Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE


ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNAIONALE

REFERAT
DIAGNOSTIC INTERCULTURAL
ROMNIA-ITALIA

STUDENT

CUPRINS

1. Generaliti ......................................................................................................................2
2. Prezentarea rilor ...........................................................................................................4
2.1 Prezentarea fiecrei ri ..............................................................................................4
2.2 Caractere culturale .....................................................................................................7
3. Elaborarea unui diagnostic cultural pentru Romnia i Italia .........................................8
3.1 Dimensiuni culturale prezentate de Geert Hofstede . Valori, grafic i comparaii ....8
3.2 Argumente n favoarea/defavoarea dimensiunilor culturale 10
3.3 Originea referinelor culturale ..12
Bibliografie .......................................................................................................................13

1. GENERALITI
Studiul problemelor interculturale nu este un domeniu nou. Oamenii au interacionat
cu diferite culturi de-a lungul istoriei pline de rzboaie, peregrinri i schimburi de bunuri.
Contactul intercultural a devenit o realitate a vieii de zi cu zi. Dezvoltarea interdependenei
oamenilor i culturilor n societatea global a secolului XXI ne oblig s acordm mai mult
atenie problemelor interculturale.
Pentru a nelege diferenele i similitudinile ntre valorile i comportamentul
romnesc i cel al altor naiuni i pentru a gsi explicaii pentru comportamentul i
preferinele romnilor de astzi, trebuie luat n considerare termenul cultur. Culturile
naionale sunt structuri complexe. Diferenierile dintre culturile naionale se pot realiza n
funcie de anumite dominante specifice. Fiind un fenomen de grup, cultura este mprtit
de colectiviti umane, naiuni, regiuni, organizaii, coli, biserici i familii.
Adaptarea Romniei la realitatea european i mondial, precum i a altor ri la
realitatea romneasc, presupune analizarea i alegerea practicilor manageriale care se
potrivesc ntr-un context sau altul si exist o serie de factori care trebuie luai n considerare
atunci cnd este vorba despre implicarea n afaceri la nivel internaional: diferenele
culturale, diferene ideologice, mediul de negociere, birocraia din ara strin, instabilitatea
politic i schimbrile economice, securitatea financiar naional i internaional.
Cultura este considerat o form de programare mental, colectiv mprtit i
susinut de indivizi ntr-o organizaie sau grup etnic.
Profesorul G. Hofstede abordeaz nivelul invizibil al valorilor culturale. Hofstede i
construiete analiza pornind de la urmtoarele cinci dimensiuni diferite ale valorilor ,
deinute de membrii diferitelor culturi: modul de percepie al inegalitii sociale, al puterii i
al autoritii, i modul de relaionare cu autoritatea; modul de relaionare ntre indivizi i
grupuri; implicaiile sociale i emoionale ale faptului de a fi nscut de sex masculin sau
feminin; modaliti de a face fa incertitudinilor i situaiilor ambigue, controlul agresiunii i
exprimarea emoiilor; orientarea ctre viitor spre deosebire de orientarea ctre trecut i
prezent.

Cele cinci dimensiuni culturale au fost denumite, ulterior: PDI (Indexul Distanei
fa de Putere), PDV (Individualism), MAS (Masculinitate), UAI (Indexul de Evitare a
Incertitudinii) i LTO (Orientare pe Termen Lung).
Implicaiile acestor dimensiuni asupra comportamentului de la locul de munc i, n
consecin, cele mai aplicabile teorii de management i management al resurselor umane n
diferite culturi, sunt majore.
Indexul distanei fa de putere poate funciona ca un barometru privitor la nivelul de
corupie pe care l favorizeaz o anumit cultur. Indexul de individualism poate fi o
indicaie a produsului intern brut pe cap de locuitor, adic, cu ct crete produsul intern brut,
cu att crete nivelul de individualism. Indexul de evitare a incertitudinii semnalizeaz gradul
de toleran fa de minoriti, spre adaptarea de noi tehnologii, timpul petrecut pentru
planificare strategic n organizaii. Orientarea pe termen lung, respectiv, orientarea pe
termen scurt, pot indica nivelul de economii al oamenilor din cultura respectiv i nivelul de
investiii n valori imobiliare.
Pe baza rezultatelor studierii valorilor culturale ale unei naiuni pot fi anticipate i
evaluate succesul sau eecul unei afaceri n plan internaional, cu att mai mult, atunci cnd
este vorba despre un manager strin care are o afacere ntr-o ar diferit de ara de origine.
Capacitatea de a comunica n limba rii destinatare, este o alt condiie a succesului afacerii.
Acestea pot fi o condiii de care s depind succesul sau eecul afacerii n sine.
Fiecare cultura trebuie analizata n propriul ei context, si nu prin concepte
integratoare de genul "umanitatii ca ntreg" sau a "evolutiei umanitatii".

