Referat la disciplina : Moned i Credit

Tema : Romnia n zona euro

ndrumator : Prof. Srbu Maria

ntocmit de studenii : Cociug Cristina

Hrimiuc Denisa
(Grupa 2222)

CUPRINS

CAPITOLUL 1............................................................................................................................3
Sistemul bancar romanesc-istoric............................................................................................3
1.1.Introducere.....................................................................................................................4
1.2.Consideraii de ordin conceptual...................................................................................5
1.3.CONSIDERAII DE ORDIN EMPIRIC......................................................................6
CAPITOLUL 2............................................................................................................................6
Inflaia n Romania i importana acesteia n condiiile adoptrii monedei unice..................6
CAPITOLUL 3..........................................................................................................................10
STRATEGIA PE TERMEN MEDIU PENTRU ADERAREA ROMANIEI LA ZONA
EURO....................................................................................................................................10
CAPITOLUL 4..........................................................................................................................11
Criteriile de comparare..........................................................................................................11
4.1.CRITERII NOMINALE..............................................................................................11
4.2.CRITERIILE DE CONVERGEN REAL............................................................11
CAPITOLUL 5..........................................................................................................................12
Bibliografie...............................................................................................................................13

CAPITOLUL 1
Sistemul bancar romanesc-istoric
Ce ine de crearea unui sistem bancar Romanesc,abia n secolul al 19-lea,au avut loc primele
ncercri de creare a unei bnci..Chiar daca anterior au mai avut loc unele ncercri de creare a
acesteia,abia in 1956 a fost creat Banca Naional,cu sediul la Iai,fiind prima instituie ce-i
desfaura activitatea pe teritoriul Romaniei.Dar,nu a stat s funcioneze foarte mult,pentru c
n anul urmtor a dat faliment,deoarece nu aveau suficiente fonduri i din cauza recurgerii la
credite din strintate,precum i datorit faptului c din capitalul subscris ,a fost vrsat doar o
mic parte,iar n 1859,dup unirea rii Romaneti cu Moldova,au nceput s funcioneze i
alte bnci.

n anul urmator,Guvernul a ntocmit un Proiect de lege care privea organizarea sistemului

bancar romanesc,dar aceasta nu s-a realizat ca mai apoi in 1864,s-a propus s se nfiineze
unele instituii de credite pentru asigurarea comerului i industriei,cum ar fi Banca de Scont i
Circulaie,Casa de Cruare,care avea ca scop s protejeze micile economii,Banca
4

Funciar,Casa pentru nlesnirea micilor comerciani i agricultori,Muntele de Pietate-pentru

sprijinirea micilor meseriai i Casa de Depozite i Consignaii,fiind singura instituie
nfiinat.

Mai apoi,in 1865,a aprut o banc cu atribuii de de banc de emisiune i scont sub numele de
Banca Romania.Ulterior,a pierdut toate aceste atribuii urmand s desfoare o activitate pur
comercial.

1.1.Introducere
Acest drum al Romaniei ctre zona Euro,are ca obiectiv prioritar,atat din punct de vedere
empiric ,cat i din punct de vedere conceptual s reliefeze o serie de consideraii care privesc
adaptarea sistemelor fiscale la cerinele dezvoltrii sociale i economice ,n contextul
funcionrii zonei Euro.Adoptarea monedei euro,remarc emergena unor uniuni de sisteme
socio-economice,de tipul Uniunii Europene .

n contextul funcionrii zonei Euro,avem de admis faptul c toate sistemele fiscale ale rilor
membre Uniunii Europene ,i nu numai,se impun a fi adaptate cerinele dezvoltrii sociale si
economice presupuse.n aceast experien din ultimii ani,se analizeaz cat de bine s-au
adaptat sistemele fiscale din rile respective,cerinelor dezvoltrii sociale si economice.

