Sunteți pe pagina 1din 71

COALA POSTLICEAL SANITAR LOGOS

PROIECT DE DIPLOM

COORDONATOR:

ABSOLVENT

Borbely Anioara

Perju Laurentiu

2015

NGRIJIREA PACIENTULUI CU
RECTOCOLITA ULCERO
HEMORAGICA

MOTTO: Snatatea este o comoar pe care puini tiu s


o preuiasc, dei aproape toi se nasc cu ea.
Hipocrate

CUPRINS

CAPITOLUL I.INTRODUCERE N NURSING


I.1.DEFINITIA NURSINGULUI
CAPITOLUL II ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV
II.1.NOIUNI GENERALE
CAPITOLUL III NOIUNI TEORETICE LEGATE DE RECTOCOLITA ULCERO
-HEMORAGICA
III.1.DEFINIIE
III.2. TABLOU CLINIC
III.3. EXPLORRI PARACLINICE
III.4. SEMNE I SIMPTOME
III.5.EVOLUIE I PROGNOSTIC
III.6.TRATAMENT
III.7.DIAGNOSTIC
CAPITOLUL IV. EDUCAIE PENTRU SNTATE A PACIENTULUI CU RECTOCOLITA
ULCERO-HEMORAGICA
CAPITOLUL V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIEN ILOR CU
RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA

CAPITOLUL

VI.

PREZENTAREA

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA
CAPITOLUL VII.CONCLUZII
CAPITOLUL VIII.BIBLIOGRAFIE

CAZURILOR

PACIENILOR

CU

CAPITOLUL I.INTRODUCERE IN NURSING


I.1DEFINITIA NURSINGULUI
Nursing-ul este o parte integrant al sistemului de ngrijire al sntii cuprinznd:
promovarea sntii; prevenirea bolii; ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, psihic,
handicapai) de toate vrstele, n toate unitile sanitare, aezrile comunitare si n
toate formele de asisten social.
Nursingul este o art care necesit devotament exclusiv, pregtire temeinic si talent
la fel ca orice pictor sau sculptor.Ce este mai mult?S ai de a face cu o pnz de
pictur sau cu marmura sau s ai de-a face cu organismul viu,cu fiina uman-templul
lui Dumnezeu( Florence Nightingale 1860 ).
Definiia Nursingului
Nursingul = tiina i arta de a ngriji omul sntos i bolnav;
Nursing = proces de ngrijire; esena nursingului este relaia complex profesionalterapeutic i empatic dintre nurs ( asistent) i pacient.
Nursing nseamn a ngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metod
sistematic, organizat, ce permite acordarea de ngrijiri individualizate.
In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, n sens larg, ca tiina de a ngriji.
Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficien pentru bolnav, trebuie s
cunoti arta de a ngriji.
Aceste reacii umane reclam o sfer mai larg deintervenii, de la restabilirea
sntii pn la o faz individual a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea
sntii populaiei pe termen mai lung
Nevoile fundamentale
Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se bazeaz pe atingerea independenei n satisfacerea
acestor nevoi.

Majoritatea conceptelor i modelelor demonstreaz necesitatea abordrii persoanei prin


prisma tuturor nevoilor, fiind relevant c asistenta medical, prin natura profesiei, acord
ngrijiri persoanei - ca un ntreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.
Nevoile fundamentale
Starea de boal reprezint ruperea echilibrului creat de organism cu mediul su, stare
ce constituie un semnal de alarm tradus printr-o suferin fizic i/sau psihic, o
dificultate sau o inadaptare la o situaie nou, provizorie sau definitiv. Acest
dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce pn la
respingerea social a pacientului din anturajul su.
Nevoile fundamentale
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta i hidrata;
3. a elimina;
4. a se mica, a pstra o bun postur;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se mbrca i dezbrca;
7. a-i menine temperatura corpului n limite normale;
8. a fi curat, a-i proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a aciona dup credinele sale i valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;

14. a nva.
A fi asistent medical nseamn:
s nu fi niciodat plictisit
s fi nconjurat de probleme;
s ai multe de fcut i att de puin timp;
s pori o responsabilitate foarte mare i s ai foarte puin autoritate;
s intri n vieile oamenilor, ale copiilor i s marchezi o diferen; unii te vor
binecuvnta, aii te vor blestema;
nu vei nceta niciodat s fi uluit de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a
ndura i de curajul acestora;
vei vedea viaa ncepnd i sfrindu-se;
vei repurta victorii triumftoare i eecuri devastatoare;
vei plnge i vei rde mult i vei ti ce nseamn s fi om i s fi uman!
Asistenta medical trebuie s aib urmtoarele caliti:
Competen profesional;
S acorde ngrijiri de sntate fr discriminri;
S cunoasc toat legislaia din domeniul sanitar;
Mult devotament, sensibilitate la suferina oamenilor, tact, rbdare, perseveren,
dragoste pentru aproapele su, nelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a
educa.
Personaliti din istoria profesiei noastre.

CAPITOLUL II ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV


II.1.NOIUNI GENERALE
Sistemul digestiv (digestia) are loc intr-un tub lung de 9m ,in tubul digestiv care incepe cu
cavitatea bucala (pe aici intra hrana) si se termina cu rectul (pe aici se indeparteaza
substantele neasimilate). Partile principale sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul,
stomacul si intestinele. Gura, prima portiune a tubului se afla in cavitatea bucala. Aici au loc
cele mai importante subprocese ale digestiei, incepnd cu descompunerea moleculelor mari in
molecule mai mici, dizolvabile.
Cavitatea bucala este separata de fosele nazale prin bolta palatina, alcatuita din palatul dur si
valul palatin. Limba este un organ musculos, alcatuit dintr-o radacina si un corp liber. Dintii
sunt organe dure, fixate in cavitati numite alveole dentare. Colul face legatura dintre coroana
si radacina. In consumarea alimentelor un rol important il au dintii.
In partea din fata opt incisivi (patru in dantura superioara, patru in cea inferioara), patru
canini (cate unul in partea superioara si inferioara, pe ambele laturi), opt premolari si
doisprezece molari. Saliva este secretata de trei perechi de glande salivare. In faringe
esofagul se incruciseaza cu caile respiratorii.Esofagul este o conducta musculo-membranoasa
ale carei capete sunt inchise de niste inele musculoase.
Stomacul este un sac in forma de J, asemanator cu cimpoiul, ce se imparte in trei parti
functionale: gura stomacului - cardia, fundul stomacului si portiunea terminala. Aceste parti
produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlata in mare parte de
nervi si in parte de hormoni.
Pancreasul exocrin secreta sucul pancreatic (un lichid limpede si incolor), care este condus
prin doua canale in duoden. Situat in spatele stomacului, imediat sub acesta, seamana cu o
sticla culcata. Pancreasul incepe sa produca sucul imediat dupa ce hrana a fost introdusa in
gura. O alta functie principala a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni
pancreatici, insulina si glucagonul.

Vezica biliara este un sac in forma de para atasat de partea de jos a ficatului, functia ei fiind
de a depozita bila care se produce in ficat si de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid
galben-verzui, avand in compozitia sa in cea mai mare parte apa, plus colesterol, saruri biliare
si acizi biliari. Bila se elimina prin canalul biliar comun in duoden unde se amesteca cu
chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bila pentru a digera grasimile.
Ficatul, cea mai mare glanda (1,5 - 2kg), este situat in partea dreapta superioara a
abdomenului, sub diafragma. Pe fata superioara a ficatului se observa lobul drept si lobul
stang. Lobul drept este mai mare , ocupnd toata partea dreapta de sus a abdomenului. La
exterior exista o capsula conjuctiva - fibroasa din care pornesc spre interior pereti, care separa
ficatul in lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bila, care alimenteaza in
permanenta vezica biliara. Este un adevarat centru de reciclare, in special pentru globulele
sanguine rosii moarte. Durata normala de viata a globulelor sanguine rosii este de
aproximativ 100 zile.
Intestinul subtire este partea din tubul digestiv care face legatura dintre stomac si intestinul
gros. Este un tub elastic si moale de muschi si membrane intestinale, care sta strns rasucit in
cavitatea abdominala, si care intins poate ajunge la o lungime de 6m. In intestinul subtire se
disting trei parti: duodenul, jejunul si ileonul. Duodenul are forma literei C si este asezat in
spatele abdomenului prin muschiul peritoneal, celelalte parti fiind acoperite de peritoneu
numai pe fata lor anterioara.
Intestinul gros are o lungime de 1,5m si o latime de 6,5 cm. Este impartit in 4 sectiuni
principale: cecum, colon, rect si canalul anal. Prima portiune a intestinului gros este colonul,
care incepe in partea dreapta a abdomenului. Ileonul se varsa in colon deasupra capatului sau
inferior. Segmentul inchis de sub aceasta jonctiune - cecum, de forma unei pungi din care se
prelungeste apendicele. Colonul traverseaza abdomenul pe sub stomac, inainte sa se curbeze
din nou brusc in jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se numeste rect- o portiune de
trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termina in canalul anal.
Unit cu partea superioara a stomacului, duodenul este portiunea initiala a intestinului subtire
cu rol in digestia eficienta a hranei. Are o forma de potcoava ce inconjoara capul glandei
pancreatice. Peretele duodenului are doua straturi musculare care se contracta si se relaxeaza

alternativ, contribuind la deplasarea continutului alimentar in timpul digestiei. Deasupra


stratului muscular se gaseste submucoasa ce contine multe glande care secreta mucusul
protectiv. Aceasta previne autodigestia duodenului sau lezarea lui de catre compusi acizi
reveniti din stomac.
In stratul superficial al duodenului, mucoasa, se gasesc glande care secreta un suc alcalin ce
contine unele dintre enzimele necesare pentru digestie. Sucul actioneaza, de asemenea, pentru
a neutraliza secretia gastrica acida. Celulele mucoasei necesita o reinoire constanta. Ele se
multiplica mai rapid decat oice alte celulue ale organismului: din o suta de celule, una este
inlocuita la fiecare ora pe tot parcursul vietii.
Digestia
Hrana partial digerata care ajunge in duoden contine mult acid clorhidric. In duoden,
aciditatea este neutralizata de catre secretiile proprii ale duodenului si de actiunea bilei si a
sucurilor pancreatice, care se varsa in duoden din vezicula biliara si pancreas. Duodenul
primeste sucurile digestive de la pancreas si cantitatile importante de bila, care este produsa
in ficat si stocata in vezica biliara, pana cand este nevoie de ea.
Secretia sucului pancreatic este declansata de doi hormoni. Secretina stimuleaza producerea
unor cantitati mari de sucuri alcaline care neutralizeaza aciditatea chimului partial digerat.
Enzimele pancreatice se produc ca raspuns la eliberarea unui al doilea hormon,
pancreozimina. Bila este, de asemenea, eliberata in duoden din vezicula biliara, pentru a
fragmenta particulele de grasimi.
Enzimele pancreatice ajuta la digestia hidratilor de carbon si a proteinelor pe langa cea a
grasimilor. Aceste enzime includ tripsina, care desface peptonele in componente mai mici,
peptidele; lipaza care desface grasimile in molecule de glicerol si acizi grasi; amilaza care
desface hidratii de carbon pana la maltoza. Hrana digerata patrunde apoi in jejun si ileon,
portiuni ale intestinului subtire situate in continuarea duodenului, unde au loc stadiile finale
ale modificarilor chimice. Enzimele sunt eliberate de celulele unor mici indentatii numite
criptele Lieberkuhn.
Cea mai mare parte a absorbtiei are loc in ileon, care pe peretele interior prezinta milionae de
proeminente minuscule, denumite vilozitati.. Fiecare vilozitate contine un capilar si o mica

ramura limfatica, chilifer. Cand hrana digerata vine in contact cu vilozitatile, glicerolul, acizii
grasi si vitaminele dizolvate intra in chilifere si sunt transportate in sistemul limfatic si, apoi,
in fluxul sangvin.
Aminoacizii rezultati din digestia proteinelor si zaharurilor din hidratii de carbon, plus
vitamine si minerale importante cum ar fi calciu, fier, iod, sunt absorbite direct in capilarele
vilozitatilor Aceste capilare duc la vena port-hepatica, care transporta hrana direct la ficat.
Acesta, la randul lui, retine unele substante pentru necesitatile proprii si pentru stocare, iar
restul acestora sunt trecute mai departe in circulatia generala a organismului.
Mezenterul
Este o membrana care sustine jejunul si ileonul. Este alcatuita din doua straturi de peritoneu.
Are o lungime de aproximativ 15 cm si este atasata de peretele posterior al abdomenului.
Adancimea mezenterului, masurata de la baza pana la intestit, este de aproximativ 20 cm,
ceea ce permite atat jejunul, cat si ileonul sa se miste relativ liber in cavitatea abdominala.
Jejeunul
Jejunul reprezinta sediul de absorbtie al alimentelor nutritive utilizabile din hrana, lasand sa
treaca apa si produsii de degradare. Procesul de absorbtie este finalizat de ileon. Jejunul are o
lungime de aproximativ 2,5 m inainte de jonctiunea cu ileonul. Pentru a indeplini acest rol,
jejunul are o structura specializata, pentru a asigura o suprafata maxima de contact cu
lumenul, astfel incat sa poata asigura o absorbtie crescuta.
Mucoasa jejunala prezinta o serie de pliuri circulare. Observand la microscop suprafata
interna, se vede ca intreaga suprafata este alcatuita din mici proeminente digitiforme,
denumite vilozitati. Fiecare vilozitate are aproximativ un milimetru. Suprafata de contact cu
hrana digerata creste si mai mult, deoarece invelisul celular al fiecarei vilozitati are o
structura specifica, cu "margine in perie".
Absorbtia hranei
Intrucat jejunul are rolul de a permite trecerea hranei din intestin in sange, necesita o irigatie
eficienta. Arterele si venele ce transporta sangele catre si de la peretii jejunali trec prin
mezenter. Venele care dreneaza jejunul, ca si venele care dreneaza restul intestinului, nu
ajung direct la inima, ele conflueaza pentru a forma vena porta, care ajunge la ficat.

Aceasta inseamna ca substantele nutritive absorbite in sange sunt transportate intai la ficat,
pentru metabolizare, inainte de a ajunge in restul organismului.Grasimile din alimente sunt
absorbite in sistemul limfatic concomitent cu absorbtia altor substante nutritive in sange.
Fiecare vilozitate are un vas limfatic central sau "chilifer", care face posibila absorbtia. Acest
tip particular de fluid limfatic ce contine grasimi si care dreneaza din intestin este denumit
chil.
Ileonul
Reprezinta portiunea terminala a intestinului subtire, in care hrana ajunge, in drumul ei, de la
stomac la colon. Are o lungime de 3,5 m - conectand duodenul si jejunul cu intestinul gros si reprezentand aproximativ jumatate din lugimea totala a intestinului subtire. Ileonul are o
structura asemanatoare cu celelalte doua segmente ale intestinului subtire. Suprafata externa
este protejata de peritoneu - o membrana care captuseste cavitatea abdominala. Peretele este
alcatuit, in principal, din straturi musculare responsabile pentru transportul hranei digertae si
straturi mucoase care delimiteaza lumenul.
Bila
Este un fluid consistent, amar, de culoare galben-verzuie, produs in ficat si stocat in vezicula
biliara. Este eliberat din vezicula in intestinul subtire, ca raspuns la prezenta alimentelor, si
este esentiala pentru digerarea grasimilor. Face parte, de asemenea, din sistemele excretorii
ale corpului, deoarece contine produsii de degradare a celuleor uzate. In fiecare zi, ficatul
produce aproximativ 1 litru de bila. Desi contine peste 95 % apa, are in compozitie o gama
larga de substante chimice ce includ saruri minerale, colesterol si pigmenti biliari ce ii
confera culoarea caracteristica.
Bila ramane in vezicula biliara pana cand devine necesara in procesul de digestie. Pe masura
ce hrana patrunde din stomac in duoden, acesta produce un hormon denumit colecistochinina.
Acest hormon ajunge pe cale sangvina la vezicula biliara si determina contractia peretilor
acesteia, astfel incat bila este eliminata. Dupa aceea, bila se scurge printr-un alt duct, ductul
biliar comun (coledoc) si printr-un orificiu ingust, sfincterul Oddi, care permite sa patrunda in
intestinul subtire.
Sarurile minerale din bila, ce includ bicarbonatul, nutralizeaza aciditatea hranei partial

digerata in stomac. Sarurile biliare, substante chimice denumite glicocolat de sodiu si


taurocolat de sodiu, descompun grasimile astfel incat enzimele digestive isi pot exercita
actiunea. Pe langa actiunea de emulsionare, se crede ca sarurile biliare favorizeaza absorbtia
grasimilor prin peretle intestinal. Ele transporta de asemenea vitaminele A, D, E, K.
Organismul isi conserva sarurile biliare. Ele nu sunt distruse dupa utilizare, 80-90 % dintre
ele fiind transportate inapoi la ficat prin sange, unde stimuleaza secretia de ila si sunt
refolosite de organism. Culoarea bilei se datoreaza pigmentului denumit bilirubina. Una din
functiile principale ale ficatului este de a lisa globulele rosii uzate. In cursul acestui proces,
hemoglobina, pigmentul din eritrocite, este descompus chimic si formeaza biliverdina, un
pigment verde care este rapid convertit in bilirubina de culoare galben-verzuie.
Rinichii sunt situati in partea dorsala a abdomenului, in spatele stomacului si ficatului, de o
parte si de alta a sirei spinarii, protejati de coastele inferioare(rinichiul stng mai sus dect cel
drept). Fiecare rinichi are o lungime de aproximativ 10cm, o latime de 6cm si cntareste circa
150gr. Rinichiul este conectat la principalul sistem sangvin prin intermediul arterei renale,
care transporta sngele spre rinichi si prin vena renala, care transporta din rinichi sangele
filtrat si curatat.
Rinichiul este acoperit la exterior de o capsula fibroasa, sub care se gasesc doua zone: zona
corticala (de culoare brun-galbuie, la exterior) si zona medulara (de culoare rosu-inchis, la
interior). Piramidele renale sunt alcatuite din tuburi colectoare si vase de sange. Unitatea
structurala si functionala a rinichiului este nefronul. Artera renala se ramifica pna la nivel de
arteriole, care patrund cte una in capsula nefronului si formeaza glomerulul. Pelvisul renal
se continua cu uretrele. Uretrele sunt conducte (25-30cm) care ies din partea concava a
fiecarui rinichi.
Vezica urinara este un organ cavitar, in care se depoziteaza urina, situata in partea inferioara a
cavitatii abdominale. Peretele muscular are trei straturi de muschi si este captusit cu o
mucoasa cutata. Uretra, aflata in continuarea vezicii urinare, este canalul de evacuare a urinei
in mediul extern.

CAPITOLUL III NOIUNI TEORETICE LEGATE DE CANCERUL COLORECTAL


III.1.DEFINIIE
este o boala inflamatorie nespecifica, cu caracter ulcerativ-purulent,
localizata de preferinta in regiunea recto-sigmoidiana, dar care poate sa cuprinda colonul in
intregime.
Varsta la care apare cel mai frecvent se situeaza intre 24 - 45 de ani, dar poate surveni si inainte de 20
sau peste 50 de ani. Apare in aceeasi masura la ambele sexe.
III.2. TABLOU CLINIC
Tabloul clinic este caracterizat prin manifestari digestive si extradigestive. Manifestarile
digestive constau din episoade de diaree cu sange, mucus si puroi. Mai apar durerile
abdominale, tenesmele si crampele abdominale. Palparea abdomenului este dureroasa in
hipogastru sau pe traiectul colonic.

De obicei, episoadele diareice au un numar de scaune de 3-10/zi (rareori mai multe), iar in
puseele severe adesea pot aparea doar emisii de sange, mucus si puroi. In afara episoadelor
acute, scaunul poate fi chiar normal, sau se ajunge, eventual, la 2-3 scaune, dar de obicei fara
sange.

Manifestarile extradigestive sunt: anemia secundara pierderii sanguine, febra sau


subfebrilitatea in puseu, pierderea ponderala, astenia. Uneori pot aparea artrita, eritemul
nodos, uveita (relativ rar). Alte afectiuni ce pot aparea concomitent, dar in legatura cu RUH,
sunt: colangita sclerozanta (ne vom gandi la ea cand un astfel de pacientul are un sindrom
colestatic),

bolile

hepatice,

amiloidoza

secundara,

spondilita

anchilozanta.

Multa vreme s-au cautat agenti patogeni care ar putea explica aparitia bolii. Acestia au fost
diversi agenti virali sau bacterieni (cum ar fi micobacterium). La ora actuala se considera ca
insasi flora intestinala normala poate deveni un factor de risc pentru aparitia bolii prin
anularea, la un moment dat a tolerantei imune normale a mucoasei intestinale. Trebuie

cunoscut ca intestinul dezvolta in mod normal o toleranta la antigenele microbiene ale florei
intestinale. Pierderea acestei tolerante va duce la aparitia bolii.