2. PREZENTAREA RILOR
2.1 Prezentarea fiecrei ri
ROMNIA
Este o ar situat n sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunrii, la nord de
peninsula Balcanic i la rmul nord-vestic al Mrii Negre. Suprafaa Romnia se intinde pe
o arie de 238 391 km. Clima Romniei este determinat n primul rnd de poziia sa pe glob,
precum i de poziia sa geografic pe continentul european. Aceste particulariti confer
climei un caracter temperat continental cu nuane de tranziie.
Conform ultimului recensmnt din 2011, Romnia avea o populaie de 21 680 974 de
locuitori, dar in prezent cu sigurana numarul lor a scazut undeva la 18-19 milioane de
locuitori. Structura etnica n Romnia este formata din: romni 90% , unguri 6,6%, rromi
2,5%, ucrainieni si germani fiecare 0,3%, rusi si turci fiecare 0,2%, alte nationaliati 0,2%.
Din punct de vedere al religiei, cea mai mare parte a popula iei Romniei, respectiv
86,7 % s-a declarat ca fiind de confesiune cretin ortodox, restul comunitatiilor religioase
fiind imparite in: romano-catolicism (4,7%), protestantism (3,7 %), penticostalism (1,5 %) i
greco-catolicism (0,9 %).
nvmntul urmrete realizarea idealului educaional ntemeiat pe valorile
democraiei, ale diversitii culturale, pe aspiraiile individuale, sociale i contribuie la
pstrarea identitii naionale n contextul valorilor europene. Idealul educaional al colii
romneti const n dezvoltarea liber i armonioas a personalitii individului n vederea
unei integrri eficiente n societatea bazat pe cunoatere.
Presedintele actual al Romniei este Klaus Iohannis. Preedintele este ales prin vot
universal, egal, direct, secret i liber exprimat. n urma amendamentelor din 2003, mandatul
de preedinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Preedintele numete primul-ministru, care la
rndul su numete Guvernul. n timp ce eful statului i are reedina la Palatul Cotroceni,
primul-ministru mpreun cu Guvernul i desfoar activitatea la Palatul Victoria.
Parlamentul Romniei este bicameral, fiind alctuit din Senat, cu 137 de membri, i Camera

Deputailor, cu 314 de membri, iar un numr de 18 locuri suplimentare n Camera


Deputailor sunt rezervate reprezentanilor minoritilor naionale.
Dup ncheierea Rzboiului rece n 1989, Romnia i-a mbuntit relaiile cu Europa, a
aderat la NATO n 2004 i a aderat la Uniunea European. Tratatul de aderare a Romniei a
fost semnat la Luxemburg, la Abaia Neumnster, pe 25 aprilie 2005 i a intrat n vigoare la
1 ianuarie 2007, dup ratificarea sa de ctre cele 25 de state ale Uniunii Europene.
Romnia are o cultur unic, care este produsul geografiei i evoluiei sale istorice
distincte. Este fundamental definit ca fiind un punct de ntlnire a trei regiuni: Europa
Central, Europa de Est i Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevrat inclus n nici una
dintre ele. Identitatea romneasc a fost format pe un substrat din amestecul elementelor
dacice si romane, cu multe alte influene.
Din punct de vedere al reperelor istorice medievale, teritoriul a fost locuit ncepnd cu
mileniul 2 nainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. ncepnd cu secolul 6
nainte de Hristos, n regiunea Dunrii de Jos sunt semnalai geii, iar n inuturile Banat i
Transilvania, dacii. n vremea lui Burebista (82-44 .Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: n
nord - Carpaii Pduroi, n sud - munii Haemus (Balcani), n vest - confluena rului
Morava cu Dunrea mijlocie, n est - rul Bug.

ITALIA
Este un stat unitar, republic parlamentar, aflat n Europa de sud. Suprafata Italiei se
intinde pe o arie de 301.338 km. Clima Italiei este deosebit de diversa, datorit ntinderii
mari pe longitudine i datorit configuraiei interne predominant montan. n mare parte din
regiunile nordice i centrale continentale, clima are caracteristici de la subtropicale umede
pn la continentale umede i oceanice, deci intalnim o clima continentala in Nord, cu ierni
relativ reci si veri calduroase, si mediteraneana in peninsula, cu veri secetoase si calde si ierni
ploioase si blande.
Italia are o populatia de peste 61 de milioane de locuitori, fiind a cincea cea mai
populat ar a Europei. Este o ar foarte dezvoltat i are a treia cea mai mare economie din
zona Euro i a opta din lume dup PIB nominal. In structura etnica a italiei grupurile
minoritate sunt foarte mici si sunt formate din germani, sloveni si francezi.
5