1.2.Consideraii de ordin conceptual

Evoluia sistemelor de ordin social i economic este remarcat profund,n condiiile unei
societi contemporane,intr-un proces de globalizare economic.n acest spaiu
european,rezultatul direct ar fi integrarea direct,reprezentat de zona euro,o zon
monetar.Aceast zon putea sa fie una asimilat unui supra-sistem economic i
social,comportand nite caracteristici specifice.Elementul definitoriu l reprezint moneda
unic,acordandu-i acestei zone un caracter de uniune monetar,avand o singur banc
central.Dar s nu uitm c se remarc i existena a mai multor sisteme fiscale naionale,care
reprezint nite variabile exogene aflate sub incidena deciziilor de politica fiscal ,respectiv
cate autoriti fiscale sunt implicate in domeniul respectiv.

Ceea ce privete aceste sisteme fiscale,putem spune c au un coninut complex,care se

bazeaz pe un ansamblu de interrelaii socio-economice n form bneasc ,care sunt generate
de atat utilizarea,cat i mobilizarea resurselor fiscale,fiind conduse de un sistem de instituii
socio-economice specifice,inclusiv i cele care i au specializarea n domeniul administrrii
resurselor fiscale.De fapt,utilizarea acestor resurse financiare i fiscale reprezint doua
momente ale aceluiai proces,existant ntre ele nite legturi stranse ,de
intercondiionare.Dac e s cumparm resurse bneti (implicit i fiscale) la fondurile
financiare,atunci e s le folosim pentru satisfacerea anumitor nevoi publice determinate,iar
utilizarea acestor resurse se poate realiza numai dac,n prealabil ,au fost constituite fondurile
respective.

ntr-o societate contemporan,dezvoltarea acestor societ i ,inclusiv i cele din zona Euro,sunt
guvernate de o nou paradigm care pledeaz pentru o reconciliere ntre economie,societate i
mediul nconjurator.dobandind o caracateristic ,cum ar fi durabilitatea.

Dac avem in vedere caracterul acestor subsisteme fiscale de pri integrante ale sistemelor
socio-economice,este de admis un fapt foarte important i anume cel c ele sunt impuse unei
adaptri a cerinelor celor din urm.,dar n principiu aceast adaptare este un proces
complex,care n intercondiionrile obiective i gasete un suport raional corect,dintre toate
procesele materiale i cele bneti financiare reflectate n cele dou tipuri de
conexiuni,directe i inverse.Referitor la conexiunile directe,componentele fiscale,componentele
principale apar conectate direct cu celelalte variabile ,care nregistreaz automat ni te modificri
n urma.

evoluiilor n plan social i economic,iar ce ine de conexiunile inverse,variaiile

subsistemelor se transmit ca impulsuri nspre activitile socio-economice reale,iar prin natura
lor ele pot s discreionare sau automate.ntr-un final,impulsurile care sunt transmise n mod
discreionar prin intermediului nivelului i structurii cheltuielilor realizate de ctre stat.

n raport cu un asemenea realizri ,s-au adoptat subsistemele fiscale la cerinele dezvoltrii

unor sisteme sociale i economice,care presupun existena acestora.n final,toate aceste aciuni
au fost concepute cu distincie i aplicate difereniat,n raport cu elementele de baz ale
subsistemelor fiscale(care se raport la cheltuielile publice guvernamentale fiind finanate din
ansamblul resurselor fiscale,respectiv ,prin raportare la subsistemele de impozite i taxe.

Referitor la existena i funcionarea zonei Euro,deducem urmtorul fapt,cum ar fi c fiecare

ar trebuie s utilizeze tehnici i instrumente de natur fiscal care se adaptau la cerinele
dezvoltrii sociale i economice,care urmrea asigurarea unei anumite stabiliti.n urma
acestor constatri ,am observat faptul c meninerea i asigurarea unui subsistem fiscalbugetar adecvat,reprezint pentru fiecare ar-membr a zonei Euro,o condiie sine qua non a
adaptabilitii propriului sistem fiscal la cerinele dezvoltrii economice i sociale.De aici se
desprind concluziile bazate dintr-o serie de studii din literatur referitoare la impactul mrimii
soldurilor bugetare asupra aciunilor de adaptare a sistemelor fiscale i la impactul
dimensiunii datoriei publice asupra eficienei acestora.

