Sunteți pe pagina 1din 15

CURS 2

Sistemul
implica idea de
perfectiune organizatorica in
echilibru.
Curent filozofic post belicstructuralism- anii 50
Conceptul de sistem sta la
baza
stiinteiabordare
sistemica
Exacerbarea conceptului
de
structura duce la dogmatim.
Structura- totalitatae relatiilor
din interiorul unui sistem.
Def
dictionar::
sistem=
ansamblul de lucruri si parti
legate unele de altele astfel
incat sa existe un scop.
Se pune in evidenta un sistem
ori de cate ori exista o legatura,
o relatie intre doua corpuri.
Sistemul este o multime de
elemente
distincte grupate
intre ele cu o anumita finalitate.
Sistemul-este un
tot,
un
ansamblu de parti legate unele
de altele
-un grup de obiecte legate intre
ele, actionind unele asupra
altora astfel incat sa formeze
un tot
-definirea unui sistem particular
este intotdeauna arbitrara
-un
grup de obiecte sau
interese
caracterizate
prin
covarianta
-legatura= relatie intre doua
componente ; modificarea unui
element impune o minima
modificare in alt element al
sistemului
Obiect -fizic -abstract
obiect fizic = modul in care
sistemul
respectiv
este
configurat ; in mod fizic
intotdeauna el implicate un
obiect abstract static
Ross A. sistemul e indep
endent de natura sa ,
reprezentarile locale au cedat
in fata celor abstracte.
A.
Natura relatiilor din
interiorul sistemului . O
relatie in cadrul unui sistem
este o legatura reprezentind o
anumita determinare intre doua
elemente ale sistemului.
Din punctul de vedere al
relatiilor
exista
relatii
interioare ( tari) - Exterioare
(slabe)
Relatiile tari-interioare- asigura
coerenta sistemului
Relatiile
slabe-exterioareasigura comunicarae cu mediul
in care exista.
O relatie slaba intre S si S1
este o relatie tare in SS1
Un sistem este la rindul lui
parte a unui sistem mai mare si
in acelasi timp este compus din
parti.
B In raport cu directionarea
relatiilor
1. Directionalitate
linearaduce la o insiruire de obiecte
2. Directinalitate triangularastructura foarte clar definita,
elementele au mai mare
disponibilitate de relatie
3.
structura ierarhizata
mixaj intre 1 si 2 , o varianta
hibrida.
C. Polarizarea relatiilor
Polaritate
pe
centrul
sistemului ( asupra unui
element esential al sistemului)ierarhizare;
Intersectarea relatiilor
in
afara
componentelor
sistemului, in spatiul interstitial;
Spatiul interstitial urban - cel in
care plutesc elementele
-Spatiul care are rol de a
relationa elementele

Fizic nu exista centrul element


esential al sistemului.
D. Scopul construirii sistemului
respectiv
polaritate

dispolaritate
Sistem conjunctiv
-Disjunctiv relatia e generata
de
sensul,
scopul,
de
dispersare; sustine coeziunea,
dar referindu-se la sistemul
mare, in ansamblu.
Loc de descentralizare, de
orientare ex: Paris
-principiu de compunere urbana
de-a lungul unei axe existind un
punct
unde se petrece
dispersarae
interesului
in
teritoriu si un altul unde are loc
concentrarea interesului in
teritoriu.
-modul de proiectare sistem
conjunctiv
sistem de gandire din afara
spre solutia finala
Concluzii:
1. Oricare ar fi organizarea
elementelor sistemului, exista o
structura care defineste explicit
interactiunile existente.
relatii caracteristice corespund
unui sistem caracteristic
2. Oricarui sistem ii este
propice o anumita finalitate,
deci
interactiunea
intre
elementele respective trebuie
conceputa in raport cu aceasta
finalitate.
3. Orice
sistem
pune
in
evidenta mai mult sau mai putin
explicit un centru de relationare
(organizare) a sistemului.
Starea sistemului
Teoria
sistemelor.consensul
asupra faptului ca avem de-a
face cu un sistem, dar nu stim
ce e cu el.
Mediul
de
existenta
al
sistemului actioneaza asupra
sistemului
CURS 3
Starea
sistemului
prezinta
importanta in legatura cu ideea
de stabilitate a sistemului
In functie de dimensiunile
intrarii, in sistem o miscare
poate fi mai mult sau mai putin
ampla, periclitand stabilitatea
sistemului
Acest lucru de produce fiindca
Sn este dfoarte diferita de S0
sau In este prea diferita noua
astfel incat sistemul nu o poate
asimila.
Ex.: un cartier prin care trebuie
sa treaca o autostrada. Se
distruge cartierul.
Succesiuni
de
stari
ale
sistemului:
In evolutia succesiunii exista o
perioada
de
o
anumita
stabilitate.
Stabilitatea sistemului (globala)
este definita atata timp cat
avem
de-a
face
cu
o
succesiune coerenta de stari
ale sistemului respectiv.
Varietatea este posibil de luat in
considerare numai atunci cand
2 sau mai multe sisteme sunt
stari ale unui sistem originar.
Varietatea
- calitate de
ansamblu
Componentele trebuie sa fie
stari ale aceluiasi sistem.
Consecinta
2
priveste
realizarea in varietate a unui
studiu de arhitectura sau
urbanism. Solutiile (sisteme in
sine) sa fie de fapt stari ale unui
aceluiasi sistem initial.
Ex.: inaltimea cladirii
Tipuri de sisteme. Criterii
1 Stabilitatea: - sist. statice
(stabilitate mare, nu accepta
miscare)
-sist.
dinamice (aflate in
miscare tot timpul)

