Sunteți pe pagina 1din 1

Portretul personajului Costic Parigoridi se contureaz prin caracterizare direct i indirect.

Modalitile de caracterizare direct sunt afirmaiile autorului i cele ale personajului


nsui.
Din spusele personajului-narator aflm despre Parigoridi c i era amic i era un om
totdeauna vesel.
n dialogul celor doi, Costic nsui se autocaracterizeaz direct ca fiind un orean get-beget, cruia
nu-i plac petrecerile patriarhale. De aceea, nici nu plecase la ar, la Muscel, cu nevasta i copiii,
rmnnd singur acas. Dar oraul inactiv, fr via i micare comercial l plictisete ngrozitor.
Parigoridi este totodat enervat de ifosele pe care i le dau parveniii ieii la plimbare n trsuri i
haine elegante pentru a-i afia bogia. Dar trstura principal a personajului, care reiese din ceea ce
declar singur, este sociabilitatea, dorina fierbinte de a-i gsi un companion (De un ceas umblu s
dau de un prietin...parc au intrat toi n pmnt! (...) mi vine s urlu de urt...). Caracterizarea
indirect se realizeaz prin alegerea unui nume sugestiv, prin urmrirea comportamentului
personajului i prin notarea vorbelor sale. n primul rnd, este un om sociabil. Se plictisete singur i
dorete s i petreac timpul n compania prietenilor.
Apoi, este generos. Face cinste de ziua lui tuturor celor pe care i ntlnete n cale. Iar
consumaia nu e deloc de neglijat: aperitive, 18; baterii, 8; ampanii, 12, i 22 pachete de regale... i 5
rnduri de marghilomane.
Discursul autoironic pe care l ine la nceputul chefului de la Iordache dovedete c este un om de
condiie bun. Combinaia de fraze, savant alctuite, trdeaz o bun educaie i un talent oratoric
aparte:
n concluzie, prin personajul Costic Parigoridi, Caragiale a dat via unui tip uman: oreanul cu o
bun condiie social de la sfritul secolului al XIX-lea, superficial, trncnitor i chefliu, dar
inteligent i spiritual. Textul este strbtut de o ironie uoar, mai degrab un umor cald, plin de
nelegere fa de micile pcate ale firii umane.