Din punct de vedere religios, Romano-catolicismul este de departe cea mai mare religie
din ar, dei Biserica Catolic nu mai este oficial religie de stat. Proporia de italieni care se
identifica ca romano-catolici este de 87,8%., dei doar aproximativ o treime din aceste s-au
descris ca fiind membri activi (36,8%). n 2009, au venit 1 milion de musulmani n Italia care
fac 1,6 la sut din populaie, dei, numai 50.000 dein cetenia italian. Previziuni
independente pun populaia islamica din Italia oriunde de la 0,8 milioane, la 1,5 milioane .
Exist mai mult de 200.000 de adepi ai credinei originare din subcontinentul indian: 70000
hindui, buditi.
Educaia public din Italia este gratuit i obligatorie de la 6 pn la 15 ani, i are o
etap de cinci ani de clase primare i ntr-un stadiu de opt ani de clase secundare, mprit n
prima clasa de liceu (gimnaziu) i a doua coal de grad secundar (sau liceu). Italia are un
standard ridicat de educaie public, depind de alte ri comparabile dezvoltate, cum ar fi
Regatul Unit i Germania. ara are att sisteme publice, ct i private de nvmnt.
Preedintele Italiei, actualmente Sergio Mattarella din 2015, este eful de stat al Italiei.
El este ales n funcie pentru un mandat unic, de apte ani, de ctre camerele Parlamentului
reunite n edin comun. Italia are o constituie democratic, elaborat de Adunarea
Constituat format de forele antifasciste care au contribuit la nfrngerea fascitilor i
nazitilor n Rzboiul Civil Italian. Italia are un sistem de guvernare parlamentar, bazat pe un
sistem de vot cu reprezentare proporional. Parlamentul este bicameral, dar cele dou
camere, Camera Deputailor (cu sediul n Palazzo Montecitorio) i Senatul (cu sediul n
Palazzo Madama), au aceleai puteri. Primul ministru este eful guvernului si este numit de
ctre preedinte, dar trebuie s obin votul de ncredere al Parlamentului.
ITalia este bine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei
monumente, printre care se numr Turnul din Pisa i Colosseumul roman, dar i pentru
mncarea sa (pizza, paste, s.a.m.d.), vin, stilul de via, elegan, design, cinema, teatru,
literatur, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust.
Din punct de vedere al reperelor istorice medievale, spturile efectuate n toat Italia au
dezvluit prezena omului de Neanderthal n perioada paleolitic, acum circa 200.000 de ani,
urmat de sosirea omului modern acum circa 40.000 de ani. Vechile popoare ale Italiei
preromane cu ar fi umbrii, latinii (care aveau s stea la baza civilizaiei romane), volscii,
samniii, celii i ligurii, care au locuit nordul Italiei, dar i muli alii erau popoare indo6

europene; principalele popoare care nu erau de origine indo-european erau etruscii, elimii i
sicanii n Sicilia i sarzii preistorici.

2.2 Caractere culturale


ROMNIA
Imperative culturale: Romnii pun foarte mare accent intr-o afacere pe vrsta pe care o
au membrii i pe experiena acestora. . Pentru a ncepe o negociere strinii trebuie s
foloseasc metode adiacente, deoarece dac le este expus problema aa cum este ea, vor
considera ca eti prost crescut.
Adiaphore culturale: Romnilor le place mult s fie ludai, s vorbeasc despre
politic.
Exclusiviti culturale: Cnd mergi n vizit acas la un romn i nu numai acas,
trebuie s atepi s fii invitat sa te aezi,deoarece se urmeaz un protocol foarte formal i
este indicat s aduci un buchet de flori sau orice mic atenie.

ITALIA
Imperative culturale- Cnd faci negocieri cu italienii trebuie s te narmezi cu
rbdare pentru c negocierile sunt lungi, ei pornesc de la un pre ridicat dar sunt dispui s
lase mult din pre i atunci cnd se ridic de la masa negocierilor ei arat c au ctigat ceva.
Adiaphore culturale- Italienilor le place s fie ascultai, s lucreze n echip, atunci cnd
vorbeti cu ei distan cea mai potrivit este 80 cm, ca ceilali s se comporte cu finee i
delicatee
Excusiviti culturale- Nu le place s te mbraci la fel ca ei, s nu faci mancare folosind
reetele lor culinare, s ntrzii la ntlnirile stabilite.

