I.

PEISAJELE TERASATE DIN ALPI

Caracteristica definitorie a Alpilor, avand valoare simbolica pentru aceasta regiune, peisajele
terasate reprezinta una dintre cele mai vechi dovezi ale asezarilor umane. Zonele cu peisaje terasate au
trecut atat prin perioade de dezvoltare cat si perioade de declin, acestea din urma culminand cu
prabusirea peretilor teraselor si abandonarea acestor spatii agricole. Peisajele terasate reprezinta si un
peisaj cultural al regiunilor deluroase sau montane care au rezistat timp de mai multe secole.
Aceste peisaje au cunoscut o mare expansiune in secolele 18- 19.

Istoric

Inca de la revolutia agricola din Neolitic, omenirea a cautat terenuri agricole, sau le-a creat ca o
necesitate pentru a asigura necesarul de mancare si produse agricole. Dovezile arheologice ale
peisajelor terasate in Nordul regiunii mediteraneene dateaza din Epoca Bronzului. De asemenea, astfel
de practice sunt mentionate si in Odiseea lui Homer. (click)
Terasarea versanilor s-a efectuat din cele mai vechi timpuri, n toate zonele geografice, cptnd o
diversitate de forme i denumiri. n antichitate terasarea s-a realizat, n principal, pentru extinderea
suprafeelor cultivate, ulterior avndu-se n vedere i limitarea proceselor de eroziune.
(filmulete)

De ce au fost contruite ?

Multe regiuni din Nordul zonei mediterane sunt caracterizate de munti cu versanti abrupti ale caror
pante ajung direct in mare si de un deficit de terenuri agricole plate. Pantele montane nu puteau fi
cultivate asa ca a fost necesara crearea unor trenuri arabile. Solutia a fost construirea teraselor. Muntii
alcatuiti din calcare, sisturi sau roci metamorfice asigurau materialele necesare acestui proces.
Un alt motiv care a dus la construirea teraselor a fost cresterea demografica. Populatia er in
expansiune iar terenurile agricole putine nu asigura necesarul de hrana.
Construirea acestor terase se facea toamna tarziu si iarna si dura intre 2 si 3 luni fiind un proces
complex ce ncesita un efort mare. De asemenea ingrjirea acestor terase era foarte importante. Fiind
fragile si instabile, plantele trebuiau scoase din pamant cu grija astfel incat sa nu cauzeze dizlocarea
pamantului.
(tipuri de terase)

Abandonarea terenurilor

Asa cum am spus mai devreme de-a lungul istoriei aceasta practica a cunoscut perioade de dezvoltare
de declin si de abandon. Atunci cand conditiile de mediu se schimbau, terasele deveneau instabile din
diverse motive oamenii se stabileau in alta regiune iar procesul construirii teraselor era reluat.

