perioada a ciclului menstrual aflata intre ovulatie si inceputul noii menstre ,cu o durata
medie de 14 zile
Deficitul de faza luteala = cascada delicate de evenimente care au loc in perioda imediat inainte de
cauza endocrina
ovulatie pune bazele functiei luteale,orice tulburare fie oricat de fina a acestor
evenimente poate sa conduca la un status ovulatoriu si luteal alterat
Disgenezia gonadica pura =dezvoltare deficitara a ovarelor

TULBURARI DE LACTATIE
Hipergalactatie = lactatie in cantitate mai mare si pe o perioada mai indelungata
Hipogalactatie = productie insuficienta de lapte matern
Galactoree= se manifesta prin secretia de lapte prin mamelon,in afara momentelor de alaptare a
copilului la san , nu este o afectiune anume,ci un semn al altei boli (tulburari endocrine)
Ablactatie = 1.incetare a secretiei de lapte matern .2.inlocuire a laptelui matern cu alimente necesare
sugarului

TULBURARI SEXUALE
Vaginismul = disfunctie sexuala feminine ce se caracterizeaza prin contractii involuntare ale muschilor
vaginului ,astfel incat raporturile sexuale devin dureroase sau imposibile
Dispareunia (feminina) = aparitia de dureri permanente sau intermitente in timpul actului sexual
Dispareunia superficiala ( de penetrare) = survine la inceputul penetrarii
Dispareunia profunda = se traduce prin durere atunci cand penetrarea este complete
Dispareunia primara = survine inca de la prima relatie sexuala
Dispareunia secundara = apare dupa o perioada de timp in care femeia a avut contacte sexuale si este
cauzata de un traumatism psihologic
Frigiditatea = disfunctie sexuala specifica femeilor care se manifesta prin imposibilitatea de a ajunge la
orgasm ,in urma unui contact sexual

SECRETII VAGINALE
Leucoreea = termen medical care descrie o secretie vaginala groasa, aderenta ,alb-galbuie,exista
multiple cauze dar cea mai frecventa fiind dezechilibrul estrogenic,cantitatea de secretie poate
creste in infectii sau in bolile cu transmitere sexuala ,poate disparea ocazional
Leucoreea ciclica = secretie vaginala groasa,alba,fara miros,apare la inceputul si la sfarsitul ciclului ,fiind
normal
Leucoreea ovulatorie = secretie vaginana clara ,lipicioasa,apare in timpul ovulatiei
Lichid amiotic sau ruptura
= secretie clara ,modifica pH-ul vaginal este 4.5 si apare in
a membranelor fetale (tip de leucoree) sarcina
Leucoreea din candida = secretie vaginala groasa,alba,branzoasa,
Leucoreea din tircomoniaza = boala inflamatorie a organelor urogenitale ,provocate de tricomoniada
vaginala se manifesta prin scurgeri purulente uretrale si vaginale de culoare alb galbuie,
spumoase si fetide,usturime ,mancarime
Leucoreea din gonoree=secretie cremoasa alba sau galbuie fara miros
Leucoreea din chlamidia = secretie purulenta,urat mirositoare
Leucoreea din vagionoza bacteriana = secretie subtire,gri-verzuie ,cu miros de peste stricat
Blenoree=termen folosit pentru a descrie secretia de mucus din uretra si vagin
Blenoragia=descrue un exces al mucusului din uretra si vagin (,referindu-se in mod special la secretia din
gonoree)

Endometru=mucoasa care captuseste fata interna a uterului


Salpinge=trompele uterine
Histerometria = reprezinta masurarea profunzimii cavitatii uterine,nu este indicate in cursul saricinii
Galactografie = examen imagistic ce permite vizualizarea canalelor galactofore(prin care se scurge
laptele) ale glandei mamare
Mamografie = procedura imagistica specifica folosita in examinarea saniilor
Colposcopie =modalitatea prin care medical foloseste o camera speciala pentru a putea analiza cu
atentie vulva,vagnimul si colul uterin
Colpoperineografie = interventie chirurgicala cu rol de a reda vaginului si perineului forma ,pozitia ,
dimensiunile lor normale dupa o rupture sau dupa un prolapse
Histeroscopia= medoda de explorare imagistica a cavitatii uterine ,a orificiilor tubare ,colului si vaginului
cu ajutorul heteroscopului instrument optic foarte subtire 3-8mm,conectat la o unitate video
printr-o sura de lubina cu fibra optica
Colporafie = 1.interventie chirurgicala de refacere a vaginului in caz de prolapse al peretelui anterior sau
posterior 2.sutura chirurgicala a vaginului
Ovarectomie = procedura chirurgicala prin care se extirpa unul sau ambele ovare
Salpigectomie = ablatie chirurgicala a trompei uterine sau a ambelor
Anexectomie = extirparea chirurgicala a trompei uterine si a ovarului de aceeasi parte
Histerectomie =indepartarea pe cale chirurgicala a uterului
Chiruretaj al cavitatii = este o procedura in care cu un instrument special sau system vacuum ,medicul
pelvine (raclaj)
indeparteaza stratul superior a endomerului .Pentru efectuarea procedurii
este necesara dilatarea colului uterin ,care se efectueaza cu ajutorul
medicamentelor sau a instrumentelor special ,este folosit pentru a diagnostic
sit rata o multime de boli
Ooforita / ovarita = este o afectiune inflamatorie pelvina,care se caracterizeaza prin inflamatia acuta
sau cronica a unuia sau ambele ovare
Endometrita = inflamatia acuta sau cronica de natura infectioasa (bacteriana,virala,fungica etc) a
mucoasei uterului
Endometrioza = cresterea anormala a celulelor endometriale,in afara uterului ,celulele endometriale se
implanteaza cel mai frecvent pe ovare ,trompe uterine ,pe suprafatele exterioare ale
uterului sau ale intestinelor sau mucoasei din cavitatea pelvina
Celule endometriale = celulele care se desprind de pe suprafata uterului in fiecare luna de menstruatie
Saplpingita = inflamatie a unei trompe uterine sau a ambelor
Prolaps vaginal / genital = reprezita coborarea organelor genital ca urmare a slabirii mijloacelor de
sustinere (planseul pelviperineal) si de suspensie (ligament uterine)
Abcesul tubo-ovarian = reprezinta o colectie de puroi voluminoasa care cuprinde trompa uterine ,si
ovarul care se datoreaza extinderii inflamatiei si infectiei purulente de la trompa formand o
cavitate infectata
Anexita = inflamatia anexelor uterine( anexe uterine = Ansamblul constituit de catre ovare, trompe
uterine si ligamentele uterului.
Boala inflamatorie = este un termen general pentru infectia si inflamatia organelor reproducatoare
pelvina -BIPsuperioare la femei ,cele mai frecvente fiind : salpingita ,endometrita,ooforita
abcesul tubo-ovarian