III.3. EXPLORRI PARACLINICE


Examenul de baza este rectosigmoidoscopia, care se face pana la 30 cm si arata scurgeri de
mucus, sange si puroi, o mucoasa deosebit de fragila ("mucoasa plange cu sange"), prezenta
ulceratiilor, aspectul unui tub dilatat cu disparitia jonctiunii recto-sigmoidiene, abcese, zone
de necroza.
Irigogralia deceleaza si leziunile situate mai sus de 30 cm si poate evidentia abcese, ulceratii
mari, scurtari, retractii si stenoze.
Biopsia rectosigmoidiana necesita multa prudenta si se face doar cand exista o suspiciune de
cancer.
Coproculturile se fac sistematic si repetat, pe ele bazandu-se antibioterapia. Examenul
sangelui arata o viteza de sedimentare crescuta, leucocitoza, anemie hipocroma. In formele
prelungite se constata hipoproteinemie, pierdere de sodiu si potasiu si alterari ale testelor
functionale hepatice.
III.4. SEMNE I SIMPTOME
Forme clinice: benigna, in care localizarea este numai recto-sigmoidiana; medie, cea mai
frecventa; grava, in care localizarea este intinsa. Rectocolita ulcero-hemoragica se manifesta
clinic prin simptome digestive, dominate de sindromul recto-sigmoidian si prin fenomene
generale: subfebrilitate, chiar febra septica uneori (febra si pulsul crescut arata severitatea
bolii), astenie, deprimare, anemie, emaciere, uneori edeme. Sindromul recto-sigmoidian este
caracterizat prin scaune sanghinolente, cu mucus si puroi, cu tenesme si diaree, care poate
varia de la 2-3 scaune/zi la peste 15 emisiuni imperioase. Debutul poate fi acut, subacut (cel
mai frecvent) si insidios. Clinico-evolutiv se descriu trei forme:
- forma acuta fulminanta (5 - 15%), cu debut febril dizenteriform, dureri abdominale difuze,
rapida alterare a starii generale, tulburari hidro-electrolitice si denutritie proteica;

- forma cronica continua (5 - 15%), cu persistenta atenuata a


Simptomelor din faza acuta;
- forma cronica intermitenta, care evolueaza cu recaderi si remisiuni variabile in timp. Este
tipul cel mai obisnuit.
Debutul bolii, care in general este insidios, mai rar cu aspect de boala infec-tioasa, se
caracterizeaza prin dureri abdominale si scaune frecvente, moi, in numar de 3 - 10 - 30 pe zi,
cu dureri la si dupa defecatie. Scaunele sunt cu fecale sau afecaloide, cu mucus, cu sange si
puroi, ultimele doua aspecte fiind pretioase pentru diagnostic. in regiunea ano-rectala
bolnavul are o jena permanenta, cu senzatia de arsura sau de usturime. Starea generala este
alterata, cu paloare, astenie, stare febrila, tahicardie. Apetitul este pastrat sau redus. Cu
timpul, bolnavul se deshidrateaza, pierde electroliti, scade in greutate, poate ajunge casectic.
Simptomele evolueaza cu un aspect de periodicitate. Primul puseu dureaza 2 - 3 saptamani
pana la 2 - 3 luni, apoi intervine o perioada de liniste relativa, in carebolnavul mai are doar
mici tulburari. Puseul urmator are o durata mai lunga si o simptomatologie mai grava,
perioada de liniste se scurteaza, apoi acalmiile sunt tot mai rare si pe un rastimp mai scurt.
La examenul obiectiv se constata - pe langa aspectul general descris - limba saburala si uri
abdomen excavat si sensibil la palpare. Ficatul poate fi marit si sensibil.

III.5.EVOLUIE I PROGNOSTIC
Evolutia este grava, cu perioade din ce in ce mai lungi si mai accentuate, cu mers catre
casexie si exitus, iar complicatiile sunt numeroase si pot sa provoace chiar moartea.
Complicatiile pot fi acute sau cronice, la nivelul intestinului sau extraintestinale.
Complicatiile intestinale acute apar mai ales in formele grave:
colectazia acuta este o dilatatie enorma si brutala a intestinului si necesita o interventie
chirurgicala imediata;

perforatia colonului poate fi spontana sau dupa corticoterapie si impune un Tratament


chirurgical prompt;
hemoragiile mari, brutale, dicteaza interventia chirurgului si terapia intensa. Complicatiile
intestinale cronice survin mai ales in formele de lunga durata:
abcesele si fistulele sunt foarte frecvente;
stenoza este o complicatie aproape in toate cazurile;
cancerizarea este semnalata din ce in ce mai des (4 - 6%).
Complicatiile extraintestinale sunt si ele numeroase: hepatice, articulare, cutanate si mucoase,
oculare, renale, rar cardiovasculare; se pot ivi amiloidoza, stari septice, avitaminoze.
III.6.TRATAMENT
Tratamentul este de foarte lunga durata (ani de zile) si necesita ingrijire spitaliceasca si
ambulatorie.
Tratamentul igieno-dietetic consta in repaus la pat si spitalizare, in cursul perioadelor
evolutive,

si

in

repaus

psihic

si

fizic,

in

restul

timpului.

Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si fructele
bogate in celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand continut suficient de
proteine si vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, oua moi, branza de vaci, unt
proaspat, carne fiarta sau la gratar, peste slab, sucuri de fructe, dulciuri putin concentrate,
cartofi putini, piureuri de dovlecei, morcovi, suficienta sare si, la nevoie, adaos de clorura de
potasiu.
Tratamentul medicamentos.
Tratamentul simptomatic va consta in reechilibrare hidro-electrolitica, transfuzii cu sange si
plasma, perfuzii cu proteolizate, polivitamine; impotriva durerilor tinctura de opiu (3 - 4
picaturi de trei ori/zi) si an:.^olinergice (Lizadon, Bergonal, Pro-Banthine, Neopepulsan).
Tratamentul antiinfectios se bazeaza pe coproculturi repetate, cu antibiograma. Se prefera la
inceput sulfamidele: salazopirina, cu doze de atac de 6 - 8 g/24 de ore, apoi se scade treptat
pana la o doza de intretinere de 1 - 2 g/zi, timp indelungat (6 luni pana la 2 ani). Se mai
incearca sulfaguanidina, ftalilsulfatiazol. La bolnavii la care nu se obtin rezultate la sulfamide
se prescriu antibiotice dupa antibiograma: streptomicina, cloramfenicol, tetraciclina etc.

Corticoterapia a dat rezultate satisfacatoare, cu tot riscul de perforatie. inainte se prescriau


doze mai mari; in prezent se recomanda 20 mg prednison/zi, apoi 10 mg/zi, timp de 1 - 2 luni.
Tratamentul local prevede clisme medicamentoase, care pot contine: prednison 10 mg/clisma,
salazopirina, 2 g, Dermatol, tanin, vitamine, tinctura de opiu, antispastice. Se mai incearca
radioterapia antiinflamatorie.
Neurolepticele s-au dovedit de un real ajutor: haloperidol, clordelazin, diaze-pam etc.
Concretizand, Tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice presupune doua puncte:
- repaus in formele acute, mai ales in formele severe;
- alimentatie adecvata, de crutare a colonului, la inceput stricta, ulterior mai larga, cu
reducerea stimulilor termici, fizici si chimici, saraca in reziduri, crescand
[ aportul proteic (3000 calorii/zi din care 150 g proteine) si excluderea cu desavarsire [ a
laptelui. Dieta trebuie sa fie si acceptata de bolnav;
- Tratamentul medical, vizeaza reechilibrarea hidro-electrolitica si nutritionala (uneori
parenterala), cu reechilibrare acido-bazica (glucoza, dextroza, sodiu, potasiu, calciu),
hidrolizate de proteine, polivitamine, anabolizante proteice (Madiol, Steranabol), transfuzii
de sange in caz de necesitate, uneori chiar gamaglobuline nespecifice;
- psihoterapia, tranchilizantele si sedativele sunt indicate anxiosilor (meprobamat, hidroxizin,
diazepam, tioridazin).
- Tratamentul antiinflamator si antiinfectios se face prin: salazopirina (Azulfidine), 3 g/zi,
dupa mesele principale, pana la 12 g/zi (24 tablete); in formele usoare si medii.
Uneori microclisme cu 3 - 4 g salazopirina, in 100 ml apa calduta sau ceai de musetel;
antibiotice cu spectru larg: tetraciclina si ampicilina;
corticoterapie si ACTH (40 mg la 8 ore, eventual cu 100 mg hemisuccinat de hidrocortizon
in formele grave). Prednisonul se administreaza cu prudenta (40 - 60 mg/zi);

Tratamentul imunosupresiv cu Imuran, azatioprina.


Tratamentul chirurgical este aplicat din ce in ce mai des. Indicatiile interventiei chirurgicale
sunt urmatoarele: cancerizarea, perforatia, colectazia, hemoragiile abundente si repetate,
extinderea leziunilor in inaltime pe colon si extinderea ulceratiilor in profunzime.
III.7.DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe aspectul scaunelor, pe alterarea starii generale, pe
caracterul periodic progresiv si pe examenele paraclinice, in special rectosigmoidoscopia.
Diagnosticul diferential se face cu: dizenteria (examen bacteriologic), enteroco-litele acute si
cronice, colopatia muco-membranoasa, limfogranulomatoza Nicolas-Favre; important este sa
deosebim rectocolita ulceroasa de cancerul rectal si sigmoidian (varsta mai inaintata,
rectosigmoidoscopia, biopsia, irigografia).
Dificultati de diagnostic exista si cu hemoroizii interni, fisuri anale, boala Crohn, Colita
ischemica si infarctul colonie (accidente vasculare, consecinte ale aterosclerozei, cu debut si
evolutie mai severa, uneori dramatica), colita, polipoza intestinala (pseudopolipii din
rectocolita), colonul iritabil, etc.

CAPITOLUL IV. EDUCAIE PENTRU SNTATE A PACIENTULUI CU RECTOCOLITA


ULCERO HEMORAGICA
Bolnavii de rectocolita ulcero-hemoragica sau boala Chron trebuie sa acorde o atentie marita
alimentelor pe care le mananca si sa evite pe cat posibil acele mancaruri care irita colonul.

Stiu ca e foarte greu sa rezisti unelor tentatii, sunt si eu in aceeasi situtie, dar de cand am
aceasta problema de sanatate am ajuns la concluzia ca mai bine ma lipsesc de un anumit fel
de mancare ca sa pot iesi cu prietenii in oras decat sa ma bucur 10 minute de o mancare
anume, iar apoi sa stau 3 zile numai la baie.

Un regim alimentar, in cazul celor cu rcuh, trebuie sa ofere toate substantele nutritive
necesare corpului si sa indeplineasca proprietati precum

Sa ofere o cantitate suficienta de calorii de calitate bolnavului

Sa furnizeze saruri minerale, mai ales fier, in cantitati suficiente, pentru a preveni
complicatii precum anemia

Sa aduca un aport bogat de vitamine

Sa nu irite, fie mecanic sau chimic, intestinul gros


Atunci cand ai un episod acut, cu multe scaune diareice, se pierd multe proteine ce trebuie
inlocuite prin dieta.