Doua tipuri de situatii au caracterizat soarta pisajelor terasate : declinul general al agriculturii pe
terase rezultand distrugerea si abandonarea traselor si o a doua situatie in care de la o agricultura de
subzistenta s-a trecut cu succes la o agricultura comerciala, fara ca terasele sa fie distruse.(click)
In secolul 20, peisajele tarasate au atins punctul culminant al expansiunii dar cu toate acestea declinul
si abandonul cresteau considerabil.
Declinul a urmat o schema generala : Au fost abandonate terasele periferice si aflate la distante mari
de sate, cat si cele cu pante mai mari de 30. Diminuarea fortei de munca a facut ca aceste peisaje sa
devina instabile. Terasele sunt vulnerabile din doua motive : agricultra presupune prin definitie
crearea unui mediu artificial, care este instabil si necesita intetinerea continua a fermierilor si d
asemenea construirea pe pante este nesigura din cauza instabilitatii.
Aceasta situatie poate fi pusa si pe seama Primului Razboi Mondial, care a dus la pierderea tinerilor
adulti si implicit a fortei de munca pentru construirea si ingrijirea acestor terase.
Abandonarea teraselor nu a avut ca rezultat revenirea la aspectl initial, natural al terenurilor, ci la o
modificare semnificativa a peisajului natural. In zona mediteraneana, pe terase au crescut tufisuri si
arbusti formand mici paduri de calitate inferioare, fapt ce a dus la o pierdere a biodiversitatii si de
asemenea la riscul pentru incendii devastatoare.
Mauro Varotto a identificat trei tipuri de amenintari la care sunt predispuse peisajele terasate :
Lipsa actiunilor de ingrijire care duc la disparitia teraselor
Excesul activitatilor agricole in acele zone
Indifirenta in fata disparitiei teraselor manifestata de populatia urbana care considera zonele rurale ca
un mijloc de recreere.
Un alt motiv, mai recent, pentru care au fost abandonate terasele agricole a fost politica europeana ce
priveste agricultra. Aceasta politica a incurajat renuntarea la agricultura traditionala si extindere
zonelor agricole favorabile productiilor in cantitati industriale. Peisajele terasate nu au putut concura
in aceasta situatie in care peisajul era remodelat de circumstantele economice. Agricultura comerciala
a dus la nivelarea teraselor pentru a putea fi utilizate masinile agricole.(click)
Aceasta situatie nu este generala in intreaga zona mediteraneana. Unele zone au rezistat declinului si
au profitat de oportunitati, dezvoltandu-se. Astfel de regiuni au cunoscut succesul, o contributie
importanta avand peisajele terasate.
Succesul peisajelor terasate a fost dat de urmtorii factori :
-aceste regiuni combina mai multe resurse favorabile productiilor agricole ; in general pentru
monoculturi asa cum sunt cele de vita-de-vie, maslini, sau flori. Exemple bine cunoscute sunt :
regiunea Cinque Terre din Liguria, Italia, podgoriile din Geneva si campurile cu flori de langa Nice.
- frumuseatea peisajelor terasate atrage turisti ceea ce duce la dezvoltarea agroturismului
-un alt aspect, mai rar mentionat este ca odata cu cresterea interesului turistilor pentru aceste zone, se
dezvolta si o piata a vinurilor. Prin intermediul turismului, vinurile fermierilor sunt promovate fara
costuri, iar acestia nu mai sunt nevoiti sa plateasca transport pentru a vinde vinurile in magazinele din
orase. Turistii vin in regiune atrasi de peisajele terasate si cumpara produsele direct la la producatori.

Acest tip de agricultura comeriala raspunde nevoilor pietei si se adapteaza usor la schimbari. Dar
pentru a fi cu adevarat de succes, acest tip de agricultura trebuie sa fie in conformitate cu normele
europene. Fermierii au nevoie de cunostinte si din alte domenii cum ar fi antrepenoriatul, marketingul,
economia si limbile straine.
O alta cheie a succesului acestor regiuni este dat de faptul ca fermierii nu se opresc doar la productia
materiilor prime. Spre exemplu, vanzarea strugurilor nu aduce venituri mari familiei, in aceasta
situatie, fermierii proceseaza singuri strugurii pentru a roduce si vinde produsul finit, vinul, lucru ce
aduce venituri mai mari.
(click)

II. PEISAJE TERASATE IN SLOVENIA

Slovenia este o tara caracterizata de o mare diversitate a peisajelor, aflandu-se la intersectia a patru
macroregiuni din Europa : Alpii, regiunea Panonica, Dinarica si Mediteraneana. Terasele, care sunt o
caracteristica a peisajului meditranean, sunt prezente si in aceasta tara in diverse regiuni, dar variaza
ca densitate, scop si functiune.(click) Terasele sunt des intalnite in mediul mediteranean dar se gasesc
si in Podisul Karst, in Alpii Dinarici si dealurile din zona panonica si sunt mai putin comune in
regiunile Alpine unde se gasesc in special in zonele de tranzitie.(click) Exista tipuri diferite de terase,
ce se deosebesc prin scopul construirii lor : pentru cultuvrea vitei-de-vie, agricultura sau pentru pomi
fructiferi. Terasele agricole sunt intalnite pe tot cuprinsul tarii, fiind si cele mai vechi. Odata cu
declinul agriculturii, si imbatranirea populatiei fapt ce a dus la scderea numarului de muncitori in
agricultur, aceste terase si-au pierdut scopul initial si in prezent, spatiile ocupate de acest tip de terase a
fost inlocuit de pajisti.
Terasele folosite pentru vita-de-vie au predominat in ultimele decenii. Acest tip de terase au aparut ca
rezultat al mecanizarii agriculturii. Dupa conditiile naturle, soiurile de struguri cultivate si
caracteristicile vinurilor, Slovenia este impartita in trei mari regiuni viticole : Valea Dravei, Valea
Savei si Regiunea Litorala.

Terasele peisajului

Terasele vechi au fost create pentru a adapta agricultura la conditiile naturale si pentru a revendica noi
terenuri agricole. Acestea au fost construite in zone in care cultivarea manuala era tehnica
predominanta in agricultura.
Crearea teraselor pentru culturi agricole au prevenit cu succes efectele negative ale eroziunii ,
eroziunea solului moale in timpul ploilor abundente, terasele ajutand la retinerea apei in sol mai multa
vreme si mentinand solul ud pentru o perioada mai lunga.
Peisajele teraselor au existat in regiunea mediteraneana de milenii , fiind construite cel mai probabil
inca din vremea Imperiului Roman.

Tipuri de terase care se gasesc in Slovenia :

-Terase destinate agriculturii

-Terase viticole
-Terase destinate cresterii pomilor fructiferi
Primul tip poate fi gasit in toata tara in timp ce ultimele doua tipuri se gasesc in dealuri cu altitudini
mici si climat favorabil cresterii vitei-de-vie si a pomilor fructiferi.
Terasele viticole pot fi si ele impartite in mai multe categorii in funtie de felul in care au fost construite
si latimea suprafetelor teraselor :
-terase cu brazde inchise

-terase cu brazde deschise

-terase inclinate(click)

Terasele mai pot fi dferentiate si de latimile suprafetelor. O terasa este alcatuita din doua elemente de
baza : suprafata terasei si panta acesteia. Latimea suprafetei depinde de inclinarea pantei , plantele
cultivate si metoda de cultivare, astfel exista :
-terase cu un singur rand
-terase cu doua randuri
-terase cu doua randuri si un pasaj pentru utilaj intre rand si panta
-terase cu mai multe randuri
Terasele sunt comune in dealurile alcatuite din flis si platourile carstice, regiuni in care constructia
teraselor este mult mai greu de facut. Terasele traditionale au fost abandonate sau se afla in paragina.
In unele regiuni, campurile teraselor au fost acoperite de iarba. In contrast, in alte regiuni unde
climatul este mai favorabil terasele viticole(construite odata cu mecanizarea si modernizarea
agriculturii) sunt renovate si reconstruite in mod regulat si se afla in stare buna.
Zone slab terasate sunt estul si nord estul Sloveniei unde peisajele terasate se gasesc doar in dealurile
cu latitudini joase.