Peritonita pelvina = ruperea unui abces ,format in urma in urma unei infectii la nivelul anexelor uterine
invadand cavitatea pelviana
Matistita = infectie a tesutului mamar care se manifesta prin durere,umflarea si inrosirea sannului ,
apare indeosebi la femeile care alapteaza desi foarte rar survine si in afara lactatiei ,apare in
primele 6 saptamani dupa nastere (post partum) in unele cazuri survine mai tarziu in timpul
alaptarii
Matistita acuta = cel mai adesea fara complicatii se observa in general in timpul alaptarii si mai ales la
inceputul alaptatiei
Matistita cronica = este cauzata de infectii bacteriene recurente sau de o dereglare hormonala
Matistita carcinomatoasa = este o forma de cancer la san a carei evolutie este uneori grava
Matistita granulomatoasa= este o forma rara ,dar benigna de inflamatie a sanului ,evolutia este buna,
regreseaza in mod spontan
Mastodinia = durere sau discomfort care apare la nivelul saniilor
Mastoza= orice afectiune benigna ,neinflamatorie a sanului
Mastoza fibro chsitica = este caracterizata prin aparitia unor nodului sau umflaturi dureroase la nivelul
unuia sau ambilor sani,evidentiabili in special in perioada premenstruala si dispar dupa
menstra
Ginecomastie = dezvoltarea excesiva sau cresterea in volum a glandelor mamare/sanului la barbat

ORL
OTO-RINO-LARINGOLOGIE
TULBURARI ALE AUZULUI
Acufena = reprezinta senzatia sau perceperea in mod pathologic,de zgomote ,senzatii sonore,zumzet
vajait,fluierat care nu sunt determinate de excitatii sonore
Hiperacuzia (hiperestezia auzului) = cresterea sensibilitatii la sunete
Hipoacuzia=reprezinta diminuarea acuitatii auditive
Hipoacuzia de perceptie = se caracterizeaza printr-o diminuare a acuitatii auditive in care transmisia
este buna,dar perceptia este defectuoasa(afectarea urechii interne)
Hipoacuzia de transmisie = reprezinta diminuarea acuitatii auditive datorata unei atingeri a urechii
externe sau medii ,(poate fi afectata si urechea interna)
Hipoacuzia mixta = hipoacuzie de perceptie + hipoacuzie de transmisie sunt afectate urechea interna
,medie si externa

TULBURARU ALE MIROSULUI


Osmii(a)= tulburari ale mirosului
Anosmia = absenta sensibilitatii olfactive (absenta mirosului)
Hipoosmia= diminuarea sensibilitatii olfactive ,scaderea intensitatii mirosului
Hiperosmia=cresterea sensibilitatii olfactive ,cresterea intensitatii mirosului
Disomia=identificarea distorsionata a mirosului
Parosmia= perceptia alterata a mirosului in prezenta unui miros neplacut
Fantosmia = perceptia mirosului fara prezenta unui alt miros
Agnozia = imposibilitatea de a clsifica sau face diferenta intre mirosuri desi poate sesiza mirosul

TULBURARI ALE GUSTULUI


Geuzii (a) = tulburari ale gustului
Ageuzia = imposibilitatea de a simti gustul
Hipogeuzia = diminuarea capacitatii de simti gustul
Disgeuzia =perceptia distorsionata a gusturilor

TULBURARI DE VORBIRE
Fonie = calitate a sunetelor limbii rezultata din vibrarea corzilor vocale in timpul emisiuniilor
Afonie= imposibilitatea de a vorbi ca urmare a lezarii laringelui sau a centrilor nervosi ai acestuia
Fonoastenia / Fonastenia = tulburare functional ace se manifesta prin slabirea sau pierderea temporara
a vocii ,ea apre ca rezultat al folosirii incorecte si abusive a vocii care determina obosirea ei
Disfonia (raguseala) =manifestare temporara sau permanenta a timbrului vocal si intensitatii vocii
datorata unor leziuni ale corzilor vocale,a nervilor laringieni sau a unor centri nervosa superiori
(pierderea expresivitatii si fortei vocii)
Alalie=incapacitate de a vorbi sau pronunta sunete
Dislalia = este o tulburare de pronuntie ,de articulare provocata de afectiuni organice sau functionale ale
organelor periferice ale vorbirii si care consta in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai
multor sunete (combinatii de sunete)
Rinoalie = vorbirea pe nas,tulburare de pronuntie care apare consecutive cu fenomenul de rinofonie ce se
produce prin amplificarea /diminuarea rezonantei sunetului fie prin obstructive nazala,fie prin
comunicare buco-nazala defectuoasa
Rinofonie = perturbarea timbrului vocii prin alterarea rezonantei nazale
Rinoalie deschisa = suflul aerului necesar pronuntarii sunetului se scurge pe cale nazala
Rinoalie inchisa = unda de aer necesar pronuntarii consoanelor se scurge pe traiectul bucal
Rinoalie mixta = in vorbirea unei pers se gasesc manifestarile rinoaliei inchise si deschise
Logonevroza ( balbaiala) = este o tulburare de limbaj care se manifesta prin contractii ,perturbari
spasticede diferite forme ale ritmului de vorbire
Bradialie = ritm lent de articulare a cuvintelor care se intalneste in unele boli nervoase
Tahialie=tulburare de limbaj caracterizata printr-un vorbit rapid si precipitat ,cu debit mare de cuvinte
Oftongia = este o afectiune asemanatoare bradialiei ca manifestare dar se produce datorita unor
spasmede lunga durata inregistrate la nivelul muschiului limbii

Glabela= este suprafaa neted a osului frontal localizat ntre arcadele sprncenoase; poriunea osului
frontal situat imediat superior de rdcina nasului.
Otalgie= durere resimtita la nivelul urechii
Otoragie=hemoragie auriculara
Otoree= surgere de lichid provenind din ureche
Epistaxis / rinoragie = sangerare nazala
Rinoree = secretie nazala
Cofoza = Termen ce desemneaza o surditate completa, adica abolirea oricarei perceptii senzoriale
auditive. Sin.: anacuzie.
Adenoidita =inflamatie provocata de o infectie a tesutului glandelor din regiunea nazo-faringiana
Adenoidita acuta = inflamatia ,uneori supuratia a amaigdalei faringiene Lushka ce poate aparea izolat
sau asociat unei rinite si/sau angine
Adenoidita cronica = reprezinta o subclasa de adenoidite in care vegetatiile adenoide (polipii nazali)
vegetatii adenoide
este o hipertrofie cronica,favorizata de constitutia limfatica
Rinita = afectiune inflamatorie a mucoasei nazale
Corioza = afectiune inflamatorie a mucoasei nazale ce afecteaza corionul

Sinuzita = inflamatie a sinusurilor paranazale care poate fi si rezultatul unei infectii ,alergii,micoze
Oitita = infectia urechii medii care in faza congestive determina supuratia
Otomastoidita = complicatie a otitei medii suppurate netratata la timp, pare la 2-3 sapt de la debutul
otitei
Sindromul Meniere = reprezinta distensia labirintului membranos prin acumulare de endolimfa
Mastoidita = reprezinta infectia si inflamatia mucoasei si tesutului si a spatiilor de aer cuprinse in osul
mastoidian
Colesteatom= chist localizat in urechea medie ce poate erode structura osoasa a craniului ,distrugand
astfel structuri importante din osul temporal
Atrezie coanala = este o conditie congenitala in care regiunea posterioara a pasajului nazal-coane,
sunt blocate de obicei prin formare de os anormal sau tesut moale,membranos datorita
recanalizarii esuate a foselor nazale in timpul dezvoltarii fetale ( absenta congenitala a
dezvoltarii coanelor)