3. ELABORAREA UNUI DIAGNOSTIC CULTURAL


PENTRU ROMNIA I ITALIA

3.1 Dimensiuni culturale prezentate de Geert Hofstede . Valori, grafic i


comparaii

\
Tara
Romania
Italia

PDI
90
50

IDV
30
76

MAS
42
70

UAI
90
75

LTO

Indexul distanei fa de putere (PDI) reflect gradul n care oamenii din cultura
respectiv percep inegalitatea social.
Individualism (IDV) se refer la msura n care o cultur ncurajeaz independena i
libertatea individului fa de grupul cruia i aparine.
Masculinitate (MAS) importana faptului de a te fi nscut femeie sau brbat;
preferina pentru competitivitate i promovare n detrimentul cooperrii i armoniei sau
invers.

Indexul de evitare a incertitudinii (UAI) este legat de uurina cu care cultura face
fa noului i i asum riscuri; gradul de anxietate al naiunii respective.
Orientare pe termen lung (LTO) este legat de perioada de timp pentru care oamenii
i fac planuri i ateapt rezultate i msura n care au tendina de a sacrifica gratificaia
de astzi pentru un rezultat viitor.

PDI

RO=90_____IT=50

Prin nivelul foarte ridicat al indexului fata de autoritate, romanii prefera sa nu intervina
in exercitul autoritatii, ci sa se supuna ordinelor de sus. Prin acest comportament romanii
semnalizeaza nevoia de centralizare in luarea deciziilor, adica nevoia de a avea lideri
autoritari si dorinta de a urma regulile acestora. Noi suntem invatati sa primim ordine de la
superior si,sa le executam fara a avea propriile noastre pareri.
In Italia, distanta fata de putere fiind putin sub medie, demonstreaza ca italienii au un
respect fata de acei aflati la putere dar ,adesea sunt cinici cu acestia. Incalcarea ordinilor
superiorilor este o sursa de amuzament pentru unii italieni, ceea ce denota ca ei sunt mai
degajati ca noi la locul de munca.
IDV

RO=30_____IT=76

Romania are un nivel foarte scazut de individualism ,ceea ce inseamna ca tindem spre
colectivism.Vestea proasta este ca valorile colectiviste ale unei natiuni sunt un barometru
pentru bogatia unei tari,deoarece individualismul indica nevoia de auto-afirmare si de
independenta financiare a societatii.
Avand un grad mare de invidualism,italienii au o atitudine mai individualista si sunt mai
increzatori decat noi romanii.Ei au mare grija fata de ei insusi si de cei din familie .
MAS

RO=42______IT=70

Romania este o tara feminina,adica membrii soceietatii cauta un mediu colaborativ si cer
sustinerea tuturor membrilor societatii.indiferent de aportul acesotra. De asemenea femeile
sunt mai putin competitive si nu urmaresc cu orice prt promovarea si castigul.
In tarile cu o masculinitate ridicata,asa cum este si Italia,masculinitatea este caracterizata
prin faptul ca barbatii urmaresc sa aiba sanse de a accede la posturi cat mai inalte,sa obtina
un salariu cat mai mare si sa fie permanent la curent cu evolutiile din domeniu
tehnologiilor,etc.
UAI

RO=90_____IT=75

Datorita gradului ridicat de evitare a incertitudinii,populatia din Romania are un grad


ridicat de anxietate in privinta viitorului,si,prefera siguranta zilei de astazi pentru a evita
riscurile.
Italia avand un grad de evitare al riscului peste mediu,arata ca totusi este deschisa spre
risc,spre elemente noi si inovatoare.Italienii lupta oarecum pentru a influenta si controla
viitorul.

3.2 Argumente n favoarea/defavoarea dimensiunilor culturale


Indexul distantei fata de putere la noi in tara are un rezultat destul de ridicat(90).
Specialistii de la Interact considera ca nivelul PDI este foarte mare. Romanii prefera o
atitudine de comoditate, ei neimplicandu-se foarte mult, decat daca vin ordine de sus.Un
argument solid pentru care Romania are un index ridicat este acela ca angajatii doresc o
relatie apropiata de un singur sef, pentru a obtine protectia acestuia si pentru a evita asumarea
responsabilitatii unor pareri contrare. Personalul din organizatii cu astfel de culturi nu
exprima pareri contrare fata de superior si,primeste ordine pe care le executa fara sa discute.
Italia avand indexul mai scazut(70) sunt mult mai degajati ca noi,si,nu iau totul asa in
serios ,dar se implica destul de mult in tot ceea ce fac indiferent daca li se cere asta sau nu.