1.3.CONSIDERAII DE ORDIN EMPIRIC

Scopul comisiei europene de la Washington din noiembrie 2008 a fost promovarea si iniierea
unor msuri coordonate de o stimulare fiscal, precum i nsemnarea unui potenial de
dezvoltare economic, dar pina la urma acest scop se impunea a fi ntr-un echilibru cu
msurile intreprinse cu pactul de la Lisaboona care urmarea stabilitatea i creterea rii. Din
cauza acestui scop, toate guvernele din zona euro au nceput a-i acorda atenia asupra
msurilor fiscale propuse de a stimula cererea agregata i s asigure pe termen lung
fundamentul acestei creteri. Ca urmare n locul domeniilor prioritare s-au dezvoltat nite
infrastructuri moderne care sprijineau dezvoltarea intreprinderilor mici i mijlocii, sntii i
educaiei, a mediului nconjurator, i,nu n ultimul rind s mbunteasc sfera energetic.

CAPITOLUL 2
7

Inflaia n Romania i importana acesteia n condiiile

adoptrii monedei unice
Din dorinta de a adera la Uniunea Europeana , Banca Nationala a Romaniei si-a exprimat
dorinta de adaptare a unui regim de politica monetara care indeplineste cerintele obiectivului
principal privind stabilirea preturilor .

Dupa 1 iulie 2005 Banca Nationala a adoptat o politica ce privea in mod direct inflatia si a
abandonat regimul de control al masei monetare. Din luna noiembrie 2004, Banca Nationala a
renuntat la influentarea cursului de schimb al leului.

In tara noastra targetul de inflatie este anuntat cu ajutorul unui punct fix situat central intr-o
banda de fluctuatie . Astfel, rata inflatiei este stabilita prin indicele preturilor de consum
calculate din luna decembrie a anului current pana in luna decembrie a anului urmator. Cursul
de schimb va fi utilizat precum un instrument de ghidare a inflatiei , subordonat targetului.

Strategia de target a inflatiei adoptata de Banca Nationala prevede cinci clauze de exonerare
prin care institutia idi declara responsabilitatea in cazul ratarii tintei inflatiei .

Prima clauza este legata de posibilitatea cresterii evidenta a preturilor externe a materiilor
prime , energie si altele.

A doua clauza are in vedere fenomenele naturale sau calamitatile ce au un impact inflationist
datorita costurilor si al cererii si a modificarilor ce au loc pe piata produselor agricole.

A treia clauza se refera la faptul ca Banca Nationala isi declina responsabilitatea in cazul
fluctuatiilor ample ale cursului de schimb al leului datorate unor cauze aflate in afara
fundamentelor economice interne si a politicii monetare a bancii.

Cea de-a patra clauza priveste abaterile majore ale preturilor administrative , atat in ceea ce
priveste amplitudinea , cat si in ceea ce priveste respectarea calendarului de aplicare propus.

Politica monetara are drept obiectiv principal ancorarea anticipatiilor inflationiste prin fixarea
unui nivel al inflatiei .

Am descoperit unele avantaje aduse de acest mod de conducere a politicii monetare a Bancii
Nationale Romane si anume:

Tinta de inflatie poate fi perceputa si inteleasa cu usurinta de catre public ceea ce duce la
cresterea transparentei masurilor de politica monetara .

Reducerea fenomenului inconsistentei temporale in stabilirea masurilor de politica monetara .

Mareste gradul de independenta in luarea deciziilor de politica monetara.

Conform unor opinii , tintirea inflatiei poate fi realizata de o banca central doar in urmatoarele
conditii:

Cei care stabilesc politicile economice trebuie sa fie capabili sa faca o previziune cat mai buna a ratei
inflatiei ;

Daca aceste persoane au cunostinte suficiente despre transmiterea impulsurilor monetare care
sa le permita sa isi adapteze principalele intrumente astfel incat sa duca previziunea aproape
de nivelul tintit pe perioada respectiva .

