Cap.12. Schimbri climatice.

nclzirea global
Clima este n continu schimbare din cele mai vechi timpuri i pn astzi. Dac
ns pn n ultima sut de ani schimbrile se datorau n exclusivitate unor cauze
naturale, n prezent factorul antropic are o importan foarte mare n acest proces.
Nimeni nu poate spune foarte clar care este partea care se datoreaz omului i care
naturii n momentul de fa. Exist numeroase opinii i polemici, ns un lucru este
foarte clar: n prezent, clima terestr se nclzete ntr-un ritm alert, cu consencine greu
de cuantificat pe termen mediu sau lung. Doar n ultimul deceniu a devenit evident
schimbarea, att n ceea ce privete regimul termic, dar mai ales n ceea ce privete
fluctuaiile generatoare de fenomene meteo extreme, proprii unui climat n schimbare
rapid.
Dintre toi factorii care influeneaz clima, se pare c cel de care trebuie inut
seama n cel mai nalt grad este acela al emisiei de CO 2 n atmosfer, datorit efectului
de ser produs. O dovad n acest sens este dat de graficele din fig.12.1 n care este
reprezentat variaia temperaturii medii din ultimele zeci de ani, variaia cantitii de
CO2 emis de activitile umane i variaia activitii solare. Concluzia care poate fi
tras foarte uor este c actuala nclzire nu este determinat de o intensificare a
acitiviii solare, dar este n strns corelaie cu emisia de dioxid de carbon.

Fig.12.1. Variaia temeperaturii medii, a coninutului de CO2 n atmosfer i a numrului de pete

solare n ultimii 150 de ani

n continuare este prezentat o sintez a materialelor aprute n presa de

specialitate n ultimii ani pe tema nclzirii globale.
107

Noua din cei mai fierbinti zece ani s-au petrecut din 1995 si pina in prezent,
iar animalele sint influentate de caldura globala, dar si de recentele schimbari de
temperatura, conform unui articol publicat de The Guardian. Unele specii, cum ar fi
marmotele, ies prematur din hibernare, altele slabesc, iar ciclurile de imperechere a
pasarilor, reptilelor si broastelor testoase au fost date peste cap. Ecosistemul este un
lant foarte delicat si a fost derutat de schimbarile vremii, spune Germana Spunznar, de
la Universitatea Sapienza din Roma.
Fenomenele neobisnuite readuc in discutie vinovatul bun la toate, adica
incalzirea globala. Fenomenele extreme precum tornadele, variatiile mari si bruste de
temperatura sau intensificarile vintului sint mult mai frecvente in ultimii ani decit in
trecut, constata si Roxana Bojariu, meteorolog previzionist in cadrul INM.
Incalzirea globala a devenit de la un timp posibila explicatie a tuturor
fenomenelor naturale neortodoxe: deplasarea tropicelor, extinderea deserturile, valurile
reci si, mai nou, intensitatea uraganelor. Doua studii publicate recent in Statele Unite au
contrariat comunitatea stiintifica: ele stabilesc legatura dintre intensitatea cicloanelor si
incalzirea climatica. S-ar parea ca exista o legatura istorica intre variatiile de
temperatura la suprafata Oceanului Atlantic si activitatea ciclonica tropicala, din secolul
al XIX-lea, au indicat Michael Mann, de la Universitatea din Pennsylvania, si Kerry
Emanuel, de la Massachusetts Institute of Technology.
Oamenii de stiinta prevad, de altfel, si o serie de efecte viitoare ale incalzirii
globale. O planeta mai calda va avea si mai multe precipitatii, in opinia lor, dar oamenii
nu vor avea capacitatea de a gestiona cantitatile mari de apa. Mama natura nu va mai
actiona ca un rezervor, asa cum s-a intimplat in trecut. Apele vor veni toate deodata si
nu va exista posibilitatea de a le gestiona, spune Tim Barnett, de la Institutul de
Oceanografie Scripps, adaugind ca viitorul va aduce mai multa ploaie si mai putine
zapezi. De altfel, la ritmul de topire a ghetarilor, acestia vor disparea cu totul in numai
citiva zeci de ani.
Daca fenomenul incalzirii globale va continua in acest ritm, Oceanul Arctic va fi
la fel de cald ca acum 130.000 de ani, iar nivelul marilor va creste cu peste sase metri,
avertizeaza Ker Than, editor al publicatiei livescience.com. Procesul va fi ireversibil in
a doua jumatate a acestui secol, atit timp cit nu se va interveni cu masuri ferme de
reducere a emisiilor de gaze de sera in urmatoarele decenii, prognozeaza, la rindul sau,
Jonathan Overpeck, de la Universitatea din Arizona si realizator al mai multor studii
asupra tendintei.
In afara efectelor resimtite la scara larga, incalzirea globala mai aduce schimbari
dramatice pe care oamenii de stiinta incep sa le perceapa din ce in ce mai acut. Caile
ferate se deformeaza, virfurile muntoase se fisureaza si creeaza prapastii. Zone
muntoase intregi isi pierd echilibrul, creind scurgeri de gheata si noroi, care inainteaza
cu viteza unui BMW pe autostrada, detaliaza Robert Roy Britt. Suprafata zonelor din
emisfera nordica supuse inghetului sezonier a scazut cu 20% in secolul 20, iar in ultimii
20 de ani tendinta s-a accelerat vizibil. Ocurenta tot mai frecventa a alergiilor in
ultimele decenii poate fi si ea pusa pe seama incalzirii globale si a sporirii cantitatii de
dioxid de carbon. Plantele sint stimulate sa produca mai mult polen, iar numarul
ciupercilor este si el in crestere, se arata intr-un studiu recent al cercetatorilor
americani.
Acum 8.200 de ani, temperaturile urcau incet si sigur, pina cind, la un moment
dat, planeta s-a racit brusc pentru o suta de ani. Torbjorn E. Tornqvist, geolog la
108