Ca si sursa de proteine sunt indicate:

Supa de carne, de perisoare

Carne slaba (rasol sau gratar)

Peste slab (cel gras, precum somonul, am observat ca nu imi face bine)

Oua fierte moi

Branzeturi nefermentate
Pe langa proteine, glucidele trebuie si ele sa furnizeze macar jumate din caloriile necesare
zilnic.

Ca si sursa de glucide poti manca:

Orez, budinca de orez

Fulgi de ovaz

Cartofi fierti sau copti

Macaroane sau taitei de orez. Pastele de ou baloneaza si irita colonul, asa ca sunt
recomandate pastele din orez. Sunt foarte bune.

Piscoturi

Turta dulce

Prajituri de casa

Incearca pe cat posibil sa eviti alimentele bogate in fibre, precum painea integrala, cereale,
fructe sau legume crude. Chiar daca toti nutritionistii spun ca fibrele sunt importante pentru o
viata sanatoasa, in cazul celor cu rcuh acestea irita intestinul, cauzeaza balonari si dureri
abdominale si de aceea e bine sa le eviti pe cat mai mult posibil

De tinut minte ca prin diaree se pierde o cantitate importanta de lichide si electroliti, care
trebuie inlocuite. Aceasta se poate face printr-o hidratare corecta (ceaiuri, compoturi, supe,
apa plata) si alimente care contin mult potasiu, precum cartofi, banane, avocado.

Alimentele care irita intestinul si care trebuie evitate:

grasimile animale;

varza;

conopida;

napi;

fasole;

broccoli;

alcool;

cafea;

zahar;

fructe uscate sau cu continut crescut in zahar (struguri, pepene, ananas).

Alimentatia indicata in puseu acut

Intr-un puseu acut, e indicat ca mesele sa fie dese si in cantitati mici. Mai bine mananci de 45 ori pe zi si mai putin, e mult mai bine pentru colon.

Mai jos ai un tabel cu alimentele premise si nepermise atunci cand ai un puseu acut:

Alimente

Permise

Interzise

Bauturi

Ceai caldut, putin indulcit (de menta,

lapte, sucuri de fructe, bauturi prea reci,

sunatoare, musetel) Evita ceaiul verde

alcool, cafea

sua negru
Paine

Alba (recomandat prajita, sau veche de o integrala, graham, neagra


zi), niciodata proaspata

Cereale

Decorticate (fierturi de orez, fulgi de

Nedecorticate, mamaliga*

ovaz)
Lactate

Branzeturi nefermentate (cas, telemea de Lapte, smantana, branzeturi fermentate, iaurt


vaca desarata, urda, branza de vaci)

Grasimi

Unt, ulei de masline, frisca

Grasimi prajite

Carne

Animal tanar (gratar, rasol), muschi file

Grasa, cu mult tesut conjunctiv, prajita,

(fiert), pui(nu din comert), peste, curcan

afumata, mezeluri, carnati

Fierte moi, maioneza facuta in casa,

Prajite (ochiuri), omleta

Oua

ochiuri romanesti (fierte in apa)


Cartofi

copti sau fierti

prajiti

Fainoae

macroane, taietei (de orez)

Supe,

De carne, perisoare

De legume

piscoturi, biscuiti, turta dulce, budinca

ciocolata, cacao, dulciuri din comert

ciorbe
Desert

sau prajituri de casa

Alimente

Permise

Interzise

Fructe

Fierte sau coapte, fara coaja sau seminte

Crude

Legume

Fierte sau coapte, fara coaja sau seminte

Crude (exceptie face ardeiul verde gras, care


mie nu imi face rau)

Diverse

mirodenii neiuti, sare, patrunjel, cimbru,

msline, condimente iuti, usturoi, ceapa, alune,

marar

conserve, muraturi cu otet, maioneze din


comert

CAPITOLUL V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIEN ILOR CU


RECTOCOLITA ULCERO HEMORAGICA
Particularitile procesului de nursing
In evaluarea pacientului cu rectocolita ulcero-hemoragica asistentul medical va urmri:
- stabilirea istoricului suferinei actuale,
- identificarea obiceiurilor aimentare
- aprecierea statusului nutriional al pacientului
- stabilirea condiiilor de via i munc .
Important este aprecierea relaiilor pacientului cu membrii familiei sale n vederea identificrii
principalelor surse de suport emoional ce vor fi valorificate n timpul perioadei de ngrijire
In urma evalurii pacientului, asistentul medical va stabili diagnosticele de nursing pe baza crora i
va organiza activitatea de ngrijire:
1. anxietate legat de ateptarea interveniei chirurgicale
2. alterarea strii de nutriie, mai puin dect necesitile organismului, legat de anorexie
3. durere legat de prezena i extinderea procesului dureros
4. depresie, legat de prognosticul rezervat al afeciunii
5. lipsa de cunotine legate de modificrile de comportament i stil de via pe care le presupune
afeciunea actual.
Obiective:
1. reducerea anxietii
2. mbuntirea statusului nutriional
3. calmarea durerilor
4. acceptarea diagnosticului i adaptarea comportamentului i stilului de via la situaia dat.
OBIECTIVE INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
reducerea anxietii
mbuntirea statusului nutriional
calmarea durerilor
asistentul medical va ncuraja pacientul s-i exprime nelinitea, teama, ngrijorarea i chiar revolta
fa de diagnosticul i prognosticul bolii

va ncuraja membrii familiei s asculte i s manifeste nelegere fa de momentele dificile, de


nesiguran ale pacientului
asistentul medical va ncuraja modificarea comportamentului alimentar cu mese mici i repetate,
neiritante gastric
se vor administra suplimente de vitamine i fier
asistentul medical va realiza zilnic bilanul hidric intrri ieiri i va cntri pacientul, pentru a putea
aprecia scderea, meninerea sau creterea n greutate
pacientul va fi atent monitorizat n vederea identificrii manifestrilor deshidratrii (sete, mucoase
uscate, pliu cutanat lene, tahicardie)
se vor administra antiemetice conform indicaiilor medicului.
suport psihologic
asistentul medical va administra analgetice conform indicaiilor, dar un rol deosebit de important l
are cointeresarea pacientului n controlarea senzaiei dureroase (modificarea poziiei, asigurarea unui
mediu linitit i confortabil, restrngerea vizitelor) i metodele nefarmacologice de ameliorare a
durerilor (masaj, aromoterapie, meloterapie).
asistentul medical va ajuta pacientul s-i exprime ngrijorarea i teama fa de suferina actual
pacientul va fi ncurajat s-i exprime nelinitea n modul su personal
pacientului i se va rspunde onest la toate ntrebrile i va fi implicat n stabilirea deciziilor
terapeutice
de multe ori pacientul are nevoie de momente de intimitate, cnd poate s plng i dorete s fie
singur; acestea este necesar s fie respectate!
este important suportul emoional din partea echipei medicale, dar va fi respectat personalitatea
pacientului i relaia acestuia cu familia.

CAP.VI.PREZENTAREA CAZURILOR PACIENILOR CU RECTOCOLITA


ULCERO HEMORAGICA
CAZUL I
Culegerea datelor
Nume i prenume: D.E.
Vrsta: 62 ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Timioara
Elemente fizice:
Grupa sanguin: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 60Kg; nlimea: l,62m
Nu prezint alergii la condiiile obinuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internrii: 11.03. 2014
Data externrii: 25.03 2014
Diagnostic la internare: Colita ulcero-hemoragica
Diagnostic la externare: Colita ulcero-hemoragica
Motivele internrii: dureri n fosa iliac stng i flancul stng, constipaie ce alterneaz cu
diaree, balonare, scaune cu mucoziti i snge, astenie fizic, scdere ponderal.
Istoricul bolii;
Pacienta afirm c de 2-3 luni prezint dureri n fosa iliac stng i flancul stng, constipaie
ce alterneaz cu diaree,, balonare, scaune

Antecedente heredo-colaterale: fr importan;


Antecedente personale: pacienta este la menopauz;nateri 2,avorturi 3.
Antecedente patologice: nu prezint.
Condiii de via: bune, locuiete cu soul i unul dintre copii ntr-o cas cu 3 camere.
Naionalitatea: romn
Religia: cretin ortodox;
Factori de risc privind modul de via: nu consum alcool, cafea, nu fumeaz;
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea general: uor alterat;
Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospaial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular prezent.
Aparat respirator:sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
pulsatile, T.A.= 140/75 mm Hg, P = 80 p / min, R = 23 r / min.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili; pacienta la
menopauz
Aparat digestiv: reflexul de deglutiie este prezent, abdomen mobil cu micrile respiratorii,
dureros la palpare n fosa iliac stng i flancul stng, balonat.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira i a aveao bun circulaie:nealterat;
aparat respiratorintegru morfo - funcional;

respiraie ritmic ampl, profund, de tip abdominal.


nu prezint zgomote respiratorii;
2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata;
pacienta prezint protez dentar, mucoasa bucal roz i umed, limba roz.
reflexul de deglutiie este prezent, masticaia este uoar.
alimentaie inadecvat prin deficit din cauza afeciunii organice intestinale manifestat prin
scdere ponderal, consum redus de alimente, slbiciune i lichide, tegumente uscate.
modificarea programului meselor care era n numr de trei mese i dou gustri, din cauza
scderii apetitului, ajungnd la dou mese pe zi i o gustare.
scderea poftei de mancare din cauza durerii i a anxiettii manifestat prin scdere
ponderal, pacienta pierznd n greutate
consum n jur de 1500 ml de lichide pe zi
3. Nevoia de a elimina: alterat
pacienta prezint miciuni fiziologice, 4-5 pe zi;
urina are culoare galben deschis pn la galben nchis, de aspect normal= clar;
mirosul este de urin proaspt (de bulion);
reacia este acid> cu pH-ul 5,5; densitatea -1015;
diureza 1200 ml;
modificarea tranzitului intestinal din cauza afeciunii organice manifestat prin constipaie
alternnd cu scaune diareice cu mucus i snge, dureri n fosa iliac stng i flancul stng;
diaree i constipaie din cauza tulburrilor de tranzit manifestate prin scaune n numr de 3-6
scaune pe zi sau, dimpotriv, scaune la 2-4 zile, cu mucoziti i snge;
mirosul este fetid;
tulburrile de tranzit stau sub forma alternanei perioadelor de diaree cu cele de constipaie

balonare din cauza acumulrii de gaze n intestin i absorbiei lor insuficiente.


