TEMA 1

1. Ai carte ai parte (romanesc)

2. Omul cat traieste invata (romanesc).
3. Timpul e cel mai bun educator (turcesc)
4. Piatra pretioasa daca nu e slefuita nu straluceste(japonez).
5. Educatia e painea sufletului(italian).
6. Fiecare copil pe care il educam este un om pe care il castigam(frantuzesc).
7. La nastere toti oamenii sunt asemanatori; prin educatie se vor deosebi(chinezesc).
8. Cine a refuzat sa inteleaga ce i-a spus mama sa va intelege ce ii va spune nenorocirea
sa (african).
9. O buna educatie este izvorul si temelia cinstei (grecesc).
10. Cartile sunt dascali tacuti (unguresc).

1. Ai carte ai parte

Acest proverb este unul foarte vechi si cred ca este foarte cunoscut. Traim intr-o lume in
care toate lucrurile se schimba, la fel si pararea oamenilor despre educatie si carte. Eu,
personal sunt perfect de acord cu aceasta zicala veche.
Traim intr-o lume moderna, in care totul se desfasoara in mod accelerat, pot preciza si
faptul ca ne aflam intr-o criza, mai putin sau mai mult reala, in care locurile de munca sunt
limitate.
Din punct de vedere economic, nici o societate nu isi permite in zilele noastre sa tina
angajati fara educatie, fara sa realizeze nimic. Pot afirma faptul ca personalul este
apreciat/remunerat daca acesta stie si altceva pe langa profilul de baza. Este important sa
cunosti o limba straina, chiar daca functia ta e de economist sau contabil sau inginer.
Din punct de vedere psihologic este putin tragic sa cunosti persoane inteligente, dar tu nu
poti purta o conversatie.
Din alta perspectiva, media ne-a prezentat de-a lungul timpului exemple nu tocmai demne
pentru tinerii din ziua de astazi. Ei ne-au prezentat diverse vedete peste noapte, o parte abia
stiu sa vorbeasca, cazul fotbalistilor sau a modelelor. Cazul acestora este mediatizat pentru ca
aceste persoane nu se prezinta cu diplomele obtinute la diverse concursuri, olimpiade
nationale sau internationale, si o parte nu se pot mandri nici cu diploma de bacalaureat.
Un om cu carte si muncitor sau cu vointa intotdeauna va ajunge acolo unde si-a propus si
isi va atinge scopul/visul.

10. Cartile sunt dascali tacuti (unguresc)

Consider ca acest proverb este unul de mare insemnatate pentru ca mi se pare relevant.
Cartile sunt la fel ca profesorii sau poate putin mai mult, in momentul in care ai prombleme
pe care nu vrei sa le impartasesti cu nimeni. In ele gasesti mereu un sfatuitor, un prieten.
Cartile ofera informatii valoroase, ajuta la dezvoltarea personala a fiecaruia.
In momentul de fata exista o multitudine de carti, cu diverse subiecte si foarte accesibile,
poti sa mergi la biblioteca, anticariaturi sau chiar varianta in format electronic gratuit sau
contar unei sume modice.
Persoanele care iubesc sa citeasca intotdeauna vor gasi in carti atat un profesor care sa ii
ajute prin ceea ce citesc sau chiar un prieten, care te ajuta la rezolvarea unor probleme.

TEMA 3

Cultura nseamn lrgirea minii i a spiritului, definiie de Jawaharlal Nehru.

Cultura este suma tuturor formelor de art, de iubire i de gndire, care, pe parcursul
secolelor, l-au ajutat pe om s fie tot mai puin nrobit, definiie de Andre Malraux
Cultura nseamn dezvoltarea perfect i egal a omului n toate privinele,definiie de John
Burroughs
Cultura este acordul tacit de a lsa mijloacele de subzisten s dispar n urma scopului
existenei, definiie de Karl Kraus
Cultura este suma tuturor formelor de art, de iubire i de gndire, care, pe parcursul
secolelor, l-au ajutat pe om s fie tot mai puin nrobit, definiie de Andre Malraux
Cultura este acel tot complex ce cuprinde stiintele, credintele, artele, morala, legile,
obiceiurile si celelalte aptitudini si deprinderi dobandite de om, ca membru al societatii,
definiie de Edward Tylor.
Termenul cultura provine din latinescul cultura,culturae, numai ca in antichitate
romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivarea pamantului, ca
actiune de transformare a naturii, sens care, in multe limbi romanice, s-a perpetuat pana
astazi. Intelesul celalalt al culturii, cultura animi , si opus luicultura agri ,ca educatie in sens
larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectualeale Romei antice, este si
el prezent printre semnificatiile uzuale actuale ale culturii, farainsa ca o asemenea perspectiva
sa devina satisfacatoare si operationala din punct devedere epistemologic.In epoca moderna,
cele mai importante contributii la studiul culturii le-au adusetnologia (sau/si etnografia),
antropologia culturala, sociologia culturii si istoria. Iata ince consta punctul lor de vedere
asupra culturii