ORTOPEDIE
Flexie = miscari de apropiere a doua segmente alaturate.se fac in jurul unui ax transversal
Extensie =miscari de indepartare a doua segmente alaturate. se fac in jurul unui ax transversal
Abductie = miscare de indepartare a unei extremitati sau a unui segment anatomic si fata de axul
median al corpului.se fac in jurul unui ax transversal
Adductie = miscare de apropiere a unei extremitati sau a unui segment anatomic si fata de axul
median al corpului.se fac in jurul unui ax transversal
Rotatie = miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului ce se deplaseaza ; poate fi
externa sau interna ,si dupa cum se roteste spre corp sau spre exteriorul corpului
Circumductie = este miscarea complexa care totalizeaza flexia,extensia,adductia,abductia si le asociaza
cu rotatia
Pronatie = Micare de rotaie pe care mna i antebraul le execut din afar ctre interior ,rasucirea
maninii spre interior
Supinatie = miscare de rotatie externa a antebratului, care aduce palma dinspre spate spre fata (atunci
cand bratul se afla in pozitie verticala) sau din jos in sus (cand bratul sta orizontal), spre
deosebire de miscarea de pronatie care actioneaza invers.
Tendon = corzi care au rolul de a lega muschii de oase
Ligament = corzi de collagen care au rolul de a lega oasele intre ele
Rigiditate prin decerbrare = intepenire ,stare caracterizata prin aparitia unei contracture in extensie si
pronatie fortata
Genu varum = deviatie a gambei spre interiorul axei membrului inferior cu proeminenta genunchiului in
afara ( picioare in paranteza)
Genu valgum = deviatie a gambei spre exteriorul axei membrului inferior (genunchi in X)
Rahitismul - la copii
= afectiune osoasa caracterizata prin demineralizarea corticalei osoase mature
Osteomalacie -la adult
si/sau a tesutului oso spongios ,oasele devenind flexibile si se deformeaza
Osteoporoza = boala sistemica caracterizata prin deteriorarea arhitecturii tesutului osos ,avand drept
consecinte cresterea fragilitatii osoase si cresterea riscului de fractura
Bursa seroasa = punga limitata printr-o membrane de aceeasi natura cu o membrane sinoviala
,articulara destinata facilitaii alunecarii pielii ,unui muschi ,sau unui tendon pe os
Bursita = reprezinta inflamatia unei bruse serosae
Tendinita=inflamatia unui tendon
Osteomielita= inflamatie concomitenta a osului si a maduvei
Mielita=inflamatie a tendoanelor care se insera pe epicondil (apofiza extremitatii inferioare a
humerusului)la partea externa a cotului
Sinovita= inflamatia membranei sinoviale ,impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste

Tenosinovita = inflamarea tecii sinoviale


Artroza = reuneste mai multe suferinte ale articulatiilor de cauza degenerative avand ca trasatura
comuna distrugerea cartilajului articular,urmata de modificari ale tuturor structurilor din
component articulatiei,asociata sau nu cu modificari ale oaselor ligamentelor si a membrane ce
o invelste in interior articulatia(membrane sinoviala)
Coxartroza= Atroza coxo-femurala,artroza soldului
Gonartroza = artroza genunchiului
Miozita =inflamatia tesutului muscular striat
Spondilostezis (deplasare vertebrala)=alunecare spre in fata a unei vertebre in raport cu vertebra
adiacenta]
Voalet costal = reprezinta o portiune din peretele thoracic devenita mobile independent de restul cutiei
toracice ,datorita fracturarii uneia sau mai multor coaste si care comprima plamanul in timpul
respiratiei
Spondilita = inflamatie a unei vertebre (osteomielita a unei vertebre)
Anchiloza = limitarea partial sau totala a mobilitatii unei articulatii prin organizarea exudatelor din
cavitatea articulara inflamata prin atrofie capsulara sau sudarea suprafetelor articulate
avivate chirurgical
Spondilita anchilozanta = forma de rheumatism inflamator cronic ,ce afecteaza articulatiile sacro-iliace
si ale coloanei vertebrale
Spondiloza= afectare degenerative a articulatiilor coloanei vertebrale cu dezvoltare de osteofite
(productii osoase subperiostic marginale) si interesare degenarativa a ligamentelor si cartilajelor
articulare ale coloanei vertebrale
Osteofite= ciocuri de papagal sunt excerescente osoase care apar pe capetele (epifizele) oaselor mari
se localizeaza frecvent pe suprafetele de legatura dintre 2 oase (articulatii) ,dare se intalnesc si
pe zonele in care ligamentele si tendoanele se unesc cu oasele
Lumbago=durere lombara acuta cu debut brusc ,spasm muscular paravertebral cu imobilizarea coloanei
si durere intense accentuata de mers
Eschila (osoasa) = bucata mica de aschie desprinsa dintr-un os fracturat

ONCOLOGIE
Oncologie= este un domeniu al stiintei medicale care se ocupa cu studierea etiologiei ,diagnosticului,
tratamentului ,abilitarii si prolifararii cancerului
Neoplasm sau tumoare = proliferare (inmultire) de cellule anormale care seamana mai mult sau mai
putin cu tesutul care se dezvolta si sfarsesc prin a dobandi o autonomie biologica (crestere
anormala a unui tesut
Neoplazie (tumora) = prosces pathologic de formare a unui tesut nou tumoral,prin inmultirea celulara
exagerata care altereaza structura normal a tesutului originar (crestererea anormala a unui
tesut)
Benign (necanceros)= lipsit de gravitate,usor,fara consecinte grave,inofensiv,intensitate redusa ,fara
stari grave ,fara complicatii
Malign = incurabil ,sever,de natura foarte grava,consecinte letale
Metastaza = 1.aparitie in cursul unei boli a unui focar pathologic,secundar intr-o regiune a corpului
situata in alta parte fata de focarul primitive 2. deplasare a unei boli dintr-o parte a
organismului in alta parte
Anaplazic = pierderea capacitatii celulelor de diferentiere normal si de incadrare in mencanismul normal
de reglaj
Cancer= denumire stiintifica pentru neoplasm malign ,este o categorie de boli caracterizate printr-o
diviziune necontrolata a unui grup de cellule ,care au capacitatea de a invada si alte tesuturi din
organism ,fie prin crestere indirecta in tesuturi adiacente (invazie) sau prin migratiam celulelor
spre locuri mai indepartate in organism (metastaza)
termenul de neoplasm (tumora) nu este sinonim cu cancerul!un neoplasm poate fi benign sau malign
pe cand cancerul este prin definitie malign!
Adenom= tumoare glandulara benigna ,constituita din cellule epiteliale ; tumoare benigna a tesutului
glandural sau a unei glande (apare unde este tesut epithelial)
Carcinom (epiteliom) = 1.tumoare maligna constituita din cellule epiteliale 2. tumoare maligna a
tesutului epithelial 3. tumoare maligna a tesutului glandural sau a celulelor glandulare
Adenocarcinom= 1.tumora(neoplasm) malign epithelial dezvoltata din stricturile glandulare ce intra in
constitutia celor mai multe organe ale corpului 2. tumora(neoplasm) malign cu punct de plecare
dintr-o glanda sau epiteliul glandular (ficat,glanda mamara,stomac etc)3. majoritatea tipurilor
de cancer mamar ,pancreatic ,de colon,si de prostate sunt adenocarcinomatoase
Sarcom = Tumoare maligna a tesutului conjunctiv
Mielom= boala maligna avand originea in maduva osoasa,caracterizata prin aparitia unor tumori
(neoplasme) pe oasele late 2.neoplasm (malign) al maduvei oaselor
Liposarcom = tumora (neoplasm) malign a tesutului adipos,situate in general in profunzime ,in abdomen
coapsa,umar etc,pot atinge si cateva kg in greutate ,poate invada progresiv tesuturile din
vecinatate ,pot antrena metastaze
Osteosarcom = tumora (neoplasm) malign a oaselor,apre din cellule formatoare de os primitive ,iar
marca sa histopatologica este producerea de osteoid malign ,nu sunt formate din metastazele
pornite de al cancer,in majoritatea cazurilor survine la copil si adolescent .

Osteoid = reprezinta o matrice proteica a scheletului care fixeaza calciul in vederea formarii osului
normal ,reprezinta osul tanar ,inainte de calcificarea permanenta
Condrosardcom = tumora(neoplasm) malign de origine cartilaginoasa in care formarea de matrice
tumorala este de natura condroida ,cu alte cuvinte este caracterizata prin capacitatea de a
produce cartilaj tumoral
Condroid =substanta complexa ,compusa din protein in amestec cu polizaharide care intra in structura
cartilajelor
FIbrosarcom = tumora (neoplasm ) malign constituit exclusive din proliferarea maligna a celulelor si
fibrelor derivate din fibrocit
Fibrocit = celula fundamental a tesutului conjuntiv ,derivate din fibroblast
Dermato fibrosarcomul = tumora(neoplasm) malign , cutanat,care se dezvolta la nivelul dermului si
invadeaza tesutul subcutanat (grasime ,fascie,muschi,os etc)
Neurosarcom= = tumora(neoplasm) malign a unui nerv
Neuro fibrosarcom = = tumora(neoplasm) malign a SN
Angiosarcom = = tumora(neoplasm) malign ce rezulta din proliferarea celulelor reticulare si endoteliale
ale vaselor sanguine ,se localizeaza frecvent la nivelul ficatului ,splinei si membrelor
Limfangiosarcom = = tumora(neoplasm) malign dezvoltata in endoteliul vaselor limfatice
Leiomiosarcom =tumora maligna care se dezvolta pornind de la muschii netezi,(apre frecvent pe tub dig)
Leiomiom uterin - tumora benigna dezvoltata plecand de la muschiul uterin
Rabdomiosarcom = = tumora(neoplasm) malign a muschiilor striati
Papilom = tumora(neoplasm) benign a epitelilului pavimentos , a uroteliilor metaplaziate pavimentoase
Leucemie = cancer a sangelui sau al maduvei osoase caracterizata printr-o crestere anormala a celulelor
tinere immature albe din sange
Angiom = tumoare vasculara circumscrisa ,congenitala sau dobandita ,cu originea in capilarele sanguine
sau limfatice dezvoltata din cellule endoteliale sau din pericite
Mielom multiplu = proliferare / inmultire maligna,a plasmocitelor (tip de leucocite) din maduva osoasa,
se dezvolta in general la persoanele trecute de 60 ani
Fibroadenom = tumoare(neoplasm) glandulara beningna ,formata din cellule si fibre conjunctive,
localizata de obicei la san sau uter
Carcinomatos = de natura maligna,canceroasa,referitor la carcinon
Carcinomatoza =1. conditie data de imprastierea ,raspandirea intr- o anumita zona sau tot organsimul
de metastazele unui carcinoma (de ex carcinomatoza pulmonara,unde plamanii sunt improscati
cu metastaze carcinomatoase) 2. process de extindere a carcinoamelor la mai multe organe
Hemangiomul = tumora(neoplasm) benign de natura vasculara ,stricture formate din proliferarea
celulelor endoteliale ,care se organizeaza sub forma unor vase ce se umplu apoi cu sange
Fibrom= tumora(neoplasm) benign formata mai ales in tesutul conjunctiv fibros si localiazata frecvent
sau de obicei la san ,uter si intestine
Melanom = tumora(neoplasm) malign format din cellule care produc melanina,localizata mai ales pe
piele si la ochi si in mod exceptional in centrii nervosi si meninge
Meningiom = tumora(neoplasm) benign care se dezvolta pe seama arahnoidei ,foita medie a
meningelor
Carcinoid = tumora(neoplasm) benign sau malign,putin voluminoasa care se dezvolta mai ales pe
mucoasele digestive ,uneori mucoasa bronsica,pe seama celulelor endocrine zise argentafine
Celula argentafina = este celula ce se gaseste la nivelul glandelor pilorice, localizata in criptele
glandulare ale intestinul subtire si apendicelui. Celula argentafina este formata din granulatii
argirofile cu continut de serotonina, avand ca si proprietati reducerea ionilor de argint prin
colorarea lor in brun sau negru.

Cariocarcinom = tumora(neoplasm) malign tromboblastica ce poate aparea dupa o sarcina normal,


tumora secreta gonadotropine corionice
Nefroblastomul (tumora wilnus) = tumora(neoplasm) malign embrionar,apre de regula la copii cu varsta
1-5 ani
Neoplasme (tumori) gliale (astrocitoame) = sunt provenite din astrocyte ,oligodentrite sau ependim
Blastom= = tumora(neoplasm) malign a carei dezvoltare pleaca /porneste de la elementele
nediferentiate de tip embrionar
Tumori(neoplasme) disembrioplazice = (ale vestigiilor embrionare) sunt tumori (neoplasme) complexe
ce contin tesut nediferentiat embrionar(hamartomul,coriostomul ,teratomul)
Hamartomul = reprezinta o proliferare excesiva a unui tesut si cellule normale mature intr-un organ
care contine in component sa elemente celulare identice
Coriostomul = reprezinta proliferarea sau dezvoltarea unor cellule sau tesuturi microscopic normale
prezente in locuri anormale,in general reprezinta o masa coeziva de tesut aberent sau
heterotopic (de ex resturi sau cellule sau tesut pancreatic in peretele stomacului)
Teratomul = tumora(neoplasm) ce are originea in celulele pluripotente ,este constituit din variate
tesuturi ( derivate de din 1,2,3, foite embrionare-mezoderm,endoderm,neuro ectoderm),care
in mod normal nu se gasesc in organul respective
Schir = = tumora(neoplasm) malign caracterizata macroscopic prin consistenta ferma si cu retractii
evidente avand un tablou histopatologic distinct prin existent unor insule de cellule neoplazice
intr-o masa de tesut conjunctiv hiperlaziat al stromei