4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: uor alterat
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;
sistemul muscular integru;
dificultate n deplasare din cauza durerilor abdominale manifestat prin mers uor aplecat;
5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat
insomnie din cauza durerilor abdominale manifestat prin oboseal;
nelinite din cauza tulburrilor de gndire manifestat prin apariia unor sentimente i idei
pe care se strduiete s le ndeprteze.
dificultate de adormire din cauzaanxietii manifestat prin somn agitat, superficial;
somnul este insuficient cantitativ i calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore puine
de somn i trezirisauperioade de veghe ntimpulnopii, faa palid, ochi incercnai.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacienta se poate mbrca i dezbrca singur
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: nealterat
temperatura corpului este n limite normale: 36 C;
tegumentele sunt palide, cldue;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentelei mucoasele: nealterat;
pacienta i poate efectua singur toaleta corporal;
are unghii curate, tiate scurt;
isi efectueaz singur toaleta bucal i a protezei;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
salonul n care se afl pacienta este bine aerisit,

anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute manifestat


prin nelinite;
tulburri de gndire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternnd cu
perioade de linite;
fatigabilitate manifestat prin slbire fizica, adinamie, lips de for.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacienta poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
este interesat de boala sa, vrea s tie cat mai multe;
ii exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat.
pacienta este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;
12. Nevoia de fi util: nealterat
pacienta ii accept starea nou n care se gsete;
pacienta poate depi anumite momentecritice;
vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas, s fie mpreun cu soul i copiii.
13. Nevoia de a inva: nealterat
pacienta este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine;
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacienta este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la activiti.
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

Obiective globale:
pacienta s neleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s nu mai prezinte diaree i constipaie.
s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s revin la un mers normal.
s-i recapete interesul pentru micare.
s nu mai prezinte insomnii i s nu mai aib tulburri de gndire.
s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor.
s-i diminueze anxietatea.

Data

Diagnostic de

Obiective

Intervenii

Evaluare

Nursing
1

11.03 Modificarea

Pacienta s fie

Am pregtit bolnava

Pacienta a fost

tranzitului intestinal

diagnosticat ct

pentru:

cooperant i a

din cauza

mai repede, n

necunoscut
manifestat prin
constipaie

vederea instituirii
unui tratament
adecvat bolii sale.

mucus i snge,
dureri n fosa iliac
stng i flancul
stng,balonare
postprandial.
Alimentaie
inadecvat prin
deficit din cauza
tumorii sigmoidiene
manifestat prin
inapeten, scdere
ponderal, consum
redus de alimente i
lichide, tegumente

durerilor
abdominale
manifestat prin
oboseal i somn

laborator (HLG,

indicaiile medicului
i ale mele n vederea
efecturii tuturor
analizelor i a

sanguin i glicemie,

la un tranzit

VSH,TS, TC, timp

intestinal normal

Howell, timp Quick,

Nu a mai consumat

n urmtoarele

examen de urin, examen

alimente greu

dou zile.

radiologie toracic, EKG),

digerabile i care

examenul materiilor

produc balonare.

Bolnava s fie
nutriional i

Si-a anunat familia


- examenul colonoscopic;

hidro-electrolitic
n uratoarele
dou zile.

s-i aduc doar


alimentele permise de

Am invat pacienta s
nu mai consume alimente
greu digerabile cum ar fi:

Bolnava s

fasole, varz,

creasc n

condimente, banane,

greutate 0,5 Kg pe mere, precum i lichide


sptmn.

explorrilor.

fecale.

echilibrat

acidulate. S consume
compoturi, ceaiuri, ap

Pacienta s
odihni, din cauza

snge pentru examene de

Pacienta s revin

uscate.
Dificultate n a se

recoltarea analizelor de

hematocrit, ureea

alternnd cu scaune
diareice multiple cu

executat toate
-

plat.

doarm, linitit,
timp de 8 ore pe

I-am spus pacientei s

noapte, fr

fac mici plimbri i

ntrerupere, n

exerciii uoare de flexie

urmtoarele 48 de

i extensie a minilor i

regimul impus de
medic, adic supe i
mncruri uoare, ap
plat, ceaiuri i
compoturi. i-a
diminuat senzaia de
balonare, mergnd la
toalet, pentru a
elimina gazele
acumulate n intestin.
Pacienta a mrit
cantitatea de lichide
consumate,

ntrerupt.

ore.
Pacienta s-i
diminueze

picioarelor pentru a avea

respectnd regimul

un tranzit ct mai bun i

impus, consumnd

pentru evitarea meteori

2500 ml de lichide pe

sinului abdominal.

zi, i prezint

durerile

tegumente umede,

abdominale n

Pentru diminuarea

dou-trei ore.

balonrilor, am nvaat

elastice.

pacienta s mearg la

A respectat programul

toalet pentru a elimina

meselor, consumnd

gazele din intestin. I - am

alimentele care i-au

dat preventiv un

fost recomandate. A

comprimat de crbune

mers mpreun cu

animal, la indicaia

mine i am cntrit-o,

medicului.

observnd o uoar
cretere n greutate de

Am calculat zilnic raia

0,150 kg n prima zi.

alimentar innd cont de


starea n repaus a

Durerile abdominale

pacientei i la necesarul

s-au diminuat n urma

de baz de 1375 de cal/zi, tratamentului aplicat,


la indicaia medicului,

iar pacienta a avut un

am suplimentat necesarul

somn linititor, fr

de calorii cu 1000 cal/zi.

ntreruperi de 8 ore pe

Mesele au fost

noapte.

repartizate, astfel nct,


s acopere deficitul de
alimente, care au dus la o
scdere important n
greutate, mesele fiind
repartizate n numr de 5
pe zi la interval de trei
ore, cum ar fi: ora 8, 11,
14, 17, 20. Alimentaia a

fost compus n special


din: supe, lactate, ou,
finoase, piureuri de
legume.
Am calculat zilnic
bilanul hidric:
- intrri -1500 ml /zi
- ieiri - 1200 ml / zi
Se suplimenteaz
necesarul de lichide cu
1000 ml /zi, repartizate
astfel: la fiecare 3 ore
cate 200 ml de ceaiuri,
sucuri neacidulate,
compot. Am lsat
pacienta s aleag
alimentele dup gusturile
sale, respectnd
contraindicaiile
regimului.
Am cntrit zilnic
bolnava, plecnd de la 60
de kg, n prima zi lund
n greutate 0,1500 Kg.
Am intocmit cu pacienta
un program
corespunztor de odihn,
dou ore dup masa de
prnz, ntre orele 14-16 i

8 ore pe noapte ntre


orele 23-7. Am
administrat: la indicaia
medicului o fiola de
Diazepam i.m. nainte de
culcare cu 2 ore. I-am
administrat pacientei o
fiola de Algocalmin i.m.
seara, la indicaia
medicului, pentru
diminuarea durerilor
abdominale.
12.0

Anxietate datorit

Pacienta s nu

Am explicat pacientei c

Pacienta i-a diminuat

ameninrii fizice

mai prezinte

toate actele medicale care

anxietatea cu privire

prin investigaiile ce anxietate i s fie

au fost efectuate sunt n

la investigaii i a

urmeaz a fi fcute

informat cu

vederea punerii unui

cooperat cu echipa

manifestat prin

privire la

diagnostic ct mai repede

medical.

nelinite.

investigaiile ce

i ct mai concret. Am

urmeaz a-i fi

asigurat pacientei

fcute n

repausul la pat. Am

urmtoarele 12

pregtit pacienta n

ore.

vederea examenului

Dificultate n
deplasare din cauza
durerilor
abdominale prin
mers uor aplecat.

colonoscopic,
Pacienta s nu
mai prezinte
dureri
abdominale, i s
revin la un mers
normal n 24 de
ore

explicndu-i n ceea ce
const i anume: c
trebuie s consume pn
a doua zi 4 litri de ap n
care se adaug o
substan praf, numit
Fortrans.
Am invat pacienta cum
s consume acest amestec

A respectat indicaiile
n vederea efecturii
colonoscopiei,
neconsumnd
alimente, ci doar
amestecul de ap cu
Fortrans.
Pacienta i-a diminuat
durerile abdominale i
a stat n poziiile
antalgice pe care i leam recomandat,
observnd eficacitatea
acestora.

i i-am spus ca nu are


voie s consume altceva
pn n momentul n care
i se va face colonoscopia.
Am sftuit pacienta ca ori
de cate ori are dureri
abdominale, s stea n
repaus la pat, n poziie
antalgic, de decubit
lateral cu picioarele
flectate pe abdomen i
minile ncruciate pe
torace, iar dac st pe
spate, n decubit dorsal,
s stea cu picioarele
ndoite i cu o pern sub
genunchi. I-am
administrat o fiol de
Piafen la indicaia
medicului.
13.0

Diminuarea

Pacienta s se

Am explicat pacientei c

Pacienta a cooperat i

interesului pentru

mobilizeze

imobilitatea nu face

s-a lsat ajutat de

micare din cauza

executnd;

altceva dect s-i

mine pentru a executa

afeciunii organice

micri uoare i

amplifice starea de

micri i plimbri

manifestat prin

s fac plimbri

anxietate i c poate s

prin salon de cte ori

meninerea timp

mici prin salon

aib complicaii

a fost nevoie.

ndelungat a unei

sau pe hol n

pulmonare, cardio-

stri de imobilitate.

urmtoarele 12

vasculare. Am ajutat

Anxietate din cauza

ore.

pacienta s se deplaseze

necunoaterii
diagnosticului
manifestat prin

prin salon, am
S-i. diminueze
anxietatea.

determinat-o s practice
exerciii ale musculaturii,

Pacienta i-a diminuat


anxietatea, a ascultat
cu atenie explicaiile
pe care i le-am dat i
ateapt examenul ce

nelinite.

Pacienta s aib

n limita toleranei timp

urmeaz a-i fi

informaii despre

de zece minute de trei-

efectuat.

posibila sa boal

patru ori pe zi. Am

i msurile de

discutat cu pacienta

prevenire a

despre semnele bolii sale,

complicaiilor n

despre rolul

decurs de trei ore.

investigaiilor, despre
eficiena echipei
medicale. I-am spus c
pn la aflarea
diagnosticului cu
certitudine, nu trebuie sa

n urma efecturii
colonoscopiei, s-a pus
diagnosticul de
neoplasm de colon
sigmoid stadiul III i
s-a
dat recomandarea de
intervenie
chirurgical.

fie panicat i nelinitit,


deoarece echipa medical
este foarte bine pregtit,
are mult experien, iar
investigaia care urmeaz
a-i fi fcut, respectiv .
colonoscopia, ne va da
detalii sigure despre
boal. Pentru c a aflat de
suspiciunea de cancer,
am ncercat s-i ntresc
convingerea c aceast
boal nu este sinonim cu
moartea sau cu izolarea
social.
14.0

Alimentaie

inadecvat
deficit

din

restriciei
alimentare

Pacienta s
prin neleag i s
cauza respecte
indicaiile pre
impus operatorii..