n ceea ce priveste punctul de vedere al istoriei asupra culturii se impun cateva

precizari. Termenul istorie are aici intelesul de disciplina de cunoastere, de stiinta. Din

perspectivaacestei acceptiuni, istoria studiaza ''istoria'' societatii in general, a diferitelor

popoare, in particular, sau a unor domenii ale societatii (istoriile de ramura). Istoria este, cum
arata Catalin Zamfir, ''o stiinta care se ocupa de dinamica temporala a unor obiecteindividuale
''. Ca atare, istoria priveste cultura ca o dimensiune a societatii, ca un elementcomponent al
acesteia. Modul insa cum este privit acest raport tine de modelul explicativadoptat de istorie:
comprehensiv, cauzal, sistemic etc. Spre deosebire de alte discipline,istoria cauta sa
particularizeze fenomenul cultural la diverse popoare sau arii geografice,sa-l incadreze in
timp si sa-l reconstituie in manifestarile sale, ''povestindu-ne'' astfeldespre ''cultura Egiptului
antic'', ''cultura Greciei antice'', ''cultura romaneasca in epocamoderna'' etc. Ea savarseste
adeseori greseala de a periodiza evolutia culturii folosindu-sede criterii ex-culturale,
introducand cel mai adesea criterii politice pentru a delimita. Vomreveni cu alt prilej asupra
acestui aspect. Pentru perioada ''straveche si veche'' a omenirii(expresia apartine tot
istoricilor), termenul de cultura desemneaza totalitatea elementelor specifice vietii materiale si
spirituale sesizabile pe cale arheologica. Din acest considerentintalnim in cartile de istorie
expresii de felul ''cultura Hamangia'', ''cultura Cucuteni'', ''cultura Turdas'' etc. Este un alt
punct de vedere al istoriei asupra culturii
Reflectiile asupra culturii dinspre filosofie sunt vechi, dar despre o ramura a
filosofiei,care sa aiba ca obiect de cercetare cultura, nu putem vorbi decat de pe la inceputul
acestuisecol. In Romania, primul curs de filosofia culturii, intitulat ''Introducere in
stiintaculturii'', a fost sustinut de Tudor Vianu, in anul universitar 1929-1930 la Facultatea
defilosofie si litere din Bucuresti. De unde decurge nevoia unui al treilea nivel degeneralizare
asupra culturii? Cum priveste filosofia cultura? In ce raporturi se afla ea cucelelalte
indeletniciri teoretice despre cultura? Iata intrebari de neocolit.Concept fundamental, sintetic,
cumuland numeroase intelesuri, prezent in toate sferelegandirii, cultura poseda, pe langa
sensul de intrebuintare cotidiana, intelesuri nu de totiintrezarite, nu de circulatie, si care sunt
rezultatul unei aprofundari de natura filosofica.Asadar,''a defini cultura, ne spune Alexandru
Tanase in una dintre cartile sale de buna circulatie, inseamna a dezvalui semnificatia majora a
omenescului, a descoperi vocatia suprema a omului ca existenta constienta de sine, ca fiintare
specifica ce depasesteimediatul si se proiecteaza in viitor ca tendinta spre viabilitate si
permanenta''.Rezolvarea acestei probleme nu putea ramane in seama cugetului simplificator
siaproximativ al omului obisnuit, ''care foloseste cuvintele ca banul care umbla'' , ca safolosim
cuvintele lui Lucian Blaga, nici in seama stiintelor particulare ale culturii. Eranevoie de
aportul unor ''iubitori de zari mai adanci'', de o aprofundare de esenta filosofica,suficient de

apropiata si suficient de departata de obiectul de cercetat incat sa-l cuprindain esenta, dar si in
sfera sa.

TEMA 4

Socul cultural a fost definit pentru prima data in 1960 de catre Dr. Kalervo Oberg, un
antropologist care a afirmat ca socul cultural este declansat de anxietatea generata din
pierderea reperelor familiare si a simbolurilor contactelor sociale .
Cauzele ocului cultural:

Modul nostrum obinuit de a vedea lumea este infirmat de numeroi stimuli

verbali, nonverbali, fizici i psihologici;

Ceea ce era considerat un set consistent de valori i credine este bulversat de

schimbrile exterioare (inconsisten cognitiv);
Consecine ale ocului cultural:

Prima noastr reacie este de a lupta pentru pstrarea modului nostrum de a

vedea lumea;