Universitatea Illinois din Chicago, sustine ca fenomenul se poate repeta in viitorul

apropiat, din cauza incalzirii globale, fisiile de gheata din Groenlanda fiind foarte
sensibile la temperaturile din ce in ce mai ridicate. O cercetare despre inghetarea
Polului Nord da de asemenea indicatii de lectura pentru urmatorul secol conform unui
articol din Epoch Times. Acum 55 de milioane de ani, temperatura medie la Polul
Nord era de plus 24 de grade Celsius, arata o echipa internationala de savanti, dupa o
expeditie in aceasta regiune. Era foarte placut pentru inot, mai cald decit Marea
Nordului de astazi, spune Appy Slujis, de la Universitatea Utrecht din Olanda, unul
dintre exploratorii-cercetatori, explicind schimbarea de temperatura printr-o emisie
masiva de gaze de sera, depozitate pe fundul oceanului si tulburate de un cutremur.
Protocolul de la Kyoto
Protocolul de la Kyoto reprezinta o intelegere prin care tarile semnatare se
angajeaza sa reduca emisiile de dioxid de carbon, precum si alte cinci gaze de sera. La
ora actuala se estimeaza o urcare a temperaturii globale de la 1,4 grade Celsius pina la
5,8 intre 1990 si 2100, insa o implementare completa si de succes a protocolului ar
reduce cresterea cu 0,28 grade Celsius pina in 2050, dupa cum estimeaza revista
Nature. Pusa in aplicare la inceputul lui 2005, intelegerea a fost ratificata de 163 de
tari, ale caror emisii in atmosfera reprezinta peste 60% din totalul mondial. Intre tarile
care nu au semnat protocolul, cele mai importante sint SUA si Australia. La rindul lor,
China si India, desi semnatare, nu sint obligate sa reduca emisiile in conditiile impuse
de acord.
O pozitie diferita fata de cea adoptata in orasul nipon o are Consensul de la
Copenhaga, un proiect care reuneste mai multi economisti, parte din ei laureati ai
Premiului Nobel. Acestia critica modul in care sint cheltuite anual cele aproximativ 150
de miliarde de dolari in urma deciziilor de la Kyoto.
O actiune imediata asupra incalzirii globale aduce putine efecte benefice,
afirma Bjorn Lomborg, organizatorul intilnirii de la Copenhaga. Lomborg sustine ca
incalzirea globala va afecta in primul rind tarile in curs de dezvoltare, acestea fiind mult
mai vulnerabile efectelor provocate de schimbarile climaterice. Chiar si cele mai
pesimiste prognoze ale Natiunilor Unite arata insa ca pina in 2100 oamenii de rind din
tarile in curs de dezvoltare vor fi mai bogati decit sint acum echivalentii lor din
economiile dezvoltate. In contrapondere la protocolul de la Kyoto, la consensul din
capitala daneza s-a listat o alta lista a prioritatilor mondiale, din care fac parte SIDA,
foametea, comertul liber si malaria.
Grupul interguvernamental al expertilor ONU in schimbarile climatice (IPCC),
care reuneste experti din lumea intreaga, a publicat un nou raport referitor la impactul
incalzirii globale asupra oamenilor si Pamantului. Concluzia specialistilor este ca
fenomenul incalzirii globale va produce pagube mai mari si in ritm mult mai rapid decat
se estimase, de la cresterea foametei din Africa si Asia si pana la cresterea nivelului
oceanelor. Inundatii, seceta, valuri de canicula, viituri, disparitia unor specii ale faunei si
florei sunt doar cateva dintre consecintele supraincalzirii atmosferei, potrivit unei copii
a documentului aparute in presa.
Asupra Europei impactul modificarilor climatice va fi inegal, tarile
mediteraneene vor fi afectate de seceta si canicula, Alpii isi vor pierde o treime din
statiunile de schi, tarile nordice vor beneficia de ierni mai blinde, recolte mai bogate,
109