-sist. ultradinamice (fara stari


de stabilitate)
2 sisteme simple, complexe si
integrate
Sistemul simplu nu poate fi
decat static si inchis
Grad
de
integrare
a
elementelor SUPRAPUNERE
de sisteme (toate elementele
sunt comune ambelor sisteme)
3
Formatia
sistemului

structura - Inchis - Deschis


- Inchise au reactia definita
foarte brutal (ori raman cum
sunt ori explodeaza)
-nu au capacitatea de adaptare
la mediu (una din conditiile
pentru un plan urbanistic
modern)
4 Evolutia sistemului sistem continue miscare continua si
instantanee
- discrete miscarea necesita
un anumit timp de observare
Sistemele continue pentru a fi
analizate trebuiesc discretizate
Ex.:
- sistemele sociale sunt
continue
Sisteme
vagi

teorie
materialista care incearca sa
stapaneasca
evolutia
unor
sisteme
care
nu
sunt
comensurabile interesant
pentru fenomene care ating
interpretarea psihosocioogica a
spatiului (individul x este mai
aproape de y decat z )
Apreciind relatiile in teritoriu,
relatii in spatiu dar care nu sunt
comensurabile
5 Gradul de generalitate
sisteme
determinist
probabiliste
-deterministe evolueaza in
baza unei legislatii clare
-probabiliste

legitatea
evolutiei lui nu poate fi luata in
considerare anterior decat ca
ipoteza
In anii 80 apar economistii ce
pun probleme de urbanism
CHADWICK ecosistem( om
natura sistem de spatii )
-sisteme de valori - sisteme de
activitati
1956 conceptul fundamental
care
a
schimbat
teoria
urbanismului
Conceptul este reluat in anii 70
Exista o categorie de sistem
extrem de compex, integrat,
caracteristic in teritoriu, spatiu
locuit sistem socio spatial ale
carui dimensiuni nu sunt date
de intinderea in teritoriu, ci de
complexitatea sa structurala.
Ex.: Un oras mai mic in care
densitatea este mare este mult
mai mare decat un oras intins
pe o suprafata mare.
Caracteristicile unui sistem.
1.Interrelationare. organic
ierarhizat
2.Verticalitate
3.Orizontalitate
4.Ordine
5.Scop
6.Stabilitate
7.Compexitate
8.Diferenta
9.Economie
interioara

sistemul se evidentiaza printr-o


energie,
matematica,
termodinamica.
Este
caracterizat printr-o energie
stare ordonata sau neordonata
a componentelor (stare de
entropie a sistemului respectiv
termodinamic
Un sistem inchis are un
consum energetic minim.
Cel mai mare are consum cu
atat mai mare cu cat e mai
deschis
10.Feedback legea inversa
variabilitate - adaptabilitate
11.Autoreglarea

Inchiderea si deschiderea unui


sistem apreciere la limita
imposibila
Raportul intre un sistem si
mediu se realizeaza prin asa
numitele procese interioare de
transformare
(la
nivel
elementar) si procesul de
transfer (fluxuri)
Procesele interioare impun asa
numitele functii in sistem sau
ale sistemului
Functiile unui sistem asigura
comportamentul sistemului in
raport cu un mediu
In afara cutiei negre, R este
subsistem de reactie (la
sisteme vii eronate)
Exista o intoarcere a reactiei
catre intrare.
R conditioneaza perfectionarea
durabilitatii
sistemului
intervenind asupra iesirii cand
nu este in concordanta cu
intrarea.
Ex.: Piramida trofica in teritoriu
starea de echilibru (relatia
intre speciile vii care traiesc in
teritoriu )
Specia suprema - cu cat e mai
dominanta cu atat e mai redusa
ca numar
Exista feedback ce afecteaza
piramida trofica regleaza
relatiile
Sistem optimal sistemul cel
mai bun in raport cu un criteriu
O varianta este optima in raport
cu un anumit criteriu
Exista o varianta care raspunde
cel mai bine optima cu un
criteriu sau mai multe, dar nu
cu toate.
Analiza de scor. Criteriul capata
o nota ca importanta putanduse descoperi dupa nivelul la
care e realizata varianta.
Abordarea
sistemica

considerarea unui sistem ca


parti
componente
(subsisteme ale sale) si ca
subsistem al unui sistem mai
mare.
Normalitatea unui sistem
starea in care regulile sale in
relatiile dintre componente si
cele cu mediul functioneaza
fara constrangeri.
Cu cat un sistem e mai instabil
cu atat el e mai greu de
stapanit, condus, totusi starea
lui
nu
este
obligatoriu
anormala.
Valabilitatea unui sistem este
legata de posibilitatea de a
conduce
un
sistem

cunoasterea lui ( cibernetica )