Bancile centrale care adopta o asemenea strategie de politica monetara au nevoie de modele
macroeconomice stabile cu ajutorul carora sa poata previziona inflatia.

In tara noastra a fost necesara o perioada de pregatire a unui cadru corespunzator , atat din
privinta demersurilor legale necesare adoptarii noului regim , cat si a celor privind
consolidarea echilibrelor macroeconomice si a reformelor structurale.
9

Este importantant sa tinem cont ca banca centrala nu este in masura sa influenteze

componentele indicelui pretului de consum , fiind necesara luarea in considerare si a factorilor
exogeni care influenteaza in mod reprezentativ nivelul inflatiei.

Euro inseamna o politica monetara concreta , un cadru monetar bine pus la punct, iar tara
noastra va trebui sa se orienteze pe masura evolutiei si dezvoltarii pietei sale financiare , spre
adoptarea politicilor monetare folosind preponderent instrumentele indirecte.

Coordonatorul Popa Cristian evidentia faptul ca in perioada premergatoare schimbarii efective

a regimului de politica monetara este necesar ca banca centrala sa adopte o atitudine proactiva
prin introducerea treptata a unor elemente ce definesc inflatia :

Urmarirea consecventa a targetului de inflatie si degrevarea completa a politicii monetare de

sarcina de sprijinire a altor obiective macroeconomice.

Consolidarea credibilitatii bancii centrale prin evitarea ajustarii pe parcursul anului a tintei de inflatie
anuntate initial.

Intarirea responsabilitatii bancii centrale fata de obiectivul asumat prin publicarea unui raport asupra
inflatiei care sa includa prognoza de inflatie.

Zdenck Tuma ( guvernatorul Bancii Cehiei ) afirma ca nu trebuie privita ca un pilot automat
pentru a controla inflatia

Odata cu adoptarea tintirii directe a inflatiei , politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei
s-a schimbat radical, urmarindu-se un singur obiectiv prioritar si anume reducerea ratei
inflatiei , mai precis atingerea unui nivel declarat al acesteia. Banca Nationala a renuntat
ulterior la preocuparile sale privind de exemplu nivelul deficitului de cont curent al balantei
de plati a Romaniei .
10

Astfel politica monetara era contracarata de politica valutara sau invers . Atata timp cat Banca
Nationala a urmarit ambele obiective de politica monetara aceasta s-a aflat intr-un cleste
valutar .

Mai pe intelesul tuturor atunci cand Banca nationala oferea dobanzi mari la depozitele in lei ,
incercau sa descuraje bancile comerciale sa acorde credite ( dorindu-se stoparea expansiunii
creditului) , astgel incat veneau in contradictie cu tendintele de pe piata valutara , unde tot Banca
Nationala era obligata oarecum sa cumpere baluta pentru a stopa aprecierea leului.

Cresterea rezervelor valutare duce astfel la marirea inflatiei si inducerea de costuri mari cu
sterilizarea excesului de masa monetara ce aparuse in circulatie, iar dobanzile ridicate
alimentau intrarea unor capitaluri speculative si totodata descurajau creditarea.

Tintirea directa a inflatiei inseamna pentru Banca Nationala renuntarea la tendinta de a mai
deprecia moneda noastra pentru stimularea exporturilor deoarece , Romania ar trebui sa se
adapteze treptat pentru testul ce a urmat la cativa ani dupa ce a intrat in U.E si anume :
intrarea in S.M.E. II si apoi adoptarea EURO ca moneda nationala.

Prezenta leului in mecanismul de cursuri fixe al Sistemului Monetar European II, este un pas
obligatoriu premergator adoptarii euro ca si moneda nationala si presupune : asigurarea
stabilitatii cursului de schimb al monedei nationale fata de euro , fara tensiuni grave , o
perioada de minim 2 ani , fiind urmata de adoptarea euro ( doar daca se indeplinesc si celelalte
criterii de convergenta ).

Aceasta echivaleaza cu imposibilitatea folosirii cursului de schimb pentru protejarea sau

incurajarea exportatorilor , pentru reducerea nivelului deficitului balantei de plati existente.