10

Aceasta diferenta poate explica si alte paradoxuri.cum ar fi preferinta pentru a lucra


intr-un mediu anglo-american,cu stil de conducere participativ, prin distanta mica fata de
autoritate.
Fiindca suntem un popor care tinde spre colectivism, ne supunem regulilor grupului.
Grupurile au scopul promovarii intereselor membrilor acestora in detrimentul celorlalte
grupuri. Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si ca aceste putine
resurse mostenite trebuie distribuite in asa fel incat sa obtina cat mai multe,in detrimentul
celorlalti. Colectivismul reproduce o gandire agrara,in care resursa principala este
pamantul,prin urmare,cine vrea mai mult nu o poate face decat daca il deposeda pe vecin.In
viitor membrii societatii colectiviste o sa aiba oportunitati de a deveni independenti financiar
fata de cercul familiei si de a fi autoritari propriei bunastari datorita finantarilor externe.
Italia avand o cultura individualista, nivelul acestuia fiind ridicat, italienii stiu cum sa
aiba grija de ei insusi si de cei apropiati. Relatiile dintre membrii unei organizatii se bazeaza
pe interese personale.
Romania este o tara feminina, membrii societatii sunt mai colaborativi si cer sustinerea
tuturor membrilor societatii. Romania se plaseaza in tarile in care rolurile intre cele doua
sexe nu sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati
domestice. Datorita culturii feminine ,adica orientata spre relatii si cooperare ne este usor
sa deservim clientul si sa ne adaptam cerintelor sale, spre deosebire de culturi masculine cum
este Italia ,unde se percepe o usoara raceala din pozitia de client.
Romania inregistreaza un nivel foarte mare de evitare a incertitudinii(90) ceea ce
demonstreaza ca populatia are un grad ridicat de anxietate in privinta viitorului. Unii romani
au dificultati in a face fata unor situatii ambigu si opiniilor contrare ale altora. In general
oamenii din astfel de culturi se simt mai confortabil in situatii de consens general. Nivelul
ridicat de anxietate are impacat si asupra structurii organizationale. Actiunile preferate sunt
cele care rezolva situatia ambigua de astazi quick fixes ,fara a avea in vedere impactul lor
asupra zilei de maine.
Italia fiind o tara cu un nivel de evitare al incertitudinii peste medie, demonstreaza ca
populatia isi asuma o doza de risc,dar totusi este dispusa sa accepte lucruri noi fara sa se
gandeasca prea mult,prin prisma faptului ca dispun de resure foarte mari.Au o mentalitate

11

mult mai dezvoltata decat romanii,deoarece nu se gandesc sa dea gres,ci incearca sa


controleze fiecare miscare anticipand-o din timp.

3.3 Originea referinelor culturale


ISTORIC
Conform lui Geert Hofstede, indexul demonstrat al distantei fata de putere al tarii noastre,
si anume un index inalt, este datorat mostenirii Imperiului Roman. Majoritatea tarilor care au
fost ocupate de romani la inceputul erei noastre au mostenit o distanta mare fata de autoritate
datorita stilului autoritar al reprezentantilor Imperiului (exemplu Italia, Franta, Spania, etc.).
Amestecul fortat cu alte nationalitati prin migratii si lupta pentru mentinerea unei identitati
nationale sub multe stapaniri straine ar putea constitui o explicatie pentru nivelul ridicat de
anxietate. Impreuna cu nivelul de colectivism al tarii, care favorizeaza identificarea cu un
grup de interese si respingerea outsider-ilor, gradul ridicat de evitare a incertitudinii s-ar fi
putut dezvolta ca mecanism de aparare contra celorlalti.

RELIGIOAS
Religia unei tari poate fi o sursa a valorilor feminine sau masculine, in functie de modul in
care proiecteaza diferentele intre sexe. Religia ortodoxa, predominanta in Romania, este mai
inclinata spre complementaritatea sexelor decat spre subordonarea femeii barbatului.
Hofstede crede ca valorile lumii intregi vor deveni in timp mai feminine datorita faptului ca
slujbele pe care traditional le executau barbatii au devenit automatizate, iar cele ramase sunt
acele servicii care nu pot fi mecanizate si in care factorul uman si cooperarea sunt cele mai
importante. Aceste servicii cer invatarea unor valori feminine.

12

BIBLIOGRAFIE

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia;
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia;
3. http://www.calificativ.ro/Dictionar_de_popoare_si_obiceiuri_ITALIA-su27-sc80a1065-p1-tI-e4.html#anc;
4. http://geert-hofstede.international-business-center.com/;
5. Zait, D. (2002), Management intercultural. Valorizarea diferenelor culturale,
Bucureti, Editura Economica.

13