In urbanism (ambianta spatiala
a teritoriului ) normalitatea este
influentata de factori din afara
sistemului
propriu-zis

suprastructura urbana.
Ex.: In barcelona, la o seceta
mare s-a cerut inchiderea unor
fantani deoarece veneau in
contradictie cu starea de
normalitate a secetei.
CURS 4
Amenajarea
teritoriului
ca
actiune de ordonare a unui
sistem ambiental.
Ambiental finalitate crearea
unei ambiante normale pentru
existenta omului, cu constiinta
existentei sistemului ecologic.
Dezvoltarea durabila capata
gestionri.
-prelucrarea unor viziuni pe
diferite niveluri de teritorializare
( sistem de intindere a
problemei
respective)elaborarea sistemica
dupa ce se rezolva problema
pe un anumit teritoriu, se face
legatura
cu
subunitatile
inconjuratoare;

Organizarea
unui spatiu
trebuie sa aiba in vedere
procesul de dezvoltare.
Intelegerea exacta a termenului
de planificare- nu termenul de
planificare trebuie anulat, ci
modul in care aceasta se face.
Planificarea este legata de
ordonare, insa termenul de
planificare are si conotatie de
proces. La nivelul teritoriului
problema se pune in raportul
intre intamplator si planificat,
haotic- ordonat, dezvoltare
libera dezv.planificata.
Sistemul socialist milita pentru
o planificare totala (inclusiv a
individului) spre deosebire de
planificarea ponderata, strict
necesara.
Planificarea
apare
ca
o
necesitate.
1. Necesit umane individuale
necesitati
biofiziologicegenerate de conditiile de
existenta
nevoi
culturalebunuri culturale materiale
2. Corxistenta
colectivitatiinevoi sociale- sociale, morale
Starea
in
teritoriu
este
intotdeauna
o
stare
contradictorie data de relatia
dintre confortul locuirii in
teritoriu
si
consumul
de
resurse; consumul nu trebuie
sa depaseasca resursele.
Se
impune
nevoia
de
planificare fizica - nevoi
umane-nevoi ale naturii
-Sociala - nevoi umane
-Economica - nevoi umanenevoi ale naturii
Planificarea
fizica
este
consecinta
planificarii
economice
Raporturile
sociale
sunt
consecinta raporturilor intre
planificarea fizica si cea
economica.
Nevoia de planificare este
neglijabila in gindirea liberala si
exacerbata
in
gandirile
totalitariste.
Planificarea are in vedere
normalul? media unor stari din
teritoriu- insistemul totalitar nu
se avea in vedere performanta.
Raportul
intre
individ
si
colectivitate- la nivelul societatii
comportamentul
in
cadrul
teritoriului urmareste interesul
individual si interesul colectiv.
Societatea socialista impune
abordarea colectivista,
dar
produsul este individualist .
Educarea interesului privat
impune cultivarea interesului
pentru sporirea colectivitatii. Sau introdus niste reguli care
propun ordonarae.
Planificarea, mijloc usor de
stapanit, asigura un raspuns
mediu exacerbata, fiind la
moda nu numai la noi ci si in
tari capitaliste- in Anglia
A fost redusa intotdeauna
pentru ca existenta societatii
engleze se bazeaza pe un
cadru legislativ si traditional
foarte puternic implantat si inca
din copilarie. Planificarea este
doar la scara redusa: ex, un
comerciant care isi deschide un
magazin intr-o casa- monument
istoric nu o va distruge
niciodata
ca
valoare
arhitectonica.
In franta planificarea a pina in
1965.
In
Suedia
70
%
din
apartamentele din Stockholm
nu sunt proprietate particulara.
Architecture et tehnologie in
1957 este punctul de la care
porneste
lupta
impotriva