Tintirea in mod direct a inflatiei are un impact puternic asupra economiei reale dar si asupra
bancilor comerciale. Banca Nationala urmeaza o lupta doar cu inflatia , pe cand bancile

11

comerciale nu pot profita de pe urma inconsistentelor politicii monetare si vor trebui sa aiba
un comportament ceva mai precaut.

In timp ce rata inflatiei tinde sa scada , dobanda bonificata de Banca Nationala pentru
depozitele din bancile comerciale ( denumita si dobanda de interventie) , va scadea din ce in
ce mai mult si va obliga bancile romanesti sa se orienteze intr-o mare masura spre diferite
plasamente.

Am putut observa astfel orientarea catre persoanele fizice a bancilor din tara noastra
( activitate ce mai poarta numele de retail banking )in anii din urma , fiind un rezultat al
cresterii concurentei pe segmentul persoanelor juridice . Din acest motiv s-a dezvoltat mai
mult creditul de consum si creditul ipotecar si datorita faptului ca cererea de credite din partea
persoanelor fizice a fost mult mai mare decat oferta , bancile au fost nevoite sa scada ceva mai
mult dobanda la credite , pe masura scaderii ratei inflatiei , a ratei dobanzii la depozite si a
ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale.

Ideile principale de la care au pornit persoanele oficiale ale Bancii Nationale a Romaniei in
momentul introducerii regimului de tintire a inflatiei au fost cele din urma :

Modificarea statutului Bancii Nationale Romane , cu consolidarea independentei bancii

centrale potrivit : Legea nr.312/28 iunie 2004.

Sporirea sustenabila a intermedierii financiare , astfel incat sa existe premisele pentru o mai
buna transmitere a impulsurilor de politica monetara .

o Cresterea rolului ratei dobanzii ca intrument de influentare a politicii monetare. o

Scaderea ratei inflatiei catre niveluri de o singura cifra.

Desigur ca exista o serie de voce care au contestat aceasta schimbare a politicii monetare.
Temerile acestora sunt alimentate de faptul ca modelul de prognoza utilizat in prezent de
banca centrala este unul valabil pe termen scurt, de pana la un an , fiind nevoie de elaborarea
de modele ceva mai rafinate , cu bataie pe termen lung . Seriile de date statistice utilizate in
cadrul modelului de prognozare a inflatiei sunt destul de scurte si sunt marcate de rupturile
structurale din economie in decursul a cativa ani de tranzitie.
12

Profesorul de economie de la ESSEC Paris , Radu Vranceanu scoate in evidenta faptul ca

flexibilitatea strategiei gandite de Banca Nationala este scazuta. Acest fapt este dovedit prin
deciziile de politica monetara ce sunt luate trimestrial cu toate ca in tarile dezvoltate frecventa
este mult mai mare ( de exemplu : in zona euro frecventa este lunara ) , pentru ca banca
centrala sa poata reactiona mult mai repede la schimbarile economice .In opinia profesorului
Vranceanu , stabilirea tintei de inflatie la perioada decembrie/decembrie este nepotrivita ,
pentru ca s-ar putea produce discontinuitate si rigiditate.

In aceeasi directie converg si opiniile specialistilor din Fondul Monetar International care
recomanda introducerea unei practivi de anuntare in comun de catre Banca Nationala si guvern a
tintei anuale de inflatie , in sensul unei mai bune conduceri a politicilor monetare , fiscale si de
venituri si mai ales pentru cresterea credibilitatii. Specialistii recomanda mentinerea in continuare
a interventiilor Bancii Nationale asupra cursului de schimb al leului

pentru a controla inflatia , prin ajustarea periodica a cursului in functie de perspectivele

actuale a inflatiei .

Cu toate acestea expertii Fondului Monetar International apreciaza adoptarea acestui regim ca
o cale de consolidare suplimentara a independentei Bancii Nationale asupra careia Banca a
simtit usoare presiuni .