dar vor fi amenintate de inundatii la tarm, potentialul hidroenergetic va scadea in sud si

va creste in nord, biodiversitatea speciilor va avea de suferit.
Arctica va pierde o parte din gheturile vesnice, Antarctica va avea o situatie
deocamdata incerta, America Latina isi va vedea diminuate cu 50% suprafetele agricole,
America de Nord va fi lovita de valuri de canicula si tornade iar asupra Asiei se vor
napusti mai toate necazurile: seceta si inundatii, penuria de apa dulce, eroziunea
litoralurilor.
Raportul care vrea sa atraga atentia autoritatilor responsabile din fiecare tara
asupra consecintelor fenomenului are 1.400 de pagini si a fost negociat de expertii in
domeniu, reuniti la Bruxelles. Cu doar cateva ore inainte ca textul sa fie facut public
negocierile au trenat din cauza ostilitatii delegatiei americane asupra cuantificarii
pagubelor pe care le va produce incalzirea globala. In schimb, europenii vor sa
transmita, prin raport, un puternic semnal de alarma in acest sens.
In vederea reducerilor emanatiilor de bioxid de carbon in atmosfera, se propune
o mai intensa exploatare a energiei nucleare. Ecologistii protesteaza oferind ca
alternativa exploatarea mult mai intensa a energiei solare si eoliene, industria
carbunelui, inca puternic subventionata in unele tari europene, pledeaza in favoarea
traditionalelor centrale cu carbuni, dar cu tehnologie modernizata. Se propun taxe
suplimentare pe carburanti in transporturile navale, sursele de energie petrolul si
gazele naturale risca sa se transforme in instrumente politce.
In ajunul prezentarii celei de-a doua parti a raportului, s-au facut auzite si alte
opinii, venite din partea unor oameni de stiinta: in istoria sa, pamintul a mai cunoscut
faze indelungate sau scurte de racire sau incalzire, mici si mari glaciatiuni. Toate acestea
se petreceau deja inainte ca homo sapiens sa-si fi facut aparitia pe pamint. Parerile
ramin impartite.
Cercetri tiinifice, teoria conspiraiei sau scenarii hollywoodiene?
Incalzirea globala a fost n atentia specialistilor de peste 40 de ani, dar pna
acum ne-am autocomplacut n nepasare si ignoranta. Pna nu demult oamenii de stiinta
au imbratisat ideea ca fenomenul incalzirii globale va cauza schimbari majore si
probleme acute n lume, dar n modul lor de gindire scenariul prevedea ca acestea se vor
intimpla intr-o perioada cuprinsa undeva intre 50 si 100 de ani si ca abia atunci se vor
face resimtite efectele.
Ideea generala era aceea ca incalzirea globala este un proces lent si ca
umanitatea va avea timp sa descopere solutii ingenioase la toate problemele. Noi dovezi
extrem de bine documentate sugereaza ca acest scenariu este complet gresit si ca mai
degraba trebuie sa ne pregatim pentru schimbari climatice deosebit de abrupte.
Una din acele aluzii ca ceva ar putea fi altfel dect ni s-a spus a fost prima data
publicata n revista Discovery Magazine n septembrie 2002, sub titlul - usor mascat - al
articolului Incalzire globala surprinzatoare: O noua era glaciara n care se spunea
printre altele: oceanografii au descoperit un riu urias de apa dulce n Atlantic, care s-a
format din topirea calotei polare. Ei ne atentioneaza asupra posibilitatii perturbarii grave
a Gulf Stream-ului, ceea ce ar putea avea ca efect aruncarea intregii emisfere nordice
ntr-o iarna vesnica, deosebit de rece. Au trecut 2 ani de atunci si nimeni nu a dat
importanta acestui fapt.
110