planificarii, care standardizeaza


individualizarea;
LArchitecture daujourdhui
este al doilea imbold manifestat
impotriva uniformizarii.
Incepe sa apara o diversitate
legislativazone
de
administrare concentrata- zone
de
ansamblu,
cuprinzand
elemente
care
impun
dezvoltarea arhitecturii;
Ex:-tratarea in mod deosebit a
nivelului doi al constructiei sau
sau a unei part a fatadei.
Amenajarea teritoriului impune
planul de amenajare, care
trebuie sa se evidentieze printro gandire deschisa, ca un
sistem deschis; sa raspunda
sistemului de nevoi si realitatii
teritoriului,
sa
asigure
modernizarea spatiului interior.,
sa asigure reglarae intre starea
interna a sistemului si intrari.
Carta europeana arhitecturii
Curs 5
1. Elemente de cadru si criterii
pentru activitatea de urbanism
si amenajarea teritoriului
2. elemente
fundamentale
pentru realizarea diferitelor
programe
elemente de criteriu- exista 7
grupe;
1. resursele
naturale
,
economice si umane ca baza
si obiect al actiunii de
valorificare a teritoriului; se
exprima in valori
-capacitati tehnice
-grupe de profesionalitate
2. spatiul -sub toate formele in
care apare- ca mediu in care se
desfasoara actiitatea umana;
spatiul - ca viziune pe niveluri
de teritoriu ocupat
-viziunea sistemica
asupra
spatiului---nevoia
intelegerii
structurilor concrete la diferite
niveluripotenta
de
dezvoltare; prin amenajarea
teritoriului trebuie puse in
evidenta
potentele
de
dezvoltare.
Potenta de dezvoltare- a scoate
din ceva maximum; intelegerea
complexa
a
mediului,
a
spatiului ca mediu de locuit, a
locuirii
A locui= a ocupa un spatiu
(conceptia anterioara
Un teritoriu in care se manifesta
viata omului ( conceptia
moderna)
Acest concept de locuire definit
teritorial trece de la un spatiu
privat la un spatiu general
Mediu sau spatiu ca mediu
poate fi descompus in functie
de diferite criterii-mediu natural
sau mediu artificial in masura in
care luam in consideratie
componentele care definesc
mediul
Mediul in care artificialul
depaseste
70%
devine
incomod
Mediul
in
care
naturalul
depaseste 70%
devine
incomod
exista mediu - functionalformal-economic-social-juridicinformational
Apare
coroborarea
intre
calitatea mediului si calitatea
locuintei- locuirea nu se mai
poate
lega
exclusiv
de
apartament.
Fenomenul de aculturatie=
proces de ridicare culturala a
unei succesiuni de generatii
( taranul mutat la oras); impune
adecvarea, nevoia de adecvare
a spatiului, asigura adecvareaptr
ca
salveaza
spatiul,
transgreseaza
adecvarea
numita stare de adecvare de la

spatiu
la
comportament,
favorizeaza adecvarea prin
traditie, obisnuinta, prevederi
legale
Potentialul
de
adecvare,
suportul de adecvare, relatii
dialectice pe care le constituie
ordinea sistemului;
Arhitectu
trebuie
sa
stapaneasca
planificarea
dezordinii urbane;
o
categorie
o
constituie
elementele de mijloc (??)
Calitatea locuitului se masoara
prin indicele calitatii vietii
Gradul de bonitate - tehnologie,
clima,comportamentul
uman,
atitudinole---siguranta locuitului
elemente care impun locuitul
locuinta, amenajarile, dotarile
asigura locuitul
-clima, materialele
conditioneaza
locuitul
---comportamentele, atitudinile
confortul este diferit in timp si
spatiu;
este circumscris
teritorial? prin referirea unei
colectivitati la un anumit loc??.
Spatiul -ca locuire
Locuitul= conditionare a unui
loc ( teritoriu prin extindere)
prin ocuparea, folosirea si
amenajarea lui de catre o
colectivitate in concordanta
cu modul sau de viata, de
dezvoltare
economica,
sociala, in raport cu mediul,
in contextul unui continuu
proces de interventie asupra
spatiului.
Raportul cantitate- calitate
trebuie mentinut in forma
optima; ex, in America inainte
de razboi raportul mobilitatestabilitate ; dupa razboi creste
mobilitateazilnica,
saptamanala, anuala----servicii
foarte
rare?
pentru
desfasurarea mobilitatii.
3. timpul
-desfasurare,
mecanism,
modificare, durata, valabilitate
in mentinetrea in timp a unei
organizari spatiale
- ca desfasurare- urbanismul
este o activitate continua, care
are un element particular,
continuitate cu praguri
Activitatea de urbanism
sistem; adaptarea sistemului la
conditiile de mediu impune de
fapt ( acumularile cantitative
duc la salturi calitative ).
Este un proces continuu cu
praguri ( M1, M2
sunt
momente de reactualizare)
Inainte de 89 reactualizarea se
facea obligatoriu in 3 ani, dar
aceste momente nu coincideau
cu momentele la care era
nevoie de o reala actualizare si
toate acestea se rezumau la
niste schimbari sau se renunta
la planul vechi si se facea unul
nou
TIMP REACTUALIZARE
4.durata,
valabilitate,
mentionareconceptul
dezvoltarii durabile
-mentenanta,
pastrarea
resurselor, a unui spatiu, a unei
caracteristici
punere la punct - punere in
opera
5.elemente
:
tehnologie,
stiinta, arta ca mijloace de
realizare;
Arta prin intermediul esteticii .
6.
exista
3
categorii
colectivitati umane- beneficiar
si utilizator.
Populatia in teritoriu structura,
mobilitate, nevoi
Structura
populatiei
este
abordata in sistem occidental;
impartirea intra in domeniul
aprecierii muncii

sector primar- extractie mat


prime,
agricultura,
vanat,
pescuit
sector secundar- prelucrarea
materiilor
primeindustria,
constructiile
sector
tertiarseviciile
( comert, transport, banci,
invatamant,
sanatate,
cercetare, proiectare)
Diferentele nu apar in raport cu
natura muncii, ci cu scopul
muncii
Orasul a evoluat de la
preponderenta
sectorului
secundar la cresterea ponderii
sectorului
tertiarspecific
societatii moderne.
Aceasta activitate tinde spre
realizarea
unui
obiectiv
intotdeauna unic: crearea unor
conditii optime in teritoriu.
Urbanismul este o activitate
care tinde catre un obiectiv pe
care nu-l atinge niciodata, tinde
asimptotic.
Caracteristic pentru urbanism
este
activitatea
interdisciplinara; particularitatea
unei
anumite
forme
de
invatamant.
1. abordarea disciplinara
2. abordarea interdisciplinara
mai multe discipline
urbanismul- o multidisciplina
7. abordare multidisciplinaradisciplinele devin grup de lucru
cu
instrumente,
metode,
program comun; au un limbaj
stiintific comun.
Individul care abordeaza o
astfelde metoda are o formatie
interdisciplinara.
Activitate urbanistica pe baza
planificarii
prin
prisma
prognozei

proces
de
ordonare
comportamentala in sistemul
ambiental

modificari
spatiale
(adaptare)

mod
comportamental uman specific
modificare a modelului
comportamental in spatiu
Activitate de urbanism si
amenajare activitate practica
- teoretica - metodologica
cibernetica: a cunoaste -> a
descrie -> a conduce
- modelarea
in
arhitectura&urbanism din
perspectiva cibernetica
- a fomula (cu referire la
sistemul respectiv) niste imagini
subiective.
Raspunsul la intrebarea cum
interactioneaza el.
Care
sunt
ele.
Reflecta
conceptia
despre
viata
individului respectiv; angajarea
ideologica. De aceea, sunt
subiective.
Diversitatea (simultana sau
succesiva ) a imaginilor.
Realitatea reprezentabila a unui
sistem
=
rezultatul
unor
negocieri alternative.
CURS 7
Cunoasterea sistemica prin 2
moduri de abordare: - sinteza analiza
SINTEZA ANALIZA
Analiza : a obtine informatii
asuprea intrarilor & iesirilor
sistemului
Sinteza : pe baza acestor
informatii
se
construieste
sistemul dorit dupa
cunoasterea lui prin analiza.
Teoria sistemelor se refera la Structura - in sens anatomic Functionalitatefiziologic
Comportamrnt- ontogeneza
Comportarea - modul in care un
sistem raspunde in raport cu
mediul. Aceste informatii se

constituie
in
Imagini
caracteristice care formeaza in
final imaginea generala a
sistemului.
Modalitati de analiza
1. observatia
2. deductia
3. analogiatransferarea
caracteristicii de la un obiect
cunoscut la un obiect pe care-l
studiem
Mijloace de analiza
1. total
2. partial
3. indirect
Teoretic se implica in gandirea
cibernetica, experimental este
dificil de realizat.
Experimentul partial se refera
numai la o anumita sectiune.
Experimentul
indirectse
realizeaza prin macheta; in
special se refera la structura de
rezistenta.
Pe
temeiul
analizei
se
constituie abstract si fizic un
sistem care sa aiba o anumita
functiune.
Pentru a descifra relatiile se
obtine un sistem performant
optim.
Sinteza operatia inversa
analizei. A construi pe vechiul
sit un sit nou perfectionat.
A face analiza&sinteza a
modela si obtine modele.
Modelul - o reprezentare a
realitatii care se construieste
prin expresii caracteristice.
Poate sa se refere la : trecut,
prezent sau viitor.
Modelul M al unui sistem S este
un alt sistem S, care din
anumite puncte de vedere este
echivalent cu S si care poate fi
stabilit si studiat mai usor decat
acesta.
Modelarea structural cantitativa
- forma superioara a modelarii
in baza careia se utilizeaza
asa numitii amplificatori ai
capacitatii intuitive
Modelul de lucru ne folosim
de el ca un instrument de mijloc
in analiza si sinteza originalului.
Modelul mijloc de planificare
logica a procentului de lucru
-prin
el
se
realizeaza
sistematizarea datelor
Etapele ce trebuiesc urmarite
pentru analizarea unui model
de lucru:
1. Cercetarea
obiectului;
abordarea temei.
Tema
cuprinde
definirea
obiectului de studiu in limitele
sale esentiale ( la nivelul naturii
sale si ai parametrilor lui
caracteristici )
Programul

precizeaza
componentele obiectivului de
studiu la nivel cantitativ si
calitativ, precum si parametrii
de comportare in timp.
Tema program imbinarea
acestor relatii.
E posibil ca beneficiarul sa
propuna
doar
tema,
iar
arhitectul sa propuna programul
cercetare.
2. a) intentia pe baza de
selectie propune conturarea
unei idei a modelului, precum si
incercarea de a o contura
spatial.
a1) obiectul modelului
proiectul foarte important
pentru analiza;
ce lipseste ? ce se cere? Ce
trebuie facut ?
raspunsul in timp; cercetare si
analiza in teritoriu.
Necesitate acea parte a
nevoii care trebuie completata
pentru a fi satisfacuta.
a2) datele cunoasterii de
ansamblu.