Se considera ca regimul de tintire a inflatiei este unul potrivit pentru indeplinirea obiectivului
fundamental al Bancii Nationale.Intarzierea implementarii tintirii inflatiei ar putea aduce mai
multe dezavantaje , in primul rand datorate pierderii credibilitatii Bancii Nationale , fapt ce ar
putea induce ideea ca valul dezinflationist prezent nu s-ar confirma in continuare, inflamand
anticipatiile inflationiste .

CAPITOLUL 3

13

STRATEGIA PE TERMEN MEDIU PENTRU ADERAREA

ROMANIEI LA ZONA EURO
Drumul ctre zona euro a Romaniei ar trebui s fie parcurs cu succes care s-ar baza pe
excluderea unor elemente i anume:

n primul rind problema arieratelor i a deficitelor cvasifiscale ar trebui rezolvat. Dup cum
tim,arieratele reprezinta o forma n care industriile ineficiente in s supravieuiasc pentru
care subvenionarea lor nu poate s se realizeze pina la sfirit. Acest factor inflaionist pe
seama crora ntreprinderile fac risip de resurse,conduc la o cretere suboptimala a
economiei.

n urma mai multor analizesi statistici,s-a observat c aceste arierate stagneaza de ceva ani
economie cu aproape de 40 % din PIB,aratand c meninerea acestei probleme este destul de
serioas i primejdioas,fcand o risip cantitativ de resurse n economia rii.

O parte din aceste arierate reprezint un deficit

cvasifiscal,sau nite sume mprumutate de la administraiile publice,recunoaterea crora ar

conduce la un deficit bugetar .Spredezamgirea noastr,este greu de

calculat proporia pe care o reprezint aceste deficite din cadrul arieratelor.

n al doilea rnd trebuie rezolvat problema sistemului actual de pensii,care ar trebui s treac
la un sistem bazat pe acumularea unor fonduri ,unde pensia fiecrui cetean s depind de
propria s contribuie.Acest proces ar cost foarte multtimp i implic nite eforturi
costisitoare ,dar aceast ncetinire,va mri gap-ul,care mai apoi va trebui de ncasat din resurse
publice.

Dac e s analizm faptul c o dat ce este adoptat acest sistem ,rezult c el va genera nite
resurse importante pentru investiii,care ar juca un rol important n dezvoltarea mai rapid a
economiei.Putem analiza ,dup cazul din Chile,c adoptarea acestui sistem a nregistrat nite
creteri spectaculoase .Referitor la Romnia ,nu trebuie s amnm evitarea unui set de
reglementri ,n acel moment n care
14

acest sistem prinde nite fire de via.

n al 3-lea rnd ,Romnia va trebui s aloce nite sume ,pentru ca proiectul

de infrastructur care ne va aduce mai aproape de zona Euro,s i-a natere. Sumele ar trebui
repartizate astfel:de la autostrzi-la drumuri comunale,alimentarea i canalizarea cu ap,un
sistem de termoficare urban i nite proiecte de natur

geologic.Acestea ar fi doar cteva dintre ele.C s le ndeplinim pe toate,este nereal s spunem c

toate aceste sume vor fi alocate din bugetul public

,chiar dac vor fi fcute i transferuri din Uniunea European.Mai este i nevoie s se dezvolte
i un parteneriat public-privat i s adopte unele strategii ,care s stimuleze investiiile
private ,care ar contribui la finanarea acestei componente,fiind destul de important,fcnd
parte din criteriile de convergen real.

CAPITOLUL 4
Criteriile de comparare
4.1.CRITERII NOMINALE
Romnia are un avantaj fa de toate celelalte ri c nu are probleme cu deficitul bugetar i
datoria public,adic exact acele domenii ,unde s-ar cere nite

ajustri,dar s nu uitm de nivelul inflaiei i nivelul dobnzilor,care preocup tare noastr .