III. PROIECTUL ALPENTER

Proiectul ALPENTER a fost creat intre anii 2003-2004 la initiativa unor universitati din Veneto,
Liguaria si Lombardia. A fost creat pentru a atrage atentia asupra peisajelor terasate declarate ca o
resursa ce necesita atentie si grija constanta. Problema vizata de proiect este cea a peisajelor culturale
si a strategiilor ce trebuie abordate pentru mentinerea acestora.
Proiectul ALPENTER a fost creat cu scopul de a impiedica abandonarea regiunilor terasate.Aceasta
este o problmea la scara larga si duce nu doar la disparitia terenurilor productive dar si la riscuri
hidrologice, pierderea biodiversitatii si distrugerea unei mosteniri culturale bogate. Studiile au
demonstrat atat importanta stiintifica cat si cea socio-economica a acestor regiuni.
Scopul principal al proiectului este acela de a crea o metoda prin carea peisajele terasate sa fie pastrate
si sa fie utilizate responsabil.
Tari partenere : Italia, Slovenia, Franta, Austria, Elvetia
Primul workshop international a avut loc in Genoa in 2006 iar al doilea in Venetia in 2007. Cel de-al
treilea si ultim eveniment a avut loc in Ljubljana in 2008. Aceste activitati au avut ca rezultat doua
publicatii : un Atlas al peisajelor terasate din Alpi si un Manual de bune practici pentru reabilitarea
teraselor.
click
In cadrul proiectului au fost stabilite 3 metode de manageria procesul de dezvoltare a peisajelor
terasate din Alpi :
1- Restaurarea
2- Promovarea turistica
3- Sporirea valorii sociale
Restaurarea s-a facut prin restabilirea rolului initial al teraselor, ca terenuri agricole, dar evitand
practicarea unei agriculturi intensive, stimularea productiei locale, promovarea brandurilor locale
si a pietelor de nisa.
Promovarea turistica : au fost organizate tururi ghidate, trasee pentru drumetii si alte facilitati
pentru a atrage turisti in regiuile cu peisaje terasate
Sporirea valorii sociale s-a facut prin reinsusirea peisajelor traditionale si consolidarea
sentimentului de identitate teritoriala in randul comunitatilor locale dar si redescoperirea
potentialului terenurilor.
Proiectul ALPENTER si UNESCO
UNESCO a lansat un program global pentru un inventar al tehnicilor traditionale cu privire la
practicile pentru prevenirea desertificarii. Proiectul numit Traditional Knowledge World
Bank (Banca cunostintelor traditionale) urmareste sa adune si sa protejeze cunostintele istorice,
promovand practici noi, moderne bazate pe reinventarea si adaptarea celor traditionale.
Strategiile proiectului
- achizitia cunostintelor de baza necesare reabilitarii zonelor
- dezvoltarea unor tehnologii inovative destinate terasarii
- proiecte pilot pentru a realiza exemple concrete de reabilitare a zonelor

- construirea unei retele care sa se afle in legatura cu proiecte globale(Mountain Partnership,

UNCCD)
- difuzia rezultatelor proiectelor
Turismul peisajelor terasate- strategie
TPT trebuie sa se asigure ca veniturile generate de turism sunt folosite pentru intretinerea zonelor cu
terase.
Orice element de infrastrctura pentru turisti trebuie integrata in peisaj.
Trebuie sa fructifice beneficiile turismului, ajutand turistii sa constientizeze frumusetea si importanta
acestor peisaje
Potentialul turistic
In cadrul proiectului a fost facut un studiu in legatura cu perceptia unor potentiali turisti asupra
peisajelor. Acest studiu a urmarit:
-evaluarea efectelor pe care le are modificarea peisajului asupra vointei de a-si petrece vacanta in
astfel de regiuni
-evaluarea efectelor pe care le au elementele peisajului, utilizarea terenului, mai exact structurile
terasate asupra vointi de a-si petrece vacantele in astfel de regiuni
Alianta Internationala pentru Peisajelor Terasate (International Terraced Landscapes Alliance) este o
alianta fondata in 2010 ca urmare a primului congres cu privire la peisajele terasate care a avut loc in
Mengzi(China). Acest eveniment a adus impreuna cercetatori din 16 tari care au dezbatut problema
peisajelor terasate. Alianta lucreaza in prezent la combinarea proiectelor existente in lume, in vederea
conservarii si reabilitarii zonelor terasate.