Aceste concluzii apar ca: - teze


afirmatii cerute
- ipoteze afirmatii puse sub
semnul
incertitudinii,
al
conditionarii
a3) precizare scopului date
formate de catre beneficiar
induse de
norme
de precizare (cantitativ sau
calitativ)
a4) enuntarea modelului in
baza unui model de enunt
combinarea tuturor informatiilor
anterioare in fraza:
Daca (=constatare) si daca
(=scop) atunci (practica) adica
(comportament)
3. Traducerea
modelului

inovatiei
- continutului
- premiselor
4. Testarea modelului:
Modelarea informatica ofera
posibilitatea testarii in virtual a
unei cladiri.
4. Expunerea finala
Utilizarea unui model se
realizeaza prin informatie si
simulare
-intre subiect si obiect
-intre model si realitate
Ponderea subiectului nu poate
fi
exclusa
din
realitatea
modelului
CURS 8
Categorii de modele :
- sunt definite in raport cu
niste criterii:
1. in raport cu gradul de
generalitate
al
modelelor,
raportat la intinderea lor.
a) dupa generalitatea modelelor
: - specifice se refera la
obiecte particulare reprezenta
cazuri specifice
- generale se refera la o clasa
de modele, o categorie de
obiecte
b) depa profunzime: - globale
dau informatii referitoare la
ansamblu
- partiale informatii cu privire
la o parte a obiectului
- modele - orizonta - verticale
Cele
orizontale
iau
in
consideratie obiectul respectiv
intr-un plan si se mai numeste
model de palier.
Cele verticale modelele de
ierarhizare
sunt
luate
in
considerare in
raport
cu
alcatuirea sistemului respectiv.
Sensul de vertical poate fi luat
in considerare cu raportul timp
atunci cand e vorba de
evolutie.
2. in raport cu timpul:
a) cand ne intereseaza in
evolutia lui - modelul orizontal
b) cand se are in vedere un
anumit moment din evolutia sa
modelul vertical
Modelele globale sunt in
general modele specifice. Ele
cuprind o informatie redusa
pune in evidenta detaliul.
Ex.: PUG model global.
Pentru a putea patrunde in
profunzime, avem de-a face cu
modelul global.
Modelele partiale si globale se
folosesc in paralel.
Tema primita. Modelul general
care tinde spre o solutie
modelul global model
specific (care inseamna numai
modelul
global
initial
de
principiu)
Se combina cate o alternativa
de la fiecare model partial
modelul global
Posibila solutie variante de
solutie care sunt supuse
analizei valorice (comparative)
varianta care va fi optima
pentru un criteriu; se alege o

varianta care sa raspunda


optim la cat mai multe criterii.
Fiecarui criteriu I se da o nota.
Notele sunt insumate si fiecare
varianta capata un scor. Se
scoate in evidenta varianta
convenabila.
Cu cat generalitatea unui
model e mai ridicata, cu atat
procesul de informatie e mai
redus, si invers.
- cand M tangential cu R,
atunci avem un model utopic
- cand M se suprapune peste
R, avem un model real
obiectual
Concluzie: cu cat spatiul de
suprapunere e mai mic, cu atat
problema de incadrare a lui M
in R este mai mare.
3. Scopul modelului.
a) m. explicativ descriptiv
analitic
Comenteaza analiza in raportul
dintre cauza si efect. Explica.
b) m. de planificare in care e
pusa in evidenta o strategie.
Posibila
realizare.
Se
construieste
pe
principiul
schemei.
In evaluarea metodelor de
planificare exista un moment
care se refera la consecinte,
astfel incat analiza valorica se
ia in consideratie si o analiza
de consecinte
c) m. prospective predictive
modelele
alternative
sunt
modelele care se sprijina pe
ipoteze din analiza carora se
pot aprecia momentele pozitive
sau negative. Mai sunt si
modele de dezvoltare.
d) M. metodologic (explicativ)
model
cu
caracter
organizatoric; nu rezulta, nu
apare in structura urbana
propriu-zisa, ci are rol de
activitate ce modifica realitatea
structurala.
4. Continutul
modelului.

modul in care se organizeaza in


raport cu timpul de gandire
propus.
a) m. formal
b) m. conceptual se refera la
un concept, el putandu-se
evidentia in forme diferite.
c) M.
analogic
materialmanifest
5. Modul de exprimare al
modelului
a) iconic
b) real obiectual
c) analitic o parte a obiectului
d) matematic formal
e) verbal
6. Timpul si valabilitatea unui
model se leaga de starea de
stabilitate a modelului.
- un proces de dezvoltare
Modelele statice sisteme
statice.Orasul ideal. Conceptul
nu accepta evolutia.
Modelele dinamice o singura
forma matematica
Poate
cuprinde
miscarea
continua a proceselor: modul
de comportament pune in
evidenta o stare a elementului
Concluzie: orice plan de
urbanism
trebuie
sa
fie
interpretat ca un plan de
echilibru de moment; trebuie sa
ramana deschis unei evolutii.
Aceasta este o cerinta pentru
asigurarea dezvoltarii viitoare
care se poate propune &
presupune.
Modelele in urbanism sunt
utilizate
prin
simulare
si
optimizare.
Simulare: - a utiliza modelul
pentru a pune in evidenta
limitele de stabilitate ale
sistemului.