Cu ct mecanismele noastre de aprare de noua cultur sunt mai intense, cu att

crete sentimental alienrii (de aceea ocul cultural este considerat ca un mechanism de
reacie la inconsistena cognitiv).
Dr. Oberg a continuat prin definirea a sase aspecte ale socului cultural :
Epuizare datorita efortului de a face fata adaptarilor psihologice cerute
Un sentiment de pierdere a reperelor si a prietenilor, familiei, statutului, carierei si
posesiei.
Sentimentul de a fi respins de catre/ sau respingerea membrilor noii culturi.
Confuzie a rolului, valorilor , trairilor si a identitatii proprii.
Surpriza, neliniste si chiar dezgust si indignare la constientizarea diferentelor
culturale.
Sentimentul de neputinta datorita lipsei posibilitatii de adaptare la noul mediu.
Pornind de la aceasta definitie a socului cultural, Oberg a dezvoltat un model de sase luni, ce
este inca folosit astazi. In principiu, acest model defineste comportamentul din prisma
activitatilor, atitudinilor, emotiilor si reactiilor fizice asociate fiecareia dintre cadrul de sase
luni, desi ciclul sau parti din acesta pot fi repetate la orice moment cu o varietate de reactii.
O prieten a dorit s plece n strintate, pentru a urma studiile universitare n strainatate. n
momentul n care a fost admis la facultate a fost foarte bucuroas, i-a planificat facut
bagajelor, despartirea de cei dragi si alte activitati de baza.

In prima luna a fost bine, a descoperit lucruri noi culinare, culturale i de mediu. Tot n
aceast perioada si-a mai dezvoltat abilitatile de comunicare.
Apoi a inceput sa se planga de colega de camera, de locul in care sta, faptul ca oamenii
din acea regiune nu erau la fel de prietenosi i lipsa unor locuri de acasa.
n urmatoarea perioada i s-a parut ca nu se mai descurca bine la cursuri si seminarii, ca
nu intelge toate cuvintele, ca ii este dor de prieteni si familie, cred ca in aceeasi perioada se
plangea de oboseala. Rezultatele la examene nu au fost asa cum s-a asteptat, iar acest lucru a
fost decisiv in venirea ei acasa. In momentul de fata, urmeaza o facultate in tara, dar in alt
oras.
Cteva sfaturi pentru a trece peste ocul cultural:

Gsetei tot timpul ceva de fcut. Uit-te la un film, mergi la un film, la un

concert, plimb-te. Evit s stai i s te plictiseti;

Concentreaz-te la prezent i las deoparte amintirile de acas. ntotdeauna vei

gsi n jurul tu lucruri bune de fcut i chestii care s-i plac;

Vorbete cu oamnenii din jurul tu, socializeaz spune-le despre tine, f-i
prieteni cu care s-i poi petrece timpul;

Particip la activiti ale comunitii, fie c este vorba de competiii sportive,

voluntariat sau un eveniment social. Nu sta degeaba!

Iei, plimb-te, exploreaz oraul din jurul tu. Nu vei rezolva nimic dac o s
stai n cas i o s le trimii mailuri celor de acas.

TEMA 6
Societatea n care trim este una complex, din aceast cauz apar multe stereotipuri
nc de la cele fragede vrste. Acestea apar din cauza vrstei, religiei, aspectului fizic, intelect,
venituri etc.
Stereotipul este ntr-o strns legtur cu prejudecata i discriminarea.
Putem defini stereotipul ca idei preconcepute, opinie fix pe care o persoan i-o
formeaz despre alta fr a se cunoaste bine.
Deobicei stereotipurile sunt negative.
n cazul relaiei elev-elev influena stereotipurilor apar prin excluderea din grup, din
diverse motive: nu fumeaz, nu citeste, nu ii place moda, nu arata bine etc. Deasemenea apar
i stereotipuri din cauza etniei, rasei, culturii, aspectului fizic.
Demersurile pe care ar trebui s le ntreprind cadrul didactic pentru a preveni
blocajele procesului de comunicare i pentru a optimiza relaia elev-elev sunt:
evidenierea unor reprezentanti ai grupului cu privire la care identificm existena unor
stereotipuri, care infirma stereotipul;
oferirea unei cantiti semnificative de informaii cu privire la acel grup privind toate
valorile si normele specifice acestuia si a membrilor acestuia;
motivarea indivizilor n sensul nelegerii corecte a grupului cu care dorete s
comunice;
identificarea propriilor noastre stereotipuri si prejudeci este esenial n realizarea
unei comunicri autentice pe termen lung ntre diferite grupuri culturale. De asemenea
constituie primul pas spre deschiderea ctre celalalt i dezvoltarea unor noi perspective
asupra grupurilor culturale cu care interacionm.
implicarea n activiti n vederea atingerii unor scopuri comune, spre exemplu:
proiectul Voluntariat n sprijinul promovrii egalitii de gen voluntare i voluntari
promovnd egalitatea de gen n licee
proiectul Fii european: implic-te n problemele societii, n cadrul acestui proiect
se desfoar activiti de formare a tinerilor privind participarea social, tratamentul
egal pentru brbai i femei i implicarea n soluionarea problemelor comunitii
legate de egalitatea de anse;
atitudinea cadrelor didactice;
educaia mixt, pornind de la ideea de a oferi acces egal la educaie copiilor de ambele
sexe, i n acest fel de a susine i promova egalitatea ntre biei i fete;
profesorii trebuie s neleag i s chestioneze critic stereotipurile de gen, ceea ce i
va mpiedica s acioneze bazndu-se pe idei preconcepute sau stereotipuri. Ei nu
trebuie s asocieze fetelor sau bieilor atribute de gen, deoarece ele pot deveni
etichetri cu consecine negative asupra dezvoltrii identitii de gen, i a imaginii de
sine n general. Cadrele didactice trebuie s se distaneze i s se raporteze critic la