A fost impus o restricie

Pacienta a respectat

alimentar pacientei i s-

dieta hidric impus,

a instituit o diet hidric

suprimnd

n urmtoarele 48 de ore,

alimentaia.A

premergtoare

cooperat cu echipa

de

intervenia Pacienta s fie

interveniei chirurgicale.

medical la toate

chirurgical

pregtit din

Am administrat ulei de

pregtirile

intestinal.

punct de vedere

ricin i laxative ceea ce a

preoperatorii, fiind

fizic pentru

ajutat substanial

receptiv la sugestiile

operaie, n 24 de

evacuarea intestinului,

acesteia.

ore.

cerin obligatorie n
operaia pe colon ce
urmeaz a fi efectuat.
Am administrat pacientei
soluie de Manitol 10%,
n cantitate de 1500 ml.
La indicaia medicului
pentru profilaxia
infeciilor, am administrat
parenteral Penicilina,
asociat cu Kanamicin,
tratament care se aplic i
n ziua operaiei i
postoperator.

Anxietate din cauza

Pacienta s fie

Am ncercat s diminuez

Pacienta i-a diminuat

interveniei

pregtit fizic i

pacientei nelinitea n

nelinitea n ceea ce

chirurgicale i a

psihic pentru

ceea ce privete operaia

privete intervenia,

complicaiilor

intervenia pe

i despre posibilele

inelegnd explicaiile

manifestate prin

colon.

complicaiile ulterioare

echipei medicale

stri de nelinite,

prin explicaii despre

preoperatorii i

agitaie, facies

intervenia chirurgical

postoperatorii.

crispat, voce

cu tot ceea ce include

tremurtoare,

aceasta. Am informat

insomnie.

pacienta despre diferitele


proceduri preoperatorii
(asepsia, pregtirea
local, medicaia, sonda

vezical), proceduri
postoperatorii (sala de
trezire, ngrijirile
intensive, controlul
durerii, repausul la pat).

17.0

Dificultate n a

Pacienta s

Am ajutat pacienta s

Dup dou ore,

respira, datorit

respire fr

efectueze exerciii

pacienta respir mai

interveniei

dificultate, s aib

respiratorii, s aib

linitit, prezint

chirurgicale,

un ritm

poziii adecvate i s ii

tegumente i mucoase

manifestat prin

respiratoriu

schimbe poziia din dou

mai puin palide.

modificarea

regulat,, de 23

n dou ore.

Tahipneea s-a

amplitudinii

respiraii / min,

respiraiei, tahipnee

s-i diminueze

i a durerilor

tahipneea n

postoperatorii

decurs de trei ore

diminuat (20 r / min)


Am observat culoarea
unghiilor, a buzelor i a
tegumentelor i le-am
notat n foaia de
observaie. Am umezit
aerul din ncpere cu ap
alcoolizat. Am
monitorizat i nregistrat
TA., pulsul, respiraia,
temperatura.
S aib poziii adecvate,
cu picioarele flectate pe
abdomen (Fowler).

Administrare la
indicaiile medicului 1
fiol Piafen + 1 fiol
algocalmin.
Durere din cauza

Pacienta s

Am sftuit pacienta s

Pacienta comunic cu

plgii operatorii

beneficieze de

comunice cu echipa

echipa medical,

abdominale,

siguran

medical i familia i am

familia i colegele de

manifestat prin.

psihologic

ncurajat familia s

salon, prezentnd

plns i facies

pentru nlturarea

comunice cu pacienta,

ameliorarea strii de

crispat

strii de anxietate

pentru a menine un

anxietate.

n urmatoarele 2

climat de optimism.
Pacienta i-a diminuat

zile. Pacienta si diminueze


durerile n 24 h.

Am administrat la

durerile.

indicaia medicului
antialgicele Piafen +
Algocalmin i.m.

Alimentatie

n prima sptmn se

Pacienta

din echilibrat

instituie o diet hidric

echilibrat

restrictiei hidroelectrolitic

sau se prescrie o diet

hidrelectrolitic.

insuficienta
cauza
alimentare
de

impusa asigurndu-se

interventia regimul alimentar

chirurgicala
colon.

Pacienta s fie

pe postoperator.

restrns cu minimum de
deeuri pentru a inhiba
motricitatea intestinal
administrnd totodat
cte dou linguri de ulei
de parafin de 2-3 ori pe
zi. Pe cale parenteral se
administreaz soluii cu
electrolii i proteine
glucoz 5 %, 10 %, ser
fiziologic, clorur de
potasiu. Din ziua a treia
se vor administra

este

nghiituri rare de ceai


nendulcit kg n 24 de
ore, iar n zilele
urmtoare se vor da
treptat iaurt, ou, bulion
de carne (n funcie de
reluarea tranzitului
intestinal). Pe cale oral
se administreaz ap sau
alte lichide ca supa
strecurat.

ANALIZE MEDICALE
n data de 11.03.2014:
Hemoglobin-11.6g%, Neutrofile segmentare-76%, Limfoplasmocite-1, Creatinin- 0, 90
mg/100 ml,
12.03.2014
ZnS04- 14,6 UML,VSH-60 mm(1h),VSH-120mm(2h) leucocite-7800 /mm3
13.03.2014
Epitelii-epitelii plate,rotunde,rare,mucus prezent,frecvent oxalat de Ca.
14.03.2014
Fibrinogen-325mg/100ml,hemoglobin-10,62 g%.
TRATAMENT
11.03.2014:Crbune animal,Diazepam 1f,Algocalmin 1f
12.03.2014:Piafen 1 f

13.03.2014:Dormicum 1f,Manitol 10%(1500 ml),Penicilin 8.000.000 ui/zi


14.03.2014:NaCl 10%(1500 ml),Glucoz 5%(1500ml),Atropin 1f,Fentanyl
1f,Pavulon1f,Dormicum 1f.
25.03.2009 - Externarea
Pacienta se interneaz n secia de chirurgie acuznd dureri n fosa iliac stng i flancul
stng, constipaie ce alterneaz cu diaree, balonare, scaune cu mucoziti i snge, astenie
fizic, scdere ponderal. n urma examenelor de specialitate se pune diagnosticul de
neoplasm de colon sigmoid, cu indicaia de intervenie chirurgical.
Pacienta a fost operat, tehnica operatorie fiind anus iliac pe baghet, operaia a decurs n
condiii bune. Pacienta se externeaz n stare ameliorat, cu indicaia de a reveni la control
peste o lun. n perioada de convalescen igiena corporal se va face pe regiuni, se vor
administra laxative n caz de nevoie i calmante.Pacientei i se recomand repaus fizic, s
evite frigul i s respecte administrarea tratamentului conform prescripiei medicale.S se
prezinte la control dup o lun de zile.
Regimul alimentar va nltura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele i fructele
bogate n celuloz. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avnd-coninut suficient de
proteine i vitamine.
CAZUL 2
Date de identificare:
Nume i prenume: R.V.
Vrsta: 60 ani
Sexul: brbtesc
Domiciliul: Caracal, Judeul Olt
Elemente fizice: Grupa sanguin: B III, Rh pozitiv.
Greutatea: 65kg; inaltimea: 1,75 m
Diagnostic la internare: Tumor abdominal

Diagnostic la externare: Neoplasm de colon ascendent stadiul III (T3 NI Mx) Tehnica
operatorie: Hemicolectomie dreapta cu ileotransverso anastomoz T-L
Motivele internrii: dureri abdominale predominante n flancul drept, ameeli, grea,
astenie fizic, scdere ponderal, tulburri de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.
Istoricul bolii:
Pacientul afirm c boala a debutat insidios n urm cu 4-5 luni, prin inapeten, scdere
ponderal, dureri abdominale predominante n flancul drept. Episodul actual a debutat prin
ameeli, grea, astenie fizic, tulburri de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.
Bolnavul se interneaza n clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Judeean de Urgen, pentru
examen de specialitate.
Antecedente heredo-colaterale: fr importan
Antecedente personale: apendicit gangrenoas cu peritonit la 35 de ani
Nationalitatea: romn
Religia: cretin-ortodox
Factori de risc privind modul de via: nu fumeaz, consum alcool i cafea ocazional.
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea general: uor alterat
Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospaial. Nu prezint fracturi. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular
prezent.
Aparat respirator: sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
pulsatile, T.A.= 130/70 mm Hg, P = 70 p / min, R = 19 r / min.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili.

Aparat digestiv: reflexul de deglutiie este prezent, abdomen mobil cu micrile respiratorii,
dureros la palpare n flancul drept.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
Examenul radiologic la indicaia medicului, se efectueaz EKG.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira i a avea o bunp circulaie: nealterat
aparat respirator integru morfo- funcional
respiraie ritmic, ampl, profund, de tip abdominal.
frecvena respiraiei este de 19 r/min.
puls 70 p/min.
TA. max = 130mmHg ; T.A. min = 70 mmHg.
nu prezint zgomote respiratorii.
mucoas respiratorie este umed, cu secreii reduse, transparente, dense.
tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile.
2. Nevoia de a bea i a mnca: uor alterat
pacientul prezint dentiie bun, mucoasa bucal umed.
reflexul de deglutiie este prezent, masticaia este uoar.
inapeten din cauza greurilor manifestat prin scdere ponderal de la 78 de kg la 65 de kg
n decurs de 4 luni.
consum n iur de 1800 ml de lichide.
3. Nevoia de a elimina: uor alterat
pacientul prezint miciuni fiziologice, 4-5 pe zi.
urina are culoare galben deschis, de aspect normal= clar.

mirosul este de urin proaspt.


diureza 1500 ml
mirosul este fetid
modificarea tranzitului intestinal din cauza afeciunii organice intestinale manifestat prin
scaune mucopurulente, scdere ponderal.
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: nealterat
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic.
sistemul muscular integru, normoton, normokinetic.
5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat
dificultate n a adormi din cauza durerilor abdominale manifestat prin somn agitat,
superficial.
anxietate din cauza lipsei de informaii privind examinrile i investigaiile manifestat prin
stare de disconfort i ochi incercnai.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacientul se poate mbrca i dezbrca singur.
hainele sunt adecvate climatului i locaiei.
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: nealterat
temperatura corpului este n limite normale: 36,7 C.
tegumentele sunt palide, cldue.
temperatura mediului ambiant este cuprins intre 18 - 25 C.
transpiraie minim.
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat
pacientul i poate efectua singur toaleta corporal.
cavitatea bucal prezint dentiie bun.

pielea este curat, neted, catifelat.


are unghii curate, tiate scurt.
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute.
fatigabilitate manifestat prin slbire fizic, astenie, lipsa de for.
durere abdominal manifestat prin grimase, gemete, facies crispat.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacientul poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale
funcionarea adecvat a organelor de sim: acuitate auditiv i vizual, sensibilitate tactil,
sensibilitate gustativ i a mirosului.
este interesat de boala sa, vrea s tie ct mai multe.
i exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat
pacientul este de religie cretin-ortodox.
pacientul este contient de ceea ce se ntmpl i acioneaz conform propriilor convingeri.
12. Nevoia de fi util: nealterat
pacientul i accept starea nou n care se gsete.
pacientul sper c poate depi anumite momente critice.
vrea s revin n mijlocul familiei, sntos, s fie mpreun cu soia i copiii, pe care-i
iubete
13. Nevoia de a nva: nealterat
pacientul este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine.
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.