Referitor la datoria public avem un nivel actual de 60 %din PIB.Mai mult dect att,Romnia
este superioasa majoritii rilor candidate.La fel

15

de bun este i performan Romniei n cazul deficitelor bugetare,ntruct,conform metodologiei

ESA 95 ,acest deficit se ncadreaz n materie de

3%,fiind o performan superioar fa de alte ri care au intrat n aceast zona. S nu

excludem faptul criteriul de convergen nominal,unde Romnia ocup o poziie departe de
favorabil,avnd o rat medie a inflatieide 6,56%n 2006

Cauzele acestei probleme se bazau pe o finalizare mai nceat a procesului de liberalizare a

preurilor,precum i adaptarea unor strategii de reducere a inflaiei

4.2.CRITERIILE DE CONVERGEN REAL.

Romnia se bucur de un grad mediu de deschidere a economiei,de 76,7%,fapt ce ne
demonstra c fa de Ungaria,Slovacia sau Cehia are o economie mai deschis ,i ,exportul
joac un rol mult mai important. Pentru viitor se preconizeaz ,c Romnia n aceast sfera ,a
importurilor i exporturilor s nregistreze creteri considerabile.. Referitor la sfera comerului
cu uniunea European,Romnia se plaseaz destul de bine,similar cu rile care au aderat la
UE.
Oricum,n ar noastr,mai trebuie s perfecioneze gradul de

prelucrare al confeciilor,mobilierului i produselor metalurgice,deoarece este unul destul de

redus,iar ca aceste s se dezvolte,este nevoie de atragerea de investiii strine cu

valoare adugat .Referitor la celelalte criterii,nu putem spune c sunt exact ca criteriile de
convergen real.
De ex:domeniul agriculturii continu s joace unrol mult prea mare,circa de 14 la sut,fiind
aproape de 2 ori mai mult fa de rile din zona euro,iar populaia angajat n acest cmp de
munc s fie de 25 %.Mai mult dect att,sfera serviciilor ,rmne subdezvoltat,care
contribuie cu mai puin de 50%din PIB,rezultat net inferior celorlalte ri. Asemenea
programe,care ar contribui la dezvoltarea accelerat a economiei,ar putea pres asupra
cheltuielilor publice,fiind un fapt ngrijortor pentru ar,care ar putea pune n pericol deficitul
fiscal i stocul de datorii publice,care la moment ar putea crea o situaie favorabil rii.Pentru
a putea realiza echilibrul din convergen real i cea nominal ,ar trebui c resursele
neinflaioniste s se exclud din deficitul public,n vederea cofinanrii bugetare a unor
proiecte majore de infrastructur.
16

CAPITOLUL 5
n concluzie,ara noastr rmne n urm att la o serie de convergen real,ct i la una de
convergen nominal.Dac a fi s le ignorm,atunci vom face o mare greeal.Economia din
cadrul rii noastre ar putea fi ameninat din cauza suportrii unor costuri mai mari i
realizrii unor beneficii mai mici,n cazul n care nu se ntreprind msurile serioase pentru
compatibilitatea tuturor structurilor economice.Nu trebuie s privim adoptare acestei monede
ca un scop i nutrebuie s accelerm aceast trecere.ara noastr i-a propus dat int de
adoptare a monedei naionale-moneda euro,ziua de 1 ianuarie 2019.Aceast dat trebuie
neleas ca o oportunitate suplimentar pentru convergen

17

Bibliografie
1.Voican Rzvan,BNR,se pregtete s pun tunul pe inflaie,Ziarul Financiar,23.08.2004,p.3

2.Vranceanu Radu,Trecerea la intirea inflaiei,O decizie de discutat,Ziarul

Financiar,23.08.2004,p.3
18

3.Cpraru Bogdan,Adoptarea politicilor BNR la cerinele integrrii n Uniunea

European,volumul sesiunii internaionale Jean Monnet de comunicri tiinifice pentru tineri
cercettori,Modelul european n dezvoltarea Romaniei,Centrul de Studii Europene,p.7884,Editura Sedcom Libris,Iasi,2005.

4.Dianu Daniel,Programarea bugetar multianual,o urgen.Piaa financiar nr.9 din

2004,p.9

5.Szapary,G.,Maastricht and the Choice of Exchange rate regime in transition countries during
the run-up to EMU,National Bank of Hungary Working Paper Nr.2000,07

19

20

21