In ianuarie 2004 David King a intrat n atentie. Dl. King era ministrul pe
probleme stiintifice n Anglia si om de stiinta. El a facut o vizita lui Tony Blair si i-a
vorbit despre dezastrul mondial iminent si despre necesitatea de a se comunica intregii
lumi ceea ce se intimpla. Tony Blair i-a ordonat sa pastreze tacere asupra subiectului.
Dar dl King a considerat ca este pur si simplu o problema mult prea importanta sa fie
ignorata, asa ca n ianuarie 2004 a publicat concluziile sale stiintifice n Jurnalul
American de Stiinta. In articol, King spunea: dupa parerea mea, schimbarile climatice
sunt cele mai severe probleme de care se loveste intreaga umanitate, mult mai severe
dect amenintarea terorista.
O luna mai trziu, n februarie 2004 s-a aflat ca Pentagonul studia de ani de zile
fenomenul Incalzirii Globale, datorita problemelor de securitate nationala pe care acesta
le poate genera prin diferitele schimbari ce rezulta din el. S-a efectuat un studiu special,
la unul din departamentele Pentagonului si anume Biroul de Evaluare n Retea condus
de catre Andrew W. Marshall, birou care avea responsabilitatea de a identifica toate
amenintarile pe termen lung care se abat asupra SUA.
Studiul a durat pna n octombrie 2003 si a fost trimis Pentagonului, care privea
aceasta problema serios. Numele proiectului a fost Scenariul Schimbarilor Climatice
Abrupte si Implicatiile Asupra Securitatii Nationale a SUA. Dar continutul acestui
document a depasit toate limitele expertilor de la Pentagon.
Fiind constient de posibilitatile incredibile ale acestui studiu, Marshall a luat decizia sa
publice raportul, ca si alte informatii. A facut-o, n Fortune Magazine pe data de 9
februarie 2004. In articolul sau, dl. Marshall explica n ce fel topirea calotelor polare
Nordice si Sudice, care sunt compuse din apa dulce, reprezinta factorul decisiv n
dezastrul meteorologic global.

Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic), este un

curent de apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator la suprafata oceanului si se
indreapta spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea
excesiva a Europei de vest si a Canadei. Totodata, acest curent sustine intreaga structura
climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti. Cind curentul ncepe sa se raceasca, el
se lasa n adincurile oceanului si si schimba directia de deplasare (sub forma unui riu),
111

spre sud, unde se incalzeste din nou si se ridica treptat la suprafata intorcandu-se la
cursul initial.
Motorul Termosalin care face posibila aceasta miscare a curentului se afla n
nord, unde el intilneste diferenta de salinitate dintre apa sarata a ecuatorului si cea dulce
de la pol. Aceasta diferenta face ca riul sa se scufunde n adincuri dupa ce a eliberat n
prealabil o anumita cantitate de caldura n atmosfera si astfel apa este impinsa intr-un
proces continuu de convectie. Pozitia ocupata de curent n volumul oceanic depinde de
diferenta de temperatura. Apa calda urca, iar cea rece coboara.
Sa privim acest fenomen n conditiile actuale. Calotele se topesc si cantitati
uriase de apa dulce ajung n Atlantic amestecindu-se cu apa sarata de la Ecuator.
Rezultatul este ca diferenta de salinitate scade dramatic. Astfel Motorul Termosalin
care mentine curentul n miscare perpetua a scazut n putere si desi s-a constatat acest
lucru de peste 10 ani, nu s-a acordat atentie suficienta. Pe masura ce Gulf Stream-ul si
incetineste mersul, schimbul de caldura n regiunile nord-atlantice a incetinit, iar
structurile anotimpurilor au suferit modificari, pentru ca ele sunt strict dependente de
aceste schimburi calorice.