In legatura cu deschiderea
modelului se introduce ca factor
important subiectivismul ; e
motivul pentru care se insista
pe variante alternative.
Exista o interpretare adiacenta
a ideii de model modelul de
viata;
este
o
rezultanta
reprezentativa pe plan teoretic
a unei stari de lucru sau in
practica
existentei,
transpunerea in realitate a unui
m. de lucru.
Calitatea vietii: - raportul dintre
aspiratii si posibilitatea de a le
realiza.
CURS 9
MODELE
URBANISTICE
FUNDAMENTALE:
Modele conceptuale definitorii
in ceea ce priveste doctrina
urbanistica
Modul de lucru modul de
viata - concepte ale existentei
in cadru urban
Conceptie despre locuire
anumit model conceptual
Ex.: de la postmodernism a
ramas ideea contextualismului
ca fiind valoroasa atat in
arhitectura, cat si in urbanism.
Model urbanistic fundamental
teorii care parcurg acest drum
lasa in urma lor un bagaj de
repere de care profita urmatorul
curent (al caror suport sunt)
Fr.Choay
- alegoria
patrimoniului concept nou.
Prin acest termen se subliniaza
valoarea
exemplara
a
modelului ca imagine monolita
nedisociabila de suma detaliilor
structuraliste.
Modelele
preurbaniste erau redate prin
niste imagini, descrise prin
vorbe si ca imagine unica idee
functionala.
M. progresist. Socialistii
utopici francezi.
Owen, Fourrier
Conceptul lor pornea de la
inregistrarea unei stari foarte
grave a orasului, mizerie
indeobste periferia.
Modele preurbane
1.MODELUL PROGRESIST
Conceptul sustinea urmatoarele
principii:
1) Individul uman este luat in
considerare ca tip.
2) Tehnica si stiinta
componente de viitor. Acestea
trebuie sa-si rezolve relatiile
contradictorii cu natura.
3) Preferinta pentru spatiul larg
deschis, ca ideal urbanistic
dotat corespunzator si bogat
plantat.
Necesitatea
unei
tipologii a spatiului
4) Estetica ca produs al unei
ordini austere, impunandu-se o
coincidenta intre logica si
frumusete.
5) Preocupare pentru locuirea
standard.
6)
Atmosfera
de
oras
caracteristic secolului trecut
este repudiata.
2.MODELUL CULTURALIST
1) Interesul deosebit acordat
grupului uman
2) Recunoasterea importantei
progresului industrial sprijinit pe
productia manufacturiera
3) Primatul
necesitatilor
spirituale
asupra
celor
materiale
4) Compartimentarea
foarte
clara a spatiului de locuit;
contrast cu spatiul natural /
istoric.
5) Organizare
fara
trasee
geometrice in conditiile unei
estetici care sa se suprapuna
spiritualitatii si logicii.

6) Ideea
prototipului
e
abandonata
in
favoarea
unicatului
Modelele
preurbaniste
socioeconomice in toate
cazurile orasul, in loc sa fie
gandit ca proces, este vazut ca
obiect,
produs
atemporal,
aistoric, ageografic.
Modelele
urbanistice
fundamentale:
Se
deosebesc
de
cele
preurbane prin faptul ca sunt
gandite de urbanisti, in sensul
ca acestia nasc urbanismul
modern
Ideea
trece in domeniul
practicii, ceea ce nu exclude
utopicul.
1.MODELUL
PROGRESIST:
(azi functionalist )
Rebotezat, prin exacerbarea
functionalitatii
in
perioada
dogmatica.
- tentativa de a pune in ordine
solutii utilitare si/sau plastice.
Reprezentanti: Gropius, Mies
Van Der Rohe.
Act: Charta de la Atena din
1933
Principii:
1) Industrializarea
este
fundamentala evolutiei constr.
urbane. Interesul se departeaza
de la alcatuiri socio-economice
la alcatuiri estetico-tehnologice
Orasul sec.XX este anacronic,
nefiind contemporan nici cu
automobilul, nici cu Mondrian.
Orasul contemporan este un
mare si zgomotos edificiu
industrial.
2) O configurare prin tot ceea
ce se realizeaza a omului tip,
definita prin suma constantelor
psihofiziologiei umane
a) un urbanism oriunde acelasi,
cu conditia de a fi eficient
b) abolirea strazii
c) separarea
categoriilor
functionale a spatiului
d) negarea aparatului estetic
traditional
e) dezvoltarea ideii locuintei
standardizate
2.MODELUL CULTURALIST:
1) industria baza de evolutie
a societatii
2) prioritatea totalitatii colective
si a conceptului cultural in fata
celui material
a) determinat, limitat, inchis.
b) Diferente spatiale
c) ???
d) lupta impotriva bolii moderne
a izolarii
3.MODELUL NATURALIST:
- se dezvolta in societatea
americana
a
anilor
30
(America contactul cu natura)
- descentralizare urbana
- trama de circulatii
- saracie urbana
- transport pneumatic
- descongestionare
- raspuns la marile concentrari
de populatie
Consecinte:
1. imaginea de oras dispare
intr-un sistem acentric
2. se contureaza o solutie cu
caracter universal
3. paradoxal, o foarte mare
complexitate a spatiului definit
in
sine,
complexitate
tehnologica, care il apropie de
modelul functionalist.
4. Particularitatea spatiului
pregnanta, datorita diversitatii
peisajului
5. Conformism

