Pajitea in dicionarul explicativ ilustrat al limbii romne este definit ca o suprafa de
teren acoperit cu vegetaie erbacee peren, spontan sau cultivat, folosit pentru hrana animalelor, prin punat ori cosit. Exist tendina de a considera pajite orice cultur de iarb destinat pentru alimentarea animalelor. Cunoaterea exact a potenialului actual al pajitilor permanente i in general, al tuturor surselor de producere a nutreurilor, folosite n furajarea animalelor. Constituie o necesitate obligatorie n vederea valorificrii la un nivel superior a posibilitilor de care dispunem in acest domeniu. Pajitile permanente reprezint o surs inmportant pentru asigurarea hranei animalelor, ns cu condiia aplicri unui plan de msuri de nbuntire, nsoit de un management raional de utilizare. Importana pajitilor poate fi att una economic ct si ecologic aceasta fiind dat de multiple roluri pe care acestea le pot avea. Analizate din punctul acesta de vedere, pajitile pot reprezenta: Surs important de nutreuri suculente i fibroase pentru animalele domestice. n ara noastr, se apreciaz c pajitile permanente asigur circa 70% din masa verde i 55% din fnul necesar alimentaiei animalelor. Produciile medii de furaj obinute de pe paji tile din ara noastr, dei nregistreaz creteri evidente, se situeaz nc la un nivel sczut, comparativ cu alte ri. Aceste producii mici se datoreaz modului de folosire neraional, lipsei de lucrri de nbuntaire precum i faptului c pajitile permanente sunt amplasate pe terenuri n pant, slab productive, adesea erodate sau afectate de ali factori restictivi. Habitat i surs de hran pentru animalele slbatice. Foarte multe specii de animale slbatice au ca surs primar de hran iarba paji tilor, iar prin aceast valen, pajitile alturi de pduri, devin principalele ecosisteme care asigur supraveuirea speciilor respective de animale i principalul habitat pentru conservarea lor.
Mijloc de prevenire i combatere a eroziunii solului.
n procesul de protecie al solului mpotriva eroziunii, vegetaia ierboas are un rol deosebit de mare. Aceasta acioneaz att prin foliajul bogat care reine o mare cantitate de ap, ct i prin sistemul radicular ce funcioneaz ca un dren i astfel poate determina infiltrarea unei mari cantiti de ap ntr-un timp relativ scurt. Ierburile de pe pajiti au nsuirea de a re ine cantiti mari de ap si de a spori infiltrarea acesteia n sol, mergnd pn la oprirea total a eroziuni.