Fig.12.2. Comparaie ntre stratul de ghea arctic n 1979 i 2003

112

Sa privim faptele. Cu doar civa ani n urma, s-a observat topirea integrala a
Polului Nord pentru prima data n istoria cunoscuta. Atit navele civile cit si cele militare
au putut naviga direct prin Polul Nord. Aceasta zona nu a avut dect o pojghita de gheata
de grosime de 4 m. Greenpeace a anuntat n urma cu citiva ani ca platoul de gheata s-a
restras cu 460 de km ntr-un interval cuprins intre o iarna si o vara polara, dar nimeni nu
a dat atentie acestui lucru.
n cele din urma, Pentagonul a multumit lui Andrew Marshall pentru articolul
sau publicat in 9 feb 2004 n Fortune Magazine. Pentagonul a oferit publicitatii (inclusiv
revistei National Geografic) o fotografie prin satelit a Polului Nord din anul 1979 si una
din 2003, care dezvaluie ca o mare parte din calota polara nordica s-a topit n numai 24
de ani (fig.12.2). Ceea ce e mai rau, este ca viteza de topire creste intr-o rata extrem de
abrupta. Pentagonul a dovedit ca toate afirmatiile oficiale ale guvernelor diferitelor tari
cum ca calotele nu se topesc sunt de fapt minciuni. Iar aceste minciuni sunt mai
daunatoare dect cea mai mare amenintare pe care ar putea-o avea terorismul asupra
SUA.
Observaiile mai recente au crescut alarma. Au fost publicate date i imagini care
demonstreaz c ntre 2004 i 2005 Arctica a pierdut aproximativ 14 % din gheurile
sale permanente (care rezist de la un an la altul) ceea ce reprezint cea mai mare
variaie cunoscut (fig.12.3).

Fig.12.3. Imagini ale NASA cu privire la variaia stratului de ghea n regiunea arctic ntre
2004 i 2005

De asemeni, stratul de ghea de deasupra Groenlandei sufer modificri

dramatice n ultimii ani (fig.12.4).
In zona Polului Sud, cu numai citiva ani n urma ghetarul Larsen A s-a spart n
bucati, ceea ce a surprins pe cei mai multi oameni de stiinta. La acea vreme ni se spunea
de catre personalul stiintific calificat ca evenimentul este studiat si ca nu e mare
scofala, deoarece ghetarul era conectat printr-o portiune relativ subtire cu Polul Sud de
cteva zeci de mii de ani, asa ca era normal sa se rupa. Aceiasi oameni de stiinta au
mai adaugat faptul ca ghetarul Larsen B, din spatele lui Larsen A, n nici un caz nu se va
topi si nici nu se va rupe si ca acesta era bine ancorat n masa de gheata a Arcticii.
Cu toate acestea, n 2003 Larsen B se sparge n bucati si se raspndeste n ocean.
National Geografic a publicat fotografii senzationale ale acestui eveniment (Fig.12.4).
113

Aceiasi oameni de stiinta au venit atunci sa dea alte explicatii, cum cade fapt ghetarul
s-a topit intr-o perioada de 6 luni din cauza dimensiunilor sale uriase (cam cit suprafata
unui judet din Romania) dar si de aceasta data explicatiile lor, sau mai bine zis
speculatiile au dat gres.

Fig.12.4. Evoluia stratului de ghea n Groenlanda n 1992, 2002 i 2005

Fotografiile succesive luate prin satelit au aratat ca acest ghetar s-a topit n 35 de
zile si mai mult dect atit, a facut sa creasca nivelul intregului ocean planetar cu 2 cm.
Dupa ce ambele sectiuni polare Larsen A si B au disparut n ocean, constatam cu
stupoare ca este expus topirii si uriasul numit Ross, si ca singura piesa care ar fi putut
preveni ruperea n bucati a acestui colos era (culmea) Larsen B!

Fig.12.4. Imagini din satelit ale dezintegrrii ghearului Larsen B

Dupa toate sursele Ross se afla ntr-un proces de farimitare chiar n momentul n
care cititi aceste rinduri.
114