impune
puternic natura
Modelul functionalist cele
mai multe realizari, dar propune
cartierul satelit si a produs toate
tarele arhitecturii urbane

Modelul culturalist discutii


asupra unor aplicatii; putine
influente in postmodernism
Modelul naturalist nu a
avut aplicare directa dar a
influentat dezvoltarea periferica
Au evoluat manifestandu-se
conceptual fata de trecut,
prezent si viitor.
Natura trecut cultura
prezent viitor ecuatie
Manifestarea
lor
in
contemporaneitate (odata cu
decaderea lor)
- firesc, au devenit obiectul
unei noi critici
- noile
modele
sunt
conceptuale ( lipsite de valenta
de fundament)
cu caracter de umanitate
- apar doua directii directie
tehnologica
- directia spatiului umanizat
reevaluarea problemei omului
- motivate de 2 situatii: cresterea masiva a mobilitatii in
teritoriu
- cresterea nevoii de spatiu
construit
- tehnologia este stimulata a
se dezvolta
- apar mega structuri care
contin adevaratele cartiere
- spatii subterane urbanism
subteran
1. Conceptul
tehnologic

neaga
insusi
orasul
ca
specialitate si diversitate
neglijeaza faptul ca cadrul
necesar pentru viata e mai mult
decat un simplu utilitar.
2. Directia
umanista
care
reevalueaza conceptul omului
- motivul aparitiei consecinta
a instrainarii omului
- mobilitatea si cresterea
populatiei
- aglomeratia, standardizarea
- aglomeratie comportament
dezaxat
comportament antisocial
- critica adusa de analisti
psihologi istorici si geografi
3.
manunchiuri
comportamentale:
1. ideea continuitatii spatiotemporare, a cadrului urban.
Cum s-a construi un oras, nu
ce s-a construit .
2. ideea importantei climatului
existential
- studii psihosociologice
- critica asupra Chartei de la
Atena nu a principiilor, ci a
metodelor de realizare.
- Incercare de a impaca
tehnologia
cu
rezolvarea
conditiei umane
3. analiza perceptiei urbane.
- ansamblul standardizat,
fiecare alta imagine
CURS 11
Reevaluarea
pe
linie
umanistica a modelelor
3 subiecte, 3 noi abordari ale
celor 3 modele fundamentale
fundamentale
1. o
directie
in
sensul
continuitatii temporal spatiale
a cadrului de viata
- pe 2 planuri 1
continuitatea in timp a orasului
- insemne de cultura urbana
diferite de la un moment la altul
- juxtapunerea
- alaturarea
-- 2 continuitatea din punct de
vedere a cantitatii spatiului
2. importanta
climatului
existential
- sociologi psihologi
- critica segregarea pe criterii
functionale comportamente
antisociale
3. analiza perceptiei urbane

- mod de abordare estetica a


cadrului construit - rece, uscat
- influenta pe care morfologia
urbana
o
are
asupra
comportamentului uman
- preocuparea
pentru
psihologia spatiului de munca
- fereastra in hala blindata
- birouri peisaj
- parcuri industriale
- piete preuzinale
Concluzie: nu se mai discuta pe
planuri si elevatii, ci direct in
spatiul construit.
- analiza perceptiei urbane : intelegere concepere
interventie
3 calitati ale spatiului in care va
lucra: - specificitate - lizibilitate semnificatie
- negociere intre arhitect si
utilizator
- analiza prin intermediar
J.Jacobs - tipologie urbana tipologie functionala
Spatiul

centrifugal
sociofugal
1. Continuitatea sensurilor de
dezvoltare
2. Complexitatea preocuparii
pentru caracterul spatiului in
particularitatea lui.
- tehnologia devine prezenta
estetica
- modelul ramane valabil in
arhitectura; in plan conceptual
e necesar ca pilon de fixare a
oricarei idei
- modelul se leaga de ceea ce
se numeste ideologie
Rolul urbanismului:1. Punct de
plecaren 2. scop 3. cadru de
utilitate (adaptare la spatiu) 4.
criteriu de finalizare
Intre ideologie si stiinta este o
coraborare in cadrul careia
intervine religia.
Ideologie utopie
Stiinta - tehnocratie