i

i
n
n

dac-am fost, i dac suntem,

dac nu ne-am ntmplat,
ochii mei rmi icoan,
ochii ti rmn regat.

Troienele urc n sarea din snge,

O frunz din mine st-n lun i plnge.
n ochii ti coboar Luna,
n ochii mei se face frig,
Frunzare ning i crete noaptea
n numele pe care-l strig.
Unde-ai s-ngropi iubirea mea?
Unde-ai s duci aceste ploi?
Sub ce prpstii va muri
Poemul trist cu umeri goi?
Se face linite
n noi,
Din ochii slciilor cad brume,
Ne dezlegm n asfinit
i vine noaptea fr nume.
Tatiana Stepa