14. Nevoia de a se recrea: nealterat


pacientul este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ.
OBIECTIVE DE NGRIJIRE:
Obiective globale:
pacientul s neleag importana spitalizrii.
s revin la nivelul optim de sntate.
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale.
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului.
la sfritul spitalizrii,sa fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate.
s aib ncredere n personalul medical.
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s nu mai prezinte insomnii i s nu mai aib tulburri de gndire.
s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor.
s-i diminueze anxietatea cu privire la:
ameninarea fizic privind investigaiile ce urmeaz a fi fcute.
incertitudinea unui diagnostic.
scderea n greutate.

prezena scaunelor mucopurulente.

PLAN DE NGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

2.03

Eval

Modificarea tranzitului

Pacientul s fie

Am pregtit bolnavul

Pacientul a

intestinal din cauza afeciunii

diagnosticat ct mai

pentru:

cooperant

organice manifestat prin

repede, n vederea

scaune mucopurulente, dureri

instituirii unui

abdominale n flancul drept.

tratament adecvat bolii


sale.

toate indica
recoltarea analizelor de
sange pentru examene de
laborator (HLG,
hematocrit, ureea sanguin

Pacientul s revin la

i glicemie, VSH,TS, TC,

un tranzit intestinal

timp Howell, timp Quick,

normal n urmtoarele

examen de urin, examen

dou zile.

radiologie toracic, EKG),

medicului

efecturii tu

analizelor

explorrilor

paraclinice.

examenul materiilor fecale.


examenul colonoscopic
Alimentaie inadecvat prin

Bolnavul s fie

Am calculat zilnic raia Pacientul fo

deficit din cauza tumorii

echilibrat nutriional i

alimentar innd cont de la tot ce i s-

abdominale manifestat prin

hidro-electrolitic n

starea

repaus

a a mai consu

grea, ameeli, inapeten,

urmtoarele dou zile.

pacientului. Am calculat alimente gr

scdere ponderal, consum

zilnic

bilanul digerabile, a

redus de alimente i lichide,

hidric.intrri-1800

cantitatea d

ml/.ziieiri - 1400 ml.1 zi

consumate

regimul imp
Am explorat gusturile i
obiceiurile pacientului i iam

spus

consume

alimente uor digerabile.


Se suplimenteaz necesarul
de lichide cu 1000 ml /zi,
repartizate astfel: la fiecare
3 ore cte 200 ml de
ceaiuri, sucuri neacidulate,
compot.
Am
aleag

lsat

pacientul

alimentele

dup

gusturile sale, respectnd


contraindicaiile regimului.
Am suplimentat necesarul
de calorii cu 1000 cal / zi
Durere abdominal manifestat Pacientul s nu mai

Am aezat pacientul n

Durerile pa

prin grimase, gemete, facies

prezinte durere

poziie antalgic: decubit

au diminuat

crispat.

abdominal, n

dorsal cu picioarele flectate aplicrii tra

urmtoarele 3 ore

sau decubit lateral cu


picioarele flecatate pe
abdomen.
Am ajutat pacientul s-i
diminueze durerile

abdominale,
administrndu-i o fiol de
Algocalmin la indicaia
medicului.
03.0

Anxietate datorit ameninrii

Pacientul s nu mai

Am explicat pacientului c

Pacientul i

fizice prin investigaiile ce

prezinte anxietate i s

toate msurile care au fost

anxietatea c

urmeaz a fi fcute.

fie informat cu privire

luate sunt n favoarea lui,

investigaii

la investigaiile ce

c nu are de ce s se team

cooperat cu

urmeaz a-i fi fcute

deoarece aceste investigaii

medical.

n urmtoarele 12 ore.

se efectueaz n vederea
punerii unui diagnostic ct
mai repede i ct mai
concret.

A respectat

n vederea e

colonoscop

neconsumn
Am asigurat pacientului

alimente, ci

repausul la pat. Am pregtit amestecul d


pacientul n vederea

Fortrans.

examenului colonoscopic,
explicndu-i n ceea ce
const i anume: c trebuie
s consume pn a doua zi
4 litri de ap n care se
adaug o substan praf,
numit Fortrans.
Am nvat pacientul cum
s consume acest amestec
i i-am spus c nu are voie
s consume altceva pn n
momentul n care i se va
face colonoscopia.
Diminuarea, interesului pentru

Pacientul s se

Am explicat pacientului c

Pacientul a

micare din cauza afeciunii

mobilizeze execu-tnd

imobilitatea nu face altceva indicaiile

organice manifestat prin stri

micri uoare i s

dect sa-i amplifice starea

micri i m

de imobilitate.

mearg prin salon sau

de anxietate i c poate s

plimbri pri

pe hol.

aib complicaii
pulmonare, cardiovasculare.

Dificultate n a se odihni, din

Pacientul s doarm,

Am ntocmit cu pacientul Durerile ab

cauza durerilor abdominale i

linitit, timp de 8 ore

un programc de odihn.

anxietii, manifestat prin

pe noapte, fr

somn agitat, superficial.

ntrerupere, n
urmtoarele 48 de ore.
Pacientul s-i
diminueze durerile
abdominale i
anxietatea.

au diminuat

tratamentul
Am administrat la indicaia
medicului o fiol de

somn liniti

Diazepam i.m. nainte de

pacientului

ntreruperi d
noapte.

culcare cu 2 ore.
I-am

iar pacientu

administrat
o

fiol

de

Algocalmin
i.m. la indicaia medicului,
pentru diminuarea
durerilor abdominale.
Am identificat mpreun cu
pacientul cauzele anxietii
i am ncercat s-i
diminuez temerile cu
privire la boala sa.
4.03

Stare de disconfort manifestat

Pacientul s-i

Am asigurat un climat de

Pacientul si

prin faa palid i ochi

diminueze semnele de

calm si de securitate. Am

starea de di

ncercnat!

oboseal i s aib o

ajutat pacientul sa fie

precum si te

stare de bine.

increzator in propriile forte

care le avea

explicandu-i cu blandete ca

incredere in

nu are de ce sa se teama si

medical.

sa aiba incredere in echipa


medicala
08.0
3

Durere din cauza plgii

Pacientul s

Am ajutat bolnavul s stea

Pacientul co

abdominale, manifestat prin

beneficieze de

cu picioarele flectate, cu 0

echipa med

plns i facies crispat.

sigurana psihologic

pern sub regiunea

familia i co

pentru

poplitee, pentru c

salon, preze

musculatura abdominal s

ameliorarea

nu fie contractat,

anxietate

nlturarea strii de
anxietate n
urmtoarele 2 zile

reducnd astfel durerile


produse de plaga
operatorie. Am sftuit
pacientul s comunice cu
echipa medical i familia
i am ncurajat familia s
comunice cu pacientul,
pentru a menine un climat
de optimism.
Am administrat medicaia
antalgic 1 fiol de
Aspegic.

Diaforeza din cauza


anxietii legat de evoluia
plgii operatorii,

Pacientul s nu mai

Am efectuat toaleta pe

Pacientul nu

prezinte transpiraii

regiuni a bolnavului, am

transpir ab

abundente n

schimbat lenjeria de corp i

se simte cur

urmtoarele 24 h

de pat. Am asigurat 0

linitit.

temperatur

manifestat prin transpiraii i

corespunztoare n salon.

tegumente umede

Am administrat tratamentul
medicamentos.
Dificultate n a respira, datorit Pacientul sa respire

Am ajutat pacientul s

Dup dou

interveniei chirurgicale,

normal, s aib un

efectueze exerciii

pacientul re

manifestat prin modificarea

ritm respirator regulat,

respiratorii, s aib poziii

linitit, prez

amplitudinii respiraiei,

s-i diminueze

adecvate i s i schimbe

tegumente

tahipnee

tahipneea n decurs de

poziia din dou n dou

mai puin p

2h

ore. Am observat culoarea

Tahipneea s

unghiilor, a buzelor i a

diminuat (1

tegumentelor i le-am notat


n foaia de observaie. Am
umezit aerul din ncpere
cu ap alcoolizat. Am
monitorizat i nregistrat
T.A., pulsul, respiraia,
temperatura.
Eliminare urinar insuficient,

Asigurarea unei

Am verificat

Dup ase o

din cauza interveniei

eliminri normale n

permeabilitatea sondei

urinar este

chirurgicale, manifestat prin

raport cu cantitatea de

urinare introduse naintea

permeabil,

absena miciunilor spontane

lichide ingerate i

efecturii operaiei i am

Dup ndep

administrate

urmrit evitarea cudrii

sondei urina

parenteral; prevenirea

acesteia. Am ncercat

elimin 200

infeciei urinare, n 10

stimularea miciunilor,

urin. Nu au

ore

astfel: am pus comprese

semne de in

calde pe regiunea pubian,

urinar.

am introdus bazinetul cald


sub bolnav, am dat drumul
apei la chiuvet.
Pentru prevenirea infeciei
urinare am efectuat
manevre sterile. Dup
ndeprtarea sondei urinare
se verific golirea vezicii
urinare din patru n patru
ore, n condiiile unui aport
de lichide ingerate. Se
observ dac apar semne

de infecie
9.03

Dificultate n a dormi i a se

Pacientul s

Am instruit pacientul s

odihni din cauza durerilor

beneficieze de un

practice tehnici de relaxare, linitit fr

provocate de actul chirurgical,

somn corespunztor

exerciii respiratorii cu 30

manifestate prin ore de somn

cantitativ i calitativ,

min. nainte de culcare. Am aproximativ

de 8 h pe noapte fr

aerisit salonul, am

ntreru-pere, n timp

schimbat lenjeria de pat i

de o zi

de corp, i-am oferit

insuficiente, somn agitat

pacientului o can cu lapte


cald. Am aplicat
tratamentul medicamentos
la indicaia medicului.