Pentru a intelege mai bine ce anume se intimpla n nordul Oceanului Atlantic,

Pentagonul a studiat istoria fenomenelor natuale, incercand sa afle cind s-a mai oprit
Gulf Stream-ul si care au fost consecintele acestei opriri asupra climei, precum si cit
timp a durat acest eveniment. S-a aflat ca, de cteva sute de ori s-a oprit sau s-a incetinit
extrem de mult curgerea Gulf Stream-ului n ultimii 100 de milioane de ani, dar n
ultimii 10.000 de ani ai istoriei umane acest lucru s-a intimplat numai de 2 ori.
De fapt, cea mai recenta schimbare a fost n anul 1300 i.C., cind curentul doar
si-a incetinit curgerea rezultind o perioada de 550 de ani care se numeste era glaciara
usoara. Pentagonul a constatat insa ca n acea perioada a erei glaciare usoare coasta
de est a SUA a devenit extrem de rece iar Anglia avea clima din Siberia de azi, n timp
ce coasta de vest a SUA si zona centrala au avut o clima atit de uscata, incit padurile au
ars n totalitate (exact cum se intimpla acum, in momentul n care dvs cititi aceste
rinduri) - iata consecinta doar a incetinirii curentului Gulf Stream.
Si deja acest curent a ajuns la 1/3 din viteza sa normala de convectie termosalina
ncepind cu 1990. Puteti usor observa ca n ultimii 10-14 ani clima Europei s-a schimbat
dramatic.
Un studiu recent legat de indienii Anasazi este edificator. In secolul 14, Anasazii
au disparut complet din Canionul Chaco din New Mexico si nu se stie daca au apucat sa
ajunga prin alte locuri, deoarece nu exista nici un fel de urme. Dar daca ne intoarcem la
anul 1300 n care a nceput sa incetineasca Gulf Stream-ul, ei bine, aflam ca Chaco
Canyon a stat 47 de ani continuu fara nici o picatura de ploaie! Da, ati citit bine, 47 de
ani, fara nici o picatura de apa, ceea ce inseamna ca nimeni nu poate supravietui n
asemenea conditii.
Arheologii care au prezentat acest studiu nu au stiut ce a provocat aceasta seceta,
dar din informatiile Pentagonului rezulta clar ca a fost vorba de o mica incetinire a
Gulf Stream-ului. Pentagonul este de parere ca toate aceste lucruri se repeta n Canada,
Europa si SUA deja n momentul n care dvs cititi cu stupoare si mirare aceste rinduri!
Acum probabil va ginditi ca acest curent a carui viteza este n continua incetinire, s-ar
putea chiar opri n curind, dar din istoria Terrei tragem concluzia ca acest proces de
inrautatire va continua nca cel putin 40 de ani mai inainte de orice alta posibilitate de
reechilibrare.
Cu toate acestea, lucrurile sunt cu mult mai proaste, adica Pentagonul crede ca
Gulf Stream-ul nu numai ca si va continua incetinirea, dar chiar se va opri. Ultima
perioada n care aceasta s-a intamplat a fost n urma cu 8200 de ani. Conform
cercetarilor efectuate, acum 8200 de ani defectarea GS-ului a lasat Nordul Europei
sub o gheata de 800 de metri grosime, iar New York-ul si Anglia au avut cea mai aspra
clima posibila din Siberia de azi! Mai mult dect atit, aceasta mica glaciatiune a durat
cam 100 de ani, asa ca intelegeti de ce Pentagonul este ingrijorat. Conform spuselor lui
Andrew Marshall, ca si Sir David King, el este de parere ca problema Gulf Stream-ului
este mai mare pentru securitatea nationala dect tot terorismul mondial.
Imaginati-va faptul ca fara conditii stabile de vreme, obtinerea hranei devine
aproape imposibila, si conform Pentagonului, asta ar putea crea probleme uriase n
viitorul extrem de apropiat, adica izbucnirea de razboaie peste tot n lume - nu pentru
petrol si energie, ci pentru apa si alimente.
Alt lucru care urmeaza sa se intimple, este evacuarea tarilor care vor fi sub
gheata precum Finlanda, Suedia, Danemarca, Olanda, ceea ce va cauza imigrari n masa
- o amenintare la securitatea nationala a oricarei alte tari.
115

In martie 2004, Senatul SUA a luat cunostinta de studiile Pentagonului si a

aprobat un proiect de 60 milioane de dolari pentru studiul schimbarilor climatice globale
abrupte. O speranta ca pna la urma Senatul american va recunoaste si va spune
publicului adevarul despre aceste schimbari climatice.
In perioada primei administratii Bush s-au analizat teoriile despre topirea
calotelor polare dar elita - inclusiv Bush, guvernul si corporatiile multinationale - au dat
din mana a lehamite: oamenii de stiinta de talie mondiala sunt in eroare, in realitate nu e
vorba de nici o problema majora. Asa incat, oamenii lui Bush s-au concentrat asupra
atacarii lui David King, care a publicat o serie de articole in revistele stiintifice
americane.
Din moment ce numai SUA contribuie cu 25% din emisiile cu CO2 care
intaresc fenomenul Incalzirii Globale, practic orice discutie cu George W. Bush despre
politica Incalzirii Globale este un paravan greu de trecut. Cel mai bun articol care
sustine pozitia presedintelui SUA a fost publicat in Rolling Stone Magazine in 19 mai
2004 si semnat de Tim Dickinson. Redam o portiune din acel articol:
Data fiind amenintarea iminenta a Incalzirii Globale, administratia Bush ar
trebui sa lanseze un razboi impotriva caldurii. Bush a promis sa stabileasca tintele
principale de reducere a emisiilor CO2, spunind ca va face din aceasta o prioritate de
virf in mandatul sau de presedinte.
Dar odata ajuns presedinte, aceasta a fost prima promisiune pe care a incalcat-o.
La numai 2 luni de la inscaunarea sa in administratie el retrage SUA din tratatul global
al protocoalelor de la Kyoto semnat in 1997, prin care se impuneau limite stricte de
emisii de CO2. In locul acestui plan, Bush a propus un altul, in care firmele care doreau
sa impuna in productia lor norme de limitare a noxelor erau libere sa o faca. Pna in
prezent doar 14 companii au aderat propunerii.
Presedintele a mai fondat un Comitet care sa monitorizeze schimbarile climatice,
condusia ghiciti de catre cine! Don Evans, fost director executiv in industria
petrolului si gazelor naturale! pui lupul sa pazeasca oile! De asemenea, au mai fost
initiate diferite cercetari care nu aveau alt rol dect sa mai intirzie cu nca 10 ani orice
legislatie restrictiva in domeniu.
Apoi, a nceput cenzura. In septembrie 2002, Agentia de Protectie a Mediului a
publicat un raport asupa calitatii aerului, care pentru prima data dupa 1996 nu a
mentionat nimic despre Incalzirea Globala. 7 luni mai trziu Casa Alba a facut
revizuiri ale acestui raport realizat, minimizindu-se rolul influentei omului asupra
climatului, stergind referirile la impactul asupra sanatatii si inserind diverse aprecieri
primite de la Institutul American al Petrolului. Agentia de Protectie a Mediului a
protestat mentionind ntr-un memoriu ca datele introduse nu prezinta un consens
stiintific cu schimbarile climatice.
Chiar si unii republicani au fost uimiti de amestecul lui Bush in treburile
Agentiei de Protectie a Mediului. Ceea ce pare a fi evident este ca Agentia de Protectie
a Mediului este asteptata sa primeasca ordine in mars de la Casa Alba in chestiuni
recurente, spunea Russell Train care a condus agentia sub Richard Nixon si Gerald
Ford. In perioada mandatului meu asa ceva nu s-a intimplat niciodata. Niciodata! Dl.
Train a fost un om apreciat sub Bush Sr. dar care in administratia Bush Jr. este numit
drept complet iresponsabil.
Senatorul James Inhofe, seful Comitetului Public al Mediului si Muncii, afirma
despre Incalzirea Globala ca este o farsa. ntr-un discurs din luna iulie, Inhofe spunea
116

este speranta mea plina de fervoare ca in cele din urma Congresul sa respinga profetii
apocalipsei, care fac o propaganda de circ pe care o numesc stiinta, in numele salvarii
planetei de la un dezastru.
Pe data de 29 iunie 2004 a avut loc o intrunire la sediul ONU, pentru a se
reconsidera problema Incalzirii Globale si a Gulf Stream-ului. O suta cincizeci si patru
de tari membre au participat la aceasta intrunire, dar singura concluzie la care au ajuns
este ca nu se mai poate face nimic altceva decat eliminarea noxelor rezultate din
utilizarea combustibililor fosili
Desigur, emisiile de CO2 datorate industriei reprezinta doar o cota a ceea ce
intra n atmosfera, dar se crede ca prin elimnarea lor s-ar mai amna inevitabilul
eveniment al Incalzirii Globale.
Sa mai mentionam faptul ca n afara de curentul Nord Atlantic, care este grav
afectat, mai exista nca multi alti curenti n restul oceanelor, si daca vor fi si ei afectati
atunci omenirea va intra nu intr-o usoara era glaciara ci intr-una cit se poate de reala,
iar civilizatia nu ar mai vedea o noua perioada calda dect peste vreo90 de mii de ani.
Sa revenim la Gulf Stream. Trebuie sa intelegeti ca a schimba un singur
parametru al acestui curent (in sensul cresterii vitezei, de exemplu), este pur si simplu
dincolo de posibilitatile tehnologice ale speciei umane de pe aceasta planeta. Dupa
estimarile celor mai multi oameni de stiinta, este imposibil de a mai altera cursul
evenimentelor. Tot ceea ce putem face este sa ne pregatim pentru un soc teribil - si
aceasta pregatire este esentiala.
Pe data de 13 iulie 2004 NASA a lansat primul din seria de 3 sateliti, al caror rol
este de a studia Incalzirea Globala. Satelitii vor studia stratul de ozon (care e o alta
problema), salinitatea si temperatura oceanelor. Probabil aceste studii vor putea calcula
n cit timp se vor manifesta evenimentele de care vorbeam.
Sa facem acum o scurta trecere in revista a evenimentelor neobisnuite care au
avut loc n anul de gratie 2004. Mai intii, n martie, un uragan n Brazilia, primul uragan
din istoria scrisa a Americii de Sud. In mai 2004 in SUA au fost 562 de tornade
devastatoare n 30 de zile, care au depasit toate recordurile posibile. Tornade au fost
semnalate n Seattle, Washington si alte zone unde nu au mai fost niciodata inainte. n
estul Canadei, iarna 2003-2004 a fost cea mai cumplita iarna din istoria cunoscuta (cu
temperaturi sub minus 40 grade). Pe de alta parte, timp de citiva ani, incendiile
forestiere au avut loc pe tot globul. Australia de Nord a fost cuprins de flacari. Alaska e
n flacari, lucru fara precedent n istorie.
Este bine sa stiti ca intreaga coasta vestica a SUA a fost presrat de incendii.
Focul sare de la o regiune la alta si autoritatile nu pot face nimic! Guvernul a anuntat ca
aceasta este cea mai rea seceta din ultimii 500 de ani. Incendiile forestire sunt deja
prezente n aproape toate zonele de pe glob.
Valul de caldura din 2003 din Franta a ucis 15 mii de oameni si alti 30 de mii n
restul Europei. Argentina a avut parte n iulie 2004 de cea mai mare furtuna din istoria
ei. O clima ciudata se intilneste acum n Mexic, unde n unele regiuni umezeala a atins
asemenea cote incit cresc ciuperci pe toate pietrele - iar n altele, e o seceta fara
precedent.
Pe masura ce structurile anotimpurilor se schimba atit de dramatic, obtinerea
hranei va fi o problema foarte mare. Recifele de corali mor din cauza Incalzirii Globale
si aceasta este o amenintare a tuturor insulelor din oceane, si mai ales din Pacific. Toate
insulele vor trebui urgent evacuate deoarece locuitorii nu vor mai avea apa dulce din
117

riuri - toate riurile insulelor vor contine apa sarata! De asemenea, nivelul oceanelor va
creste atit de mult incit acestea vor inghiti majoritatea insulelor.
Un alt studiu arata ca CO2-ul eliminat de tehnologie n atmosfera a condus la
deplasarea pH-ului spre aciditate. Aceasta a accelerat si mai mult disparitia coralilor,
care se dizolva n propria apa.
In raportul Pentagonului se mai sugereaza ideea ca SUA trebuie sa nceapa
urgent constructia unui zid de 10 metri naltime care sa inconjoare tara pentru a preveni
emigrarea n masa inspre SUA. Pentagonul crede ca apa si alimentele vor fi o problema
majora, si ca din moment ce SUA are n mna majoritatea finantelor mondiale, se
estimeaza ca aceasta tara va rezista mult mai mult acestui haos meteorologic.
Se prevede ca multi oameni vor dori sa emigreze inspre SUA. Seamana cu un
scenariu din filme SF, dar trebuie sa stiti ca n acest moment n care dvs stati sa va
intrebati daca ceea ce cititi este real sau nu, guvernul SUA a ordonat nceperea
constructiei zidului n zona granitei cu Mexicul.
Si pentru ca veni vorba de filme artistice, The Day After Tomorrow se bazeaza
pe informatiile Pentagonului si sugereaza scenariul cel mai rau posibil, acela n care
Gulf Stream-ul se opreste. Cu toate acestea, Hollywood-ul a exagerat prea mult astfel ca
majoritatea oamenilor l-au luat drept o fictiune de slaba calitate.

Fig.12.5. Consecina posibil a modificrii formei Curentului Golfului

In raportul Pentagonului se spune ca oprirea curentului Gulf Stream se poate

intimpla ntr-un interval de 3 pna n 5 ani calculat din octombrie 2003. E nca o
supozitie, si au admis ca e doar o teorie, dar o iau n considerare. Dar ceea ce ei nu stiau,
la vremea n care alcatuiau raportul, este era ca Gulf Stream-ul a nceput sa si schimbe
forma!
Aceasta schimbare a formei curentului (foarte recenta) este dovada nceputului
opririi acestui curent de apa calda, si odata cu el a sfrsitului acestei civilizatii asa cum o
stim noi. O ilustrare a consecinelor acestei schimbri este prezentat n fig.12.5.
118