STAREA DE NUTRITIE
APETITUL SI MODIFICARILE SALE
Foamea = nevoie imediata de a manca sau de a se alimenta fara a diferentia in mod special tipul sau
calitatea alimentului
Apetitul=dorinta de a consuma in mod special un anume aliment ,indifferent daca exista sau nu o nevoie
aparuta in ruma ingestiei de alimente
Satietatea precoce = reprezinta aparitia senzatiei de satietate la un nivel de alimentatie mic ,la o
persoana cu apetit normal ,ea caracterizeaza o cavitate gastrica mica ,in conditii de stomac
rezecat si in unele tumori gastrice
Anorexia sau inapetenta = diminuare a apetitului
Hiperorexia = reprezinta cresterea apetitului cu aspect fiziologic care se intalneste la convalescent ,dupa
boli grave ,parazitoze etc
Polifagia = cresterea ingestiei de alimente
Akoria / Acorie =dispritia satietatii
Bulimia = alimentatie excesiva nestapanita
Parorexie = apetit cu obiect anormal
Malacia = reprezinta apetit crescut pentru alimente acide
Pica= reprezinta apetit crescut pentru alimente neobisnuite (nisip ,pamant,creta etc)
Alotriofagia = apetit pentru substente dezgustatoare (excremente)
Obezitate = crestere a greutatii corporale prin acumulare de tesut gras ,care duce la un indice de masa
corporala egal sau mai mare decat 30 kg pe metru patrat
Hiperponderal = indice de masa corporala intre 25-29.9 kg metru patrat
Slabirea= scadere ponderala de pana la 20% din greutatea ideala
Emancierea = scadere ponderala care duce la o greutate mai mica decat cea ideala de 20-30%
Casexia = scadere extrema in greutate cu peste 30% fata de greutatea ideala
Marasmul = stare de nutritie mai severa decat casexia
Obezitatea androida (Vague)= sau abdominala sau in mar,se caracterizeaza prin depunerea excesiva de
grasime abdominal(subcutanat,retro si preperitoneal,visceral) ,acest tip de obezitate se insoteste
de rezistenta la insulina ,care poate duce in timp la diabet zaharat
Obezitatea ginoida sau gluteofemurala = sau in para se caracterizeaza prin depunerea excesiva
adipoasa pe fese si radacina coapselor si are un coefficient de risc mul mai mic decat cea
androida

FEBRA
Termogeneza= este asigurata de activitatea metabolica a organelor,la om In repaus ,ficatul fiind
organul raspunzator de aprox jum din productia metabolica de caldura,muschii si
creierul 2/5 fiecare si respiratia 1/5 ,in conditii de effort activitatea musculara devine
sursa principala termogena
Termoliza= se face prin mecanisme variate ,cea mai mare parte prin radiatie cca 60% ,adica prin iradiere
in mediu de la suprafata pielii ,20-27%,prin vaporizatie si perspiratie si 12-15%
prin convectie (transmitere in vecinatate),si conductie adica transferul de
caldura dintre doua obiecte cu temperaturi diferite .
Febra= crestere anormala a temperaturii corpului ,datorata unei modificari in mecanismul central de
reglare,a temperaturii corpului (febra trebuie deosebita de hipertermie)
Hipertermia = reprezinta crestere a temperaturii corpului peste valoarea de reglare,printr-o perturbare
a pierderii de caldura (termolizei).
-Temperatura are o variatie normal in cursul zilei ,avand valoarea cea mai joasa dimieata si cea mai
ridicata in perioada a doua a dupa amiezii
-nivelul de mentinere a temperaturii pare a fi determinat de concentratia de protaglandine E2 eliberata
in endoteliu in special de organul vascular al lamei terminale (oragnum vasculosum terminalis)
-dependenta nivelului de termoreglare a mecanismului prostaglandinic explica actiunea antipiretica
a mendicamentelor AINS care blocheaza ciclooxigenazana si sinteza de prostaglandine
Curba termica = este formata din inregistrarea temperaturii zilnice,ea recunoaste trei perioade:
-stadium incrementi = perioada de instalare
-fastigium= perioada de stare
-stadium discriminenti = revenire la temperatura normal
Febra continua / febra in platou = variatiile zilnice nu depasesc 1 grad ,(pneumonie,erizipel etc)
Febra remitenta = oscilatii zilnice mai mari de 1 grad ,fara insa a reevenii la normal (supuratii ,bronho
pneumonii,TBC etc)
Febra intermitenta = are oscilatii mari cu remenire la valori normale ,intre episoade febrile (malrie etc),
poate fi sistematizata revenind la un nr fix de zile si nesistematizata (neoplasm ,infectii
urinare)
Febra hectica = este o varietate de febra intermitenta cu variatii zilnice,mai mari de 3 grade (septicemia
TBC cavitar etc)
Febra inversa = recunoaste valori mai mari dimineata (TBC grave etc)
Febra recurenta = numeroase episoade febrile separate prin perioade de afibrilitate
Febra ondulanta = perioade Febrile prelungite cu ascensiune si scadere progresiva,separate de perioade
de afebrilitate ,este caracterizata in boala Hodkin dar si in endocardite ,bruceloza
Febra in dromader =este o febra recurenta cu 2 episoade din care primul cu valori mai mari si o
perioada de normalizare intermediara scurta de 24-48 de ore (viroze resp)
Febra neregulata = are o curba nesistematizatabila (supuratii,stari septice)

EDEMUL
Edemul =este definit ca o crestere a volumului lichidului interstitial,localizata la un organ sau
segment anatomic sau generalizat,interesand intregul organism,aparitia edemului clinic
evident este precedata de o stare preedematoasa in care expansiunea volumului interstitial
poate fi evidentiata macroscopic sau prin alte metode ; in cadrul edemului pot sa apara si
acumulari lichidiene in cavitati serosae,daca acestea sunt interesate de mecanismul de
producere al expansiunii in volum
Anasarca = edem generalizat masiv,interesand toate segmentele corpului si cu acumulare de lichid in
marile cavitati serosae, atunci cand se foloseste in clinica fara alta precizare el se refera la
expansiunea lichidului interstitial al tesutului subcutanat
Edemul subcutanat = se manifesta prin cresterea de volum a segementului sau regiunii interesate,cu
stergerea reliefului anatomic normal.
Godeu = la presiunea cu degetul de regula pe plan oso se observa mai mult sau mai putin facila a unei
depresiuni,aceasta dispare in timp si se datoreste deplasarii lichidului din zona comprimata spre
zonele inconjuratoare

In examinarea clinica la un edem se urmaresc : localizarea,culoarea si temperature tegumentelor


supraiacente ,sensibilitatea ,consistenta (usurinta cu care se produce godeul),evolutia lui in timp
(circadian si/sau pe intervale mai mari)

MECANISMUL FORMARII EDEMELOR

Se recunosc urmatoarele cauze primare de acumulare de lichid interstitial respectiv de edem :


1. cresterea presiunii hidrostatice capilare
2. scaderea presiunii coloidosmotice plasmatice
3. cresterea presiunii coloidosmotice tisulare
4. scaderea circulatiei limfatice
5. modificarea permeabilitati capilare pentru protein

Presiunea tisulara = este un factor care intervine in limitarea gradului de edem posibil a se acumul
intr-un tesut ,edemul va aparea mai usor intr-un tesut extensibil si nu va putea aparea sau

va in cantitate limitata intr-un tesut dens,inextensibil

1. Presiunea hidrostatica capilara


-este determinata de presiunea arteriala ,fiind rezultatul activitatii cardiac ,relatia dintre
presiunea capilara si cea arterial nu este insa directa ,deoarece structural si functional sistemul
capilar este protejat fata de variatiile presiunii arteriale ,in sensul mentinerii presiunii de
filtrare constant
-din punct de vedere structural reteaua de capilara nu respecta modelul unei arborizatii directe
existent in sistemul arterial de conducere; reteaua precapilara si capilara comporta anastomoze
arteriovenulare ,anastomoze intercapilare,teritorii capilare diferit irrigate
-fluxul si presiunea din capilare sunt determinate de vasomotricitatea arteriolara care asigura
teritoriile irrigate si presiunea de filtrare ,la acest nivel fiind cea mai mare rezistenta din
sistemul circulator ,unele organe constant irrigate (ex encefal,rinichi)sunt dotate cu
autoreglare vascularacare asigura o presiune constanta ,indifferent de presiunea arterial ,in
anumite limite ( prin vasodilatatie ,la scaderea TA si prin vasoconstrictie la crestere), iar
organelle cu nevoi functionale variabile (ex pielea muschii) isi deschid teritorii capilare in caz de
crestere a nevoilormetabolice.
-presiunea arteriala nu intervine astfel in determinarea cresterii presiunii capilare,cresterea
TA se datoreste de regula cresterii rezistentei periferice vasculare ,deci vasoconstrictiei
arteriolare si in acest fel nu sunt o cauza de edem,uneori cresterea brutala a TA poate depasi
capacitatea de autoreglare a arteriolelor cerebrale mai putin muscularizate si deci poate
produce edem localizat territorial cerebral
-Reteaua venoasa nu are nici un system de protectie ,presiunea la acest nivel fiind mica,astfel
cresteri ale presiunii venoase se repercuteaza la nivel capilar prin cresterea presiunii care
determina trecerea de lichid in interstitiu
-Cresterile presiunii venoase pot fi localizate in caz de obstructie a unui tract venos important
,sau generalizate in insuficienta cardiac ,insuficienta cordului drept duce la cresterea presiunii
venoase sistemice si la aparitia edemului inclusiv in teritoriul subcutanat,in acest caz se adauga
cresterii presiunii venoase si presiunea hidrostatica ce determina localizarea initiala si
preferentiala a edemului in zone declive
-Insuficienta cardiaca stanga duce la cresterea presiunii in circulatia pulmonara cu edem
interstitial pulmonary intr-o prima faza si edem intraalveolar la cresteri foarte importante(EPA)

2. Scaderea presiunii coloidosmotice plasmatice


-se datoreste fie unei sinteze insuficiente proteice ,fie unei pierderi excesive,dintre proteinele
plamatice contributia cea mai mare la creare presiunii coloidosmotice o au albuminele,data
fiind greutatea lor moleculara mica
-sinteza insuficienta se datoreste fie unui deficit de aport proteic ,fie unei suferinte a ficatului,
organul de sinteza
-pierderile de protein pot aparea la nivel renal ,la nivel intestinal sau prin suprafata tegumentara
lezata arsuri

3. Cresterea persiunii coloidosmotice tisulare


-poate fi determinata de cresterea permeabilitatii capilare pentru proteine ,cu trecerea in
interstitiu a proteinelor (in primul rand albumin) plasmatice,de scaderea resorbtiei limbatice a
proteinelor prin blocarea circulatiei limfatice sau prin alterarea structurala a proteinelor
interstitiale (intercelulare) cu formarea de molecule mici osmotic active
-modificarea permeabilitatii capilare este determinate de actiunea locala a citokinelor formate
de endoteliu sau de alte cellule aflate in interstitii ,in diferite conditii (ex inflamatie,alergie) sau
aparitia unor vase de neoformatie cu permeabilitate mare (ex neoplazie)

4. Scaderea circulatiei limfatice


-se poate datora unei obstructii a vaselor importante limfatice sau a unei obstructii la nivel
ganglionar(ex metastaza neoplazica )

5. Alterarea structurala a proteinelor tisulare


-caracterizeaza unele forme particulare de edem,cum ar fi cem mixedematos

Cum organismal contine aproximativ 5 l sange ceea ce corespunde cu 2.75-3l lichid (plasma)
acumularea de lichid in expansiunea spatiului interstitial presupune retentia renala de apa si sare ca
factor secundar sau se poate datora numai acesteia
Toate cauzele mentionate de formare a edemului prin modificarea termenilor legii lui Starling
sunt urmate ,in cazul formarii unor edeme care depasesc dezvoltarea strict locala ,de activarea
sistemului de retentie a sodiului si apei,cu cresterea continutului total de sodium al organismului
Aceasta inseamna retinere renala de sare prin modificarea aportului filtrare/resorbtie tubulara
in favoarea celei din urma.Aceasta comporta atat diminuarea filtrarii prin scaderea irigarii glomerulare si
a presiunii de filtrare cat si cresterea resorbitiei tubulare de sare si apa in care un rol essential il are
mecanismul hormonal (aldesteron si ADH)
Exista si posibilitatea formarii nde edem prin dezechilibru functional glomerulotubular primar fie
prin boli renale cu diminuarea filtarii si mentinerea functiei tubulare ,fie prin activarea inadecvata a
mecanismelor de retentive

TIPURI DE EDEME
1. EDEME GENERALIZATE
Edemele generalizate se datoresc unei suferinte de organ sau system cu repercusiuni la nivelul
intregului organism.Ele pot fi mai mult sau mai putin extinse in functie de gradul retentiei hidrosodate
,dar sunt intotdeauna simetrice si presupun activarea sistemului de retentive a apei si sodiului.
Aparitia edemului clinic marcheaza cresterea spatiului interstitial cu este 3-5l ,acumularea pana
la acest nivel nefiind clinc aparenta ,dar fiind evidentiabila prin catariri repetate,la o persoana suferinda
de o boala care produce edem,cresterea brusca in greutate chiar si cu numai o jumatate de kg este semn
de retentive hidrosalina
Localizarea edemelor generalizate depinde de mecanismul de formare .
Edemele cu participare importanta a presiunii hidrostatice capilare in geneza vor fi localizate
initial sic and sunt reduse cantitativ in zonele declive,unde se adauga efectul presiunii coloanei de sange
venos.La persoanele active acesta se observa la glesne ,iar la cele care mentin clinostatismul in regiunea
sacrata
Edemele aparute prin scaderea presiunii coloidosmotice sau prein retentive exagerata de apa
si sodium vor fi localizate in zonele cu tesut conjunctiv lax(presiune tisulara mica) ,usor destensibile
pleoape ,fata scrot

EDEMUL CARDIAC
-Scaderea capacitatii functionale a cordului( insuficienta cardiaca)duce la aparitia edemului.
-`Aceasta este secundar atat stazei venoase cat si scaderii volemiei eficace ,de cele mai multe
ori prin scaderea debitului cardiac dar si prin acumularea de sange in sectorul venos al circulatiei
-Staza venoasa este expresia cresterii presiunii de umplere ventriculara,mecanism compensator
al scaderii capacitatii functionale cardiace.Cum venele au un perete usor distensibil cresterea presiunii de
umplere se manifesta prin ca staza venoasa cu acumulare de sange in acest sector ,si se repercuteaza la
nivel capilar prin cresterea presiunii hidrostatice ,cu favorizarea trecerii lichidului in interstitiu
-Acumularea de sange in sectorul venos ,scaderea debitului cardiac prin insuficienta contractila si
extravazarea capilara de lichid activeaza mecanismele retentiei hidrosodate ,cu cresterea capitalului
sodic si hydric al organismului si formarea de edeme.
-Gradul in care fiecare din aceste mecanisme contribuie la formarea edemului depinde de tipul
insuficientei cardiac si determina caracterul si localizarea edemului
-Edemul cardiac in sensul strict al termenului se refera la edemul ce apare in insuficienta
cardiaca dreapta ,in aceasta forma de insuficienta cardiaca numita si congestiva elementul dominant
este staza venoasa sistemica (congestive sistemica) ceea ce este elementul primar al formarii
edemului prin cresterea presiunii hidrostatice capilare .Retentia hidrosalina apare secundar scaderii
volemiei eficace ,ca urmare a stazei venoase ,extravazarii de lichid si scaderii debitului cardiac

-Data fiind importanta elementului de presiune edemul va fi mai evident acolo unde presiunea
este mare prin adaugarea presiunii gravitationale a coloanei de sange ,respective la membrele inferioare
-Staza periferica a sangelui determina si racirea tegumentelor si aparitia cianozei periferice (de
staza)
-Edemul cardiac este deci un edem generalizat cu aparitie initiala la gambe si localizare
predominant in zonele declive ,cianotic si rece,edemul cardiac este de regula nedureros.
-Edemul cardiac este moale,dar persistenta in timp duce la dezvoltarea de fibroza subcutanata
si edemul devine consistent greu depresibil ,staza prelungita duce la extravazari sanguine cu depunere
de hemosiderina in piele (dermita ocre) ,tegumentele capatand o coloratie bruna
Insuficienta cardiaca stanga prin cresterea presiunii sistemului venos pulmonar duce la staza
venoaza pulmonara (manifestata prin dispnee) ,urmata de edem interstitial pulmonar si apoi de trecerea
lichidului in alveole EPA.

EDEMUL HIPOPROTEINEMIC
Edemul hipoproteinemic = este un tip frecvent de edem ,datorat scaderii presiunii coloidosmotice
plasmatice,scaderea albuminelor serice sub 2.5 g/dl duce la o scadere suficienta a presiunii
coloidosmotice pentru a permite extravazarea excesiva a lichidului intravascular cu aparitie de
edem,edemul hipoproteinemic este un edem generalizat care apare intial in zonele subcutanate
,cu tesut conjuctiv lax (presiune tisulara scazuta) ,cum ar fi pleoapele ,fata ,scrotul.Este un edem
palid ,alb prin infiltrarea pielii cu indepartarea de suprafata a retelei vasculare subcutanate,
temperatura sa este normala ,iar consistenta moale ,lasand foarte usor godeu
Cauzele aparitiei hipoproteinemiei sunt variate,printre ele :
-insuficienta de aport proteic
-insuficienta de absortie intestinala din sindroamele de malabsortie
-insuficienta de sinteza hepatica a proteinelor se intalneste in insuficientele hepatice (ciroza) si
este o cauza comuna de edem in patogenia caruia se asocieaza si alti factori specifici hepatici
-pierderile excesive de protein care sa duca la edem hipoproteinemic se pod produce la nivel
renal (sindromul nefortic) ,intestinal(enteropatia pierzatoare de protein)sau cutanat (arsi)

EDEMUL HEPATIC
Edemul hepatic = apare in boli cornice ale ficatului (in primulrand ciroza),el recunoaste drept cauza
principal dar nu unica scaderea sintezei de protein (edem hipoproteinemic)
In insuficienta hepatica la acesta se adauga perturbari hemodinamice prin vasodilatatie
sistemica si deschidere de anastomoze arteriovenoase cu crestere moderata a presiunii venoase si
hipertensiune portala,in principal prin compresia ramurilor portei in procesul de fibroza hepatica

Hipertensiunea portala duce la acumularea initiala a edemului in teritoriul port si apoi la


aparitia acumularii de lichid in peritoneu ascita.Aparitia ascitei duce la compresie pe vena cava
inferioara ,cu staza in jumatatea inferioara a corpului si la compresia venelor renale
Mecanismul retentiei hidrosodate este declansat de scaderea volemiei eficace prin trassudarea
lichidului in interstitii si de modificarile hidrodinamice renale.
In insuficientele hepatice cu hipertensiune portal mica si hipoproteinemie mare,edemul hepatic
se comporta ca orice edem hipoproteinemic apare intai in zonele cu tesut conjunctiv lax(periorbital,
fata, scrot) si apoi se generalizeaza este moale ,palid cu temperature normal
Prezenta unei hipertensiuni portale importante localizeaza initial retentia hidrosalina in
teritoriul port cu aparitia ascitei si apoi a edemului predominant in membrele inferioare

EDEMUL RENAL
Edemul din bolile renale recunoaste mecanisme de aparitie diferite
Sindromul nefritic = edemul este hipoproteinemic secundar deperditiei urinare de proteine,sindromul
nefritic este definit de aceasta deperditie fiind caracterizat de prezenta unei proteinurii peste
3.5 g/24h.Sindromul nefritic pur comporta numai proteinuria fara hematurie,iar sindromul
nefritic impur asociaza si hematuria.In aceste situatii edemul are toate caracterele specific
masiv,palid cu temperatura normal,moale,care caracterizeaza hipoproteinemia,desigur sunt
activate mecanismele retentiei hidrosaline si poate exista datorita bolii renale o retentie
independent de apa si sodium

Insuficienta renala = edemul poate fi datorat incapacitatii rinichiului de a elimina o sarcimna hidrosalina
normala sau uneori excesiva(de ex perfuzii in exces).Retinerea de apa si sodium duce la trecerea
lor in interstitiu,cu expandarea spatiului interstitial si aparitia de edem.Acest tip de edem se
aseamana cu cel hipoproteinemic fiind generalizat cu aparitie initial ape fata ,moale,palid,
paloarea este accentuata de anemia secundara insuficientei renale

Nefrite = prezenta edemului este explicate prin dezechilibru glomerulotubular in sensul predominarii
resorbtiei tubulare in conditiile unei diminuari a filtrarii ,secundara afectarii glomerulare,excesul
hidrosodat duce la expansiunea spatiului interstitial

EDEMUL PRIN INGESTIE EXCESIVA DE SARE


Ingestia unor cantitati mari de sare peste 20-30 g/zi depareste puterea de eliminare renala si
duce la crestere ponderala prin retentie hidrosodata si uneori aparitia de mici edeme

EDEMUL PRIN SUBSTANTE CARE FAVORIZEAZA RETENTIA SODIULUI


Administrarea terapeutica a hormonilor corticoizi sau a medicamentelor antiinflamatorii
nesteroide induce retinere renala de sodium si in cazul nerespectarii unui regim cu aport scazut de sare
poate duce la aparitia de edeme ,acest effect poate aparea si dupa administrarea altor steroizi
(estrogeni,totesteron) cu effect mic mineralcorticoid
Edemul din tumorile sau hiperfunctia corticosuprarenalei (sindrom si boala Cusing) recunoaste
acelasi mecanism.Edemul premenstrual observant la unele femei se explica tot prin retentive renala,
endocrine determinata de sodium

EDEMUL POSTURAL
Mentinerea indelungata a ortostatismului mai ales fara miscare,poate duce la aparitia de edeme
prin staza venoasa secundara actiunii gravitatiei si presiunii coloanei de sange ,nemiscarea favorizeaza
staza prin absenta pompei musculare ce mobilizeaza sangele din sistemul venos profund

EDEMUL DE SARCINA
In cursul sarcinii mai ales in ales in ultimul trimestru poate aparea edem,acesta poate aparea
limitat la glezne fara alte modificari in cursul evolutiei sarcinii normale sau poate complica o sarcina
patologica (preeclampsia si eclampsia).
In aparitia edemului de sarcina intervin factori multipli
Sarcina insasi (uterul marit) comprima venele iliace si determina staza in membrele inferioare
Circulatia uteroplacentara comporta anastomoze arteriovenoase si un debit crescut care duce la
marirea volemiei prin retentive hidrosalina cu hemodilutie si discrete scadere a presiunii coloidosmotice
In afara retentiei hidrosaline determinate hemodinamic ,echilibrul hormonal de sarcina
favorizeaza retinerea de sodium
Toate aceste elemente contribuie in proportie variabila la aparitia edemului de sarcina

2. EDEMELE LOCALIZATE
Edemele localizate = sunt edeme cu extindere limitata la un teritoriu mai mult sau mai putin extins de
regula asimetric ,ele se datoresc unor cauze circulatorii sau de permeabilitate capilara ,localizate
si antreneaza nesemnificativ mecanismul general de retentive hidrosodata

EDEMUL INFLAMATOR
Edemul inflamator = apare datorita cresterii permeabilitatii capilare determinate de citokinel
mediatoare ale inflamatiei eliberate in leziunea respective,el reprezinta elementul tumor din
tetrada clasica inflamatorie : calor , dolor,rubor,dolor,tumor
Citokinele inflamatiei determina vasodilatatie care are ca si consecinta hyperemia cu caldura
locala si eritem si duc la excitarea terminatiilor nervoase locale cu durere,edemul inflamator apare
astfel ca un edem cald,rosu,dureros,el poate fi observant la tegumentele ce acopera orice leziune
inflamatorie fie proprie tegumentara fie unei structure subiacente

EDEMUL ALERGIC
Edemul allergic = este similar in mecanism celui inflamator fiind expresia cresterii brutale ale
permeabilitatii cellulare prin eliberare de mediatori (histamina din mastocite,dar si alte cytokine)
in urma reactiei antigen anticorp ,reactia vasomotorie este mai putin evidenta ca la inflamatie
si astfel edemul nu este cald si rosu
Edemul allergic poate fi localizat strcit dermic,fiind la originea papulei urticariene sau poate cuprinde o
regiune mai mult sau mai putin intinsa
Edemul Quincke =este un exemplum tipic de edem allergic al fetei,limitat la o buza duce la marirea
acesteia in volum buza de tapir dar poate cuprinde intreaga fata si uneori gatul si laringele
situatie grava prin riscul de obstructive glotica

EDEMUL VENOS
Edemul venos = recunoaste drept cauza cresterea presiunii capilare datorita obstructiei sau dificultatii
circulatiei venoase a unui segment,deci stazei, cel mai frecvent fiind afectat membrul inferior
Inflamatia venelor superficiale = determina edem inflamator in tegumentele ce acopera traiectul venos
flebita superficiala
inflamat ,acest edem este cald,rosu si dureros mecanismul sau de
producere fiind inflamatia,la palpare se simte cordonul venos inflamat,

acoperit de tegumente edematiate,acest tip de edem nu recunoaste


staza ca mecanism

Venele jumatatii inferioare a corpului sunt prevazute cu valve care fragmenteaza coloana de
sange si astfel ,reduc presiunea hidrostatica capilara.Incompetenta acestor valve duce la vasodilatatie
venoasa (varice) si staza cu cresterea presiunii capilare,staza genereaza hipoxie locala ,cu cresterea
permeabilitatii capilare ,aceste conditii duc la aparitia edemelor in teritoriul venos respectiv si
favorizeaza aparitia tulburarilor trofice dermita ocre si ulcer varicose

Obstructia venelor profunde= duce la staza venoasa deoarece aceste vene asigura 2/3 din drenajul
flebita profunda
venos al membrelor inferioare,dupa vindecarea flebitei daca nu se
stabileste un drenaj venos normal,se mentine staza venoasa,in ambele
situatii in teritoriul respective apare edem de staza
Edemul venos= este rece ,cianotic ,consistent si localizat in teritoriul venos afectat,este cea mai
frecventa cauza de edem unilateral al unui membru inferior,asocierea edem
venos,dermita ocre si ulcer trofic caracterizeaza insuficienta venoasa cronicca

EDEMUL LIMFATIC
Edemul limfatic = blocarea circulatiei limfatice duce la aparitia de edem cu lichidul interstitial mai bogat
in proteine ,edemul limfatic este ferm cu temperatura normal si se dezvolta initial catre radacina
membrului afectat ,deseori poate atinge dimensiuni remarcabile =elefantiazis ; in dreptul zonei
de blocare a circulatiei limfatice se pot observa vase limfatice superficiale dilatate-varice
limfatice
Obstructia limfatica poate avea drept cauze :
-exereza ganglionilor limfatici in cadrul operatiilor oncologice
-invazia neoplazica ganglionara elefantiazis nostras
-in tarile tropicale se intalneste obstructia canalelor limfatice prin paraziti filariozaelefantiazisul tropical

EDEMUL CEREBRAL SI AL FUNDULUI


DE OCHI IN ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA
Circulatia cerebrala ca si cea a altor teritorii poseda o capacitate de autoreglare ce permite
mentinerea unui debit circulator constant intre anumite limite tensionale,cresterea sau scaderea TA intre
aceste limite determina vasoconstructie si respective vasodilatatie cu mentinerea debitului
Cresterea brusca si importanta a TA poate depasi capacitatea de autoreglare a circulatiei
cerebrale si duce la vasodilatatie paralitica arteriolara cu cresterea presiunii capilare si aparitia edemului
cerebral si/sau al fundului de ochi,pot aparea modificari ale permeabilitatii capilare cu exudare de
protein (exudate moi ,vatoase ale fundului de ochi) sau chiar mici hemoragii
ALTE EDEME DATORATE CRESTERII PERMEABILITATII CAPILARE :

Permeabilitatea capilara poate fi modificata de expunerile la frig (degeraturi) ,caldura (arsuri) unele
toxice (venin ,uraniu) ,traumatisme mecanice ,ischemie si hipoxie,in aceste situatii pot aparea edeme
localizate mai mult sau mai putin importante cu lichidul de edem bogat in proteine