ANALIZE MEDICALE:
02.08.2013:HLG- 10,57 g %, Limfoplasmocite-1,V.S.H l h -70mm,i la 2h-130mm
03.08.2013:HLG-11.62 g%,VDRL-negativ,uree-0.35g%
TRATAMENT ADMINISTRAT
10.03.2014: Glucoz 10 % 1500 ml.Ser fiziologic 1000 ml ,Ampicilina 3 g,Piafen l
f,Algocalmin l f..
11.03.2014: Diazepam l cp,Glucoz 10 % 1500 ml,Ser fiziologic 1000 ml,Ampicilina 3 g
,Mialgin l f.
12.03.2014: Glucoz 10 % 1500 ml,Ser fiziologic 1000 ml,Ampicilina 3 g,Piafen l
f,Algocalmin l f.
n data de 12.03.2014 pacientului i se face externarea.
CAZUL 3
Date de identificare:
Nume i prenume: N.I.

Pacientul ar
cu o durat

i jumtate.

Vrsta: 41 ani
Sexul: femeiesc
Domiciliul: Craiova judeul Dolj
Elemente fizice: Grupa sanguin: A II, Rh pozitiv.
Greutatea: 60 kg,nlimea 1.70 m
Diagnostic la internare: Tumora sigmoidian
Diagnostic la externare Neoplasm de jonciune rectosigmoidian stadiul III (T3, NI, M0).
Ocluzie intestinal cronic.
Motivele internarii: dureri abdominale predominante n flancul drept, ameeli, grea,
astenie fizic, scdere ponderal, tulburri de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.
Istoricul bolii: Pacient n vrst de 41 de ani se interneaz n clinica de chirurgie prin
transfer din secia Medical II, unde s-a diagnosticat un proces vegetant sigmoidian, cu
recomandarea de intervenie chirurgical. Boala a debutat de aproximativ 4 luni cu dureri
abdominale difuze n fosa iliac stng i flancul stng, balonri abdominale postprandiale,
rectoragii, scdere ponderal important 25 de kg n 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale: menarh la 14 ani; ciclu menstrual regulat,nasteri: 2,avorturi: 2,nu
are alte antecedente patologice
Nationalitatea: romn
Religia: cretin-ortodox
Factori de risc privind modul de via: nu consum alcool, cafea; nu fumeaz.
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea general: uor alterat.
Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.

Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-spaial.
Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular prezent.
Aparat respirator: sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
pulsatile, T.A.= 110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r / min.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili; pacienta
prezint ciclu menstrual regulat.
Aparat digestiv: reflexul de deglutiie este prezent, abdomen mobil cu micrile respiratorii,
dureros la palpare n fosa iliaca stng i flancul stng, balonat.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulate: nealterat.
aparat respirator integru morfo funcional;
respiraie ritmic, ampl, profund, de tip costal superior;
frecvena respiraiei este de 19 r/min;
puls 65 p/min;
T.A. max =110 mmHg ; T.A. min = 70 mmHg;
nu prezint zgomote respiratorii;
ambele hemitorace prezint aceeai micare de ridicare i coborre n timpul
inspiraiei i expiraiei;
mucoasa respiratorie este umed, cu secreii reduse, transparente;
tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile.

2. Nevoia de a bea i a mnca: uor alterat

pacienta prezint dentiie bun, mucoas bucal roz i umed, limba roz;

reflexul de deglutiie este prezent, masticaia este uoar.

alimentaie inadecvat prin deficit din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestat
prin scdere ponderal, consum redus de alimente i lichide;

inapetena din cauza durerii i a anxietii manifestat prin scdere ponderal,ini ial
avnd o greutate de 80 de kg, iar n decurs de patru luni, a sczut circa 22 Kg, n
prima lun scznd cinci kg, apoi n cea de-a doua cinci, n cea de-a treia cinci, iar n
ultima lun apte Kg;

dac nainte de manifestrile enunate mai sus, pacienta nu avea preferin e culinare,
acum nu mai poate consuma alimente care sunt greu digerabile i produc balonare
cum ar fi: condimente, fasole, mazre, varz, mere, banane;
-consum n jur de 2000 ml de lichide pe zi.

3. Nevoia de a elimina: alterat


-pacienta prezint miciuni fiziologice, 4-5 pe zi;
-urina are culoare galben deschis pn la galben inchis, de aspect normal= clar;
-mirosul este de urin proaspt (de bulion);
-reacia este acid, cu pH-ul 5; densitatea =1025;
-diureza 1700 ml;
-modificarea tranzitului intestinal din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestat
prin rectoragie i scaune cu snge, dureri n fosa iliac stng i flancul stng;
-mirosul este fetid;

-balonare postprandial din cauza acumulrii de gaze n intestin i absorbiei lor


insuficiente.
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: nealterat
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;
sistemul muscular integru;
diminuarea interesului pentru micare din cauza afeciunii organice manifestat prin
meninerea timp ndelungat a unei stri de imobilitate.
5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat
dificultate n a adormi din cauza tensiunii psihice continue manifestat prin somn agitat,
ntrerupt;
somnul este insuficient cantitativ i calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore puine
de somn i treziri sau perioade de veghe n timpul nopii, faa palid, ochi ncercnati.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacienta se poate mbrca i dezbrca singur;
hainele sunt alese cu gust i decen, adecvate climatului i locaiei;
vemintele sunt alese conform taliei i staturii pacientei.
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: nealterat
temperatura corpului este n limite normale: 37 C;
tegumentele sunt roz, caldue;
temperatura mediului ambiant este cuprins ntre 18 - 25 C;
transpiraie minim;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat.

pacienta ii poate efectua singur toaleta corporal;


pielea este curat, neted, catifelat;
urechile sunt de conformaie normal, curate;
mucoasa bucal este umed;
are unghii curate, tiate scurt;
i efectueaz singur toaleta bucal;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
salonul n care se afl pacienta este bine aerisit, temperatura ambiant este de 18- 25 C,
umiditatea ntre 30% - 60%;
anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute;
fatigabilitate manifestat prin slbire fizic, adinamie, lips de for;
frica din cauza anxietii manifestat prin facies crispat, grimase, imobilitate.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacienta poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
funcionarea adecvat a organelor de sim: acuitate auditiva i vizual, sensibilitate tactil,
sensibilitate gustativ i a mirosului;
este interesat de boala sa, vrea s tie ct mai multe;
isi exprima clar ideile, dorintele, emoiile
11. Nevoia de a practica religia: nealterat
pacienta este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;

pacienta este contient de ceea ce se ntmpl i acioneaz conform propriilor convingeri.


12. Nevoia de fi util: nealterat
pacienta i accept starea nou n care se gsete;
pacienta poate depi anumite momente critice;
vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas, s fie mpreun cu so ul i copiii, pe care-i
iubete i s aib grij de nepoelul pe care 1-a crescut de cnd era mic.
13. Nevoia de a nva: nealterat
pacienta este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine;
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala sa
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacienta este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la
activiti;
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE NGRIJIRE:
Obiective globale:
pacienta s ineleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul cu certitudine i s fie de acord cu tratamentul medical pentru
recptarea independenei funcionale.
Obiective intermediare:

s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;la


sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal;
s nu mai aib dureri abdominale;
s nu mai prezinte rectoragie;
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate;
s-i recapete interesul pentru micare;
s nu mai prezinte insomnii, s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor;
s-i diminueze anxietatea.
PLAN DE NGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

Data

Diagnostic de

Obiective

Interventii

Evaluare

nursing
1

12.0

Modificarea

Pacienta s fie pregtit Am pregtit bolnava

Pacienta a cooperat cu

tranzitului intestinal

n vederea interveniei

pentru: - recoltarea

echipa medical i a

din cauza tumorii

chirurgicale. Pacienta

analizelor de sange

executat toate indicaiile

sigmoidiene

s revin la un trazit

pentru examene de

medicului i ale mele n

manifestat prin

intestinal normal n

laborator (HLG,

vederea efecturii tuturor

rectoragie, scaune cu

urmatoarele dou zile.

hematocrit, ureea

analizelor i a explorrilor.

snge, dureri n fosa.

sanguin i glicemie,

Nu a mai consumat

iliaca stanga i flancul

VSH,TS, TC, timp

alimente greu digerabile i

stng, balonare

Howell, timp Quick,

care produc balonare. i-a

postprandiala.

examen de urin,

anunat familia s-i aduc

examen radiologie

doar alimentele permise de

toracic, EKG) Am

regimul impus de medic,

nvat pacienta s nu

adica supe si mancaruri

mai consume alimente

usoare, apa plata, ceaiuri si

greu digerabile cum ar

compoturi. Si-a diminuat

fi: fasole, varza,

senzatia de balonare,

condimente, banane,

mergand la toaleta, pentru

mere, precum si lichide

a elimina gazele acumulate

acidulate. Sa consume

n intestin.

compoturi, ceaiuri, ap
plat. I-am spus
pacientei s fac mici
plimbri i exerciii
uoare de flexie i
extensie a minilor i
picioarelor pentru a avea
un tranzit ct mai bun i
pentru evitarea
meteorismului
abdominal. Pentru
diminuarea balonrilor,
am nvat pacienta s
mearg la toalet pentru
a elimina gazele din
intestin - am dat
preventiv un comprimat
de crbune animal, la
indicaia medicului.
Alimentaie

Bolnava s fie

Am calculat zilnic raia

Pacienta a mrit cantitatea

inadecvat prin deficit

echilibrat nutriional

alimentar innd cont

de lichide consumate,

din cauza tumorii

i hidro-electrolitic n

de starea n repaus a

respectnd regimul impus,

sigmoidiene

urmtoarele dou zile.

pacientei i la indicaia

consumnd 2500 ml de

manifestat prin

medicului, am

lichide pe zi, i prezint

inapeten, scdere

suplimentat necesarul de tegumente umede, elastice.

ponderal, consum

calorii cu 1000 cal/zi.

A respectat progra-mul

redus de alimente i

Mesele au fost

meselor, consumnd

lichide.

repartizate, astfel nct,

alimentele care i-au fost

s acopere deficitul de

recomandate. A mers

alimente, care au dus la

mpreun cu mine i am

o scdere important n

cntrit-o, observnd o

greutate, mesele fiind

uoar cretere n greutate

repartizate n numr de

de 0,500 kg n prima zi.

5 pe zi la interval de trei
ore, cum ar fi:ora 8, 11,
14, 17, 20. Alimentaia a
fost compus n special
din: supe, lactate, ou,
finoase, piureuri de
legume.
Am calculat zilnic
bilanul hidric:
intrri -1600
ml / zi
ieiri - 1300
ml / zi
Se suplimenteaz
necesarul de lichide cu
1000 ml /
zi, repartizate astfel: la

fiecare 3 ore cte 200 ml


de ceaiuri, sucuri
neacidulate, compot.
Am lsat pacienta s
aleag alimentele dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaiile
regimului. Am cntrit
zilnic bolnava, plecnd
de la 60 de kg, n prima
zi lund n greutate
0,500 kg.
Diminuarea

Pacienta s execute

Am explicