Sunteți pe pagina 1din 6

INSTRUIRE STRUNGAR

04/2015

Practicanii unei astfel de ocupaii execut piese pentru diferite instalaii i utilaje
mecanice ntr-o gam foarte larg de dimensiuni De asemenea, verific calitatea prelucrrii i
controlul dimensional al pieselor cu instrumentele i aparatele de msur i control specifice,
prevzute n documentaia tehnic pentru fiecare operaie planificat. Practicantul unei astfel
de ocupaii ar trebui s fie o persoan capabil de a aciona n mod independent,
contiincioas i serioas, riguroas n realizarea sarcinilor, s fie capabil s efectueze timp
ndelungat acelai tip de sarcini, avnd un bun echilibru emoional.

A. Sarcinile principale ale strungarului universal


Prin instruirea practic pentru meseria de strungar universal, trebuie s se ating
urmtoarele criterii de performan:

ntocmete documentele de eviden i de raportare a activitii;

aprovizioneaz locul de munc cu materiale, semifabricate, SDV-uri, recepioneaz i asigur


pstrarea acestora;

verific starea fizic (tehnice)

de funcionare a strungului, ca i a instalaiilor i

echipamentelor sale i asigur starea de funcionarea normal a utilajului;

asigur controlul final, depozitarea i expediia pieselor prelucrate

realizeaz filetarea pe strungul normal, utiliznd instrumente specifice: ubler, calibre,


micrometre;

realizeaz prinderea i fixarea sculelor i dispozitivelor i semifabricatelor pe strung;

pregtete i realizeaz operaii de prelucrri speciale;

verific calitatea prelucrrii i controlul dimensional al pieselor cu instrumentele i aparatele


de msur i control specifice, prevzute n documentaia tehnic pentru fiecare operaie
planificat;

stabilete etapele procesului de prelucrare prin achiere a semifabricatelor metalice pe strung


1

B. Pregtirea practic a strungarului


I.

Principiu de lucru
Strunjirea este operaia tehnologica prin achiere prin care suprafaa unui material este

ndeprtata sub forma de achii, prin acest proces, ani la rnd oameni au reuit sa avanseze si
sa creeze de la piese complexe la adevrate opera de arta.

Strunjirea reprezint procedeul de prelucrare prin achiere, cu cea mai frecventa


utilizare, fiind metoda de baza pentru obinerea corpurilor de revolu ie. In construcia de
maini piesele care conin suprafee de revoluie au o pondere nsemnata, cele mai
caracteristice fiind arborii si bucele, fapt care justifica rspndirea pe care o au in prezent
prelucrrile prin strunjire.

Strunjirea se realizeaz prin combinarea micrii principale de rotaie executata de


obicei de piesa, cu micarea de avans a cuitului. Avansul este in general rectiliniu in direcie

longitudinala, transversala sau dup o direcie inclinata fata de axa micrii principale.

Fig. 1 Strunjirea

Prin operaii de strunjire se pot prelucra suprafee cilindrice si conice(exterioare si


interioare), frontale, filete etc., ca urmare a combinrii micrii principale a semifabricatului
cu micrile de avans longitudinal sau transversal al cuitului. Utilizarea de dispozitive
speciale permite si strunjirea altor forme de suprafee de revoluie. Astfel, este posibila
prelucrarea suprafeelor sferice, daca micarea de avans a sculei se realizeaz pe o traiectorie
circular, sau a suprafeelor profilate prin deplasarea simultan a cuitului pe direcie
longitudinal si transversal, rezultnd o traiectorie corespunztoare profilului piesei.
De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rota ie dac se
imprima sculei, cu ajutorul unor dispozitive speciale, pe lng micare de avans longitudinal,
si o micare radial efectuata dup o anumita lege, obinndu-se astfel piese cu seciune ovala,
ptrata sau de alta forma. Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule
achietoare.
Pe lng aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o mare
productivitate ceea ce a fcut ca procedeul sa capete o larga rspndire. In plus, precizia de

prelucrare este suficient de ridicata, astfel nct pentru multe situa ii, strunjirea poate constitui
operaia finala de prelucrare.

II.

Maini-unelte folosite la strunjire

Mainile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrri sunt strungurile, construite


intro mare varietate de tipo-dimensiuni
Din totalul mainilorunelte existente n societile comerciale constructoare de
maini, strungurile reprezint 25%, strunjirea fiind operaia de baz pentru obinerea
corpurilor de rotaie, prin combinarea, n general, a dou micri, i anume a micrii
principale de achiere i a micrii de avans.
Avnd n vedere marea diversitate de variante constructive, strungurile se clasific
dup diferite criterii, cum ar fi:

1 . poziia axei arborelui strunguri orizontale


principal:
strunguri verticale (carusel)
strunguri cu comand manual
2 . gradul de automatizare
:
strunguri semiautomate
strunguri automate
strunguri universale
strunguri specializate
3 . gradul de universalitate
:
strunguri speciale

strunguri de banc (pentru mecanic fin)


strunguri mici
4 . greutate i dimensiunile de
strunguri mijlocii
gabarit:
strunguri grele

5 . gradul de precizie
:

strunguri de precizie normal


strunguri de precizie

6 . calitatea suprafeei istrunguri de eboare


precizia dimensional: strunguri de finisare

In funcie de destinaie, se deosebesc cuite pentru strunjirea suprafeelor cilindrice


exterioare, cuite pentru strunjirea suprafeelor cilindrice interioare, cuite pentru strunjiri
transversale i cuite pentru strunjiri profilate (fig. 9 i 10).

Fig.9 Clasificar
ea cuitelor pentru strunjire exterioar

Fig. 10

Clasificarea cuitelor pentru strunjire interioar

Dispozitivele au rolul de a fixa semifabricatele in timpul prelucrrii pe ma inileunelte,


in aa fel nct sa asigure o anumita poziie relativa intre traiectoria tiurilor sculei si
suprafeele prelucrate. Modul in care este aezat si fixat semifabricatul influen eaz in mod

[ Tastai text
]

direct

att

precizia prelucrrii, ct si folosirea raional a mainii-unelte sub aspectul creterii


productivitii muncii, prin reducerea tipului de munc.

Principalul dispozitiv pentru prinderea sculelor pe strungul normal este suportul


portcuit, acesta poate s fie :

cu plcu;

cu doua uruburi de strngere;

cu turel ptrat cu patru poziii;

Fig. 11 Suportul portcuit


Suportul portcuit permite fixarea:

direct a cuitului n suport;

indirect - folosind elemente de aezare special