propriile stereotipuri de gen, depind astfel modul superficial n care pot fi adresate
recomandri.
De a dezvolta gndirea critic i de a pune ntrebri.

TEMA 7

Decalogul profesorului
Cunoate foarte bine clasa i face referiri la viaa de zi cu zi, respectiv la meseria pe
care elevii urmeaz s o practice.
Limbajul s fie adaptat la cunotinele elevilor.
S transmit nu numai informaiile, ci i atitudini, obinuina muncii metodice, i
ajut s tie nu ce s nvee , ci cum s nvee.
Combate stereotipurile.
Dezvolt abilitile elevilor.
Dezvolt culturile.
Nu discrimineaz i nva acest lucru i pe elevii si.
Promoveaz egalitatea anselor.
Gestioneaz conflictele cu calm i le rezolv ntr-o manier productiv.
Acioneaz cu etic.
Este deschis spre diversitate cultural i stimuleaz pe elevi s fie critici, creativi i s
emit o mare varietate de puncte de vedere, dezideratul fiind devenirea de cetean
european, cetean al lumii.
Determin pe elevi s descopere ct mai mult posibil.
Ofer sarcini de lucru care s-i asigure succesul.

TEMA 9

Activiti educative non-formale

Proiectarea activitilor de nvare pentru valorizarea spiritului creativ al elevilor.
Iniierea i dezvoltarea activitilor de nvare inter-cercuri/ateliere.
Derularea de proiecte parteneriale coal palat/club al copiilor.
Accesarea de proiecte europene n parteneriat coal palat/club al copiilor;
Iniierea de programe parteneriale coal palat/club al copiior pentru reintegrarea
copiilor care au abandonat coala.
6. Integrarea unui nr. ct mai mare de elevi n proiecte educaionale prin realizarea unei
oferte educaionale parteneriale atrgtoare.
7. Dezvoltarea proiectelor de voluntariat educaional.
8. Expoziia colar.
9. Excursia de studii.
10. Concursul colar;
1.
2.
3.
4.
5.

Proiectarea activitilor de nvare pentru valorizarea spiritului creativ al

elevilor.
Consider c aceast activitate este important pentru elev pentru a-i valorifica talentul
creativ n anumite domenii. Un exemplu bun pentru aceast activitate ar putea fi nfiintarea de
societati comerciale virtuale, care sa functioneze ca una reala, in care banii si
bunurile(activele) sa fie fictive. Aici ei pot invata despre documentele necesare in evidentele
contabile: facturi, chitante, note de contabilitate, registre, balante etc.

Dezvoltarea proiectelor de voluntariat educaional

n aceast categorie se clasifica responsabilitatea cu privire la mediul inconjurator.
Un program cu multe reusite in ultima perioada in toate scolile, liceele din oras.
Accesarea de proiecte europene n parteneriat coal palat/club al copiilor

Vad accesarea de proiecte europene n diverse parteneriate ca un lucru foarte benefic

pentru elevii colilor, pentru dezvoltarea abilitatilor etc. As vedea o oportunitate foarte buna
pentru elevii de scoli gimnaziale si licee pentru dezvoltarea talentelor i deprinderilor.

TEMA 10

Conform afirmaiei lui E.M.Lipianski, toate aceste lucruri sunt necesare pentru
dezvoltarea persoanal i continua a fiecarui indivit.
Vizitarea unei alte ri, att din interes personal, ct i n interes de serviciu sau chiar
de studii ma ajuta la adaptarea la noul mediu mult mai usor, astfel voi trece cat mai repede
peste socul cultural, in cazul in care acesta va aparea.

Doctorul cultura
Pentru a ne cunoaste mai bine!