Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Drept
Catedra Drept Penal si Criminologie

Referat

Drept Penal
Tema: Complicitatea

A efectuat:
St. an.II, gr.204,

Sirbu Verginia
A verificat:
Prof. Univer.

Gurev Diana
Chiinu 2015

CUPRINS

Introducere

Infractiunea fiind o fapta antisociala nepermisa, de regula, se savrseste pe ascuns prin acest
motiv, de o singura persoana. Antrenarea si participarea mai multor persoane la comiterea
unei infracliuni, comporta riscul descoperirii mai usoare.
Nu este putin adevarat ca sunt suficiente cazuri cnd la savrsirea unei infractiuni iau parte
si conlucreaza mai multe persoane, mai exact cazul pluralittati de infractori. Explicalia cooperarii
mai multor persoane la savrsirea unei infractiuni consta, ntre altele, n aceea ca se creeaza
posibilitatea pentru o executare mai sigura si cu msi multi sorti de reusita. Savrsirea unei
infracliuni de doua sau trei persoane asigura nlaturarea mai udor a piedicilor, inclusiv victimei si
persoanelor care s-ar opune infractorilor.
Codul Penal foloseste ca baza n reglementarea participaliei, noliunea de fapta
prevazuta de legea penala ceea ce permite ca fapta savrsita de participanti sa fie calificata n raport
eu felul vinovatiei a fiecarui participant.
Datorita fundamentarii participatiei pe calitatea noliunii de _fapta prevazuta de legea penala , o
persoana iresponsabila care a luat parte la savrsirea faptei este participanta, dar nu este infractor.
Orice activitate umana poate fi efectuata fie prin efortul unei singure persoane, fie prin eforturile
conjugate ale mai multor persoane n acest din urma caz, exista o pluralitate de faptuitori.

Noiuni Generale
Potrivit art. 42 aln.5 se considera complice persoana care a contribuit pa savirsirea
infractiunii prin sfaturi, indicatii, prestare de informatii, acordare de mijloace sau instrumente ori
inlaturarea de obstacole, precum si persoana care a promis dinaite ca il va favoriza pe infranto, va
tainu mijloacele sau instrumentele de savirsire a infractiunii, urmele acesteia sau obiectele dobindite
pe cale crimunala ori persoana care a promis din timp ca va procura sau va vinde catare obiecte.
Deci prin complicitate se nlelege, n general, sprijinul dat de o persoana, n orice mod si
prin orice mijloace, unei alte persoane cu prilejul
savrsirii unei fapte ilicite.
Complicitatea, adica sprijinul dat de complice capata asadr relevanta din punct de vedere penal
atunci cnd acel sprijin priveste savrsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Activitatea complicelui alaturndu-se activitatii prin care autorul realizeaza actiunea care
constituie elementul material al faptei prevazute de legea penala, acea activitate se angreneaza n
mod firesc n cauzalitatea psihica sau fizica, a faptei.
Prin aceasta activitatea complicelui devine o contribulie la savrsirea faptei prevazute de legea
penala.
Contribulia complicelui la savrsirea faptei prevazuta de legea penala, spre deosebire de
contributia autorului faptei, este o contributie indirecta (mediata).
Complicele efectueaza acte de sprijinire a actualitatii autorului. Complicele nu realizeaza fapta n
mod nemijlocitei sprijina (ajuta) realizarea acesteia de catre autor.
Activitatea nlesnitoare a complicelui este n special posibila n faza de pregatire care premerge
savrsirii faptei.
n raport cu nceperea executarii faptei se face deosebire ntre complicitatea anterioara si
complicitatea concomitenta. Nu exista complicitate posterioara ntruct nu se poate sprijini
activitatea dc realizare a unei fapte ace aceasta activitate s-a terminat.
Contribulia complicelui este n principiu, posibila la orice fapta prevazuta de legea penala
ntruct la savrsirea oricarei fapte se poate da un sprijin material sau moral.
Complicitatea este posibila att la faptele de actiune, ct si la cele de inacliune, la faptele
savrsite cu intentie, ct si la cele din culpa, faptele cu subiect activ unic, ct si la faptele cu
pluralitate naturala sau costituita pe faptuitori.
La faptele continue sau continuate contributia complicelui poate interveni oricnd pna la
ncetarea activitatii continuia . Contributia complicelui poate sprijini cauzalitatea psihica fie n
raport cu autorul fie n raport cu instigatorul fie chiar n raport cu nu alt complice.
Potrivit practicii statuate de fostul Plen al Tribunalului Suprem prin Decizia nr. 9 / 1978 a retinut
ca, complicitatea este caracterizata printr- o activitate de ajutorare, de nlesnire, ctc., legala n mod
mijlocit si indirect de activitatea care constituie latura obiectiva a infracliunii, unita cu intentia de a
ajuta, nlesni comiterea unei infractiuni.
Prin Decizia nr. 211/1967 acelsi Tribunal Suprem a mai retinut ca este complice la infractiunea
de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte acela care consimlind sa dea ajutor autorului pentru
savrairea faptei de lovire, a cunoscut instrumentul periculos pentru viata cu care urma sa fie
aplicate loviturile si deci, putea si trebuia sa-si dea seama ca utilizarea unui asemenea instrument
poate produce moartea victimei.

Condiiile complicitii
ntruct, potrivit prevederilor art. 42 aln.5 C.P, complicele este persoana care cu intentie
nlesneste sau ajuta n orice mod la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala, mprejurarea ca
autorul infracliunii nu a fost trimis n judecata, nu are nici o influenta asupra existentei
complicitatii. Faptele inculpatului de a fi ntocmit n mod fictiv referate pe baza carora s-au eliberat
solicitantilor adeverinte cuprinznd date ireale, pe care acestia le-au ntrebuintat ncasnd pensii mai
mari, ce nu li se cuveneau, constituie complicitate la infractiunea de nselaciune, n dauna avutului
public savraita n calitate de autori de titularii adeverintelor chiar daca acestia din urma nu au
fost trimisi n judecata.
Pentru a exista complicitate si pentru ca o persoana sa fie considerata complice trebuie sa fie
ndeplinite urmatoarele conditii:
- Sa se fi savrsit n mod nemijlocit de catre o alta persoana (autorul) o fapta prevazuta de
legea penala (condilia de baza).
- Sa fi efectuat acte de natura sa sprijine savrsirea faptei prevazuta de legea penala comisa
nemijlocit de un altul (conditie obiectiva).
Actele de sprijinire pot consta ntr-o contribulie materiala (fizica) savrsite sau ntr-o
contributie imateriala (morala) care a nlesnii si ajutat la realizarea laturii subiective (psihice) a
faptei savrsite.
Contributia materiala consta n: procurarea sau prepararea mijloacelor care au servit la
savrsirea faptei: crearea unor condilii favorabile
savrsirii faptelor.
Pentru ca o anumita activitate sa poata fi caracterizata din punct de vedere juridic, ca act de
complicitate, nu este necesar ca ea sa aiba caracter indispensabil n raport cu infractiunea savrsita,
n conditiile n care a fost conceputa si realizata, n sensul dispoziliilor art. 4(aln5) C.P. orice act de
nlesnire sau ajutor savrsit cu intentie constituie complicitate, daca a servit
efectiv la savrsirea faptei prevazuta de legea penala.
Contributia moralt consta n ntarirea sau ntretinerea hotarrii autorului de a savrsi fapta, de a da
sfaturi, procurarea de informatii necesare pentru orientarea autorului.
- Contributia de sprijinire trebuie sa fie efectiva. Tentativa de complicitate nu se pedepseste, fiindca
nu exista o contributie efectiva ci o simpla ncercare sau propunere de a deveni complice.
Se considera efectiva contribulia materiala data - chiar daca ea nu a fost folosita la savrsirea
faptei ntruct orice contributie materiala are indirect si rolul de contributie morala prin aceea ca a
ntarit hotarrea autorului de a savrsi fapta.
- Sa existe vinovatie n forma intentiei, adica contributia aceluia care nlesneste sau ajuta la
savrsirea faptei prevazute de legea penala sa fie data ca intentie, adica sa-si fi dat seama ca, prin
acele acte, contribuie la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala, nlelegnd ca devine
participant la fapta savrsita (condilie subiectiva).
Pentru existenta conditiei subiective a complicitatii nu are importanta faptul daca ntre complice
si autorul faptei a existat sau nu o nlelegere prealabila si nici daca autorul a cunoscut sau nu n
momentul savrsirii, cine a fost persoana care ocazional si anonim l-a ajutat sa realizeze fatpa.
_ Inlelegerea penala dintre autor si complice constituie o dovada ca fapta a fost comisa cu
premeditare, mprejurare de care va trebui sa se tina seama la individualizarea pedepsei. Nu exista
complicitate din culpa, ntruct fara
intentie nu exista complicitate.

Felurile complicitatii
In funtie de natura ajutorului dat, complicitatea poate fi de doua feluri: materiala si
morala.
A.Complicitatea morala consta in activitatea desfasurata de catre complice, prin care se ajuta
din punct de vedere moral la pregtairea sau executarea unei infractiuni.
Cu alte cuvinte, in cazul complicitatii morale, prin ajutorul dat se intareste moralul autorului cu
privire la reusita savirsirii faptei hatarite de aceasta.
Complicitatea morala este imbracata in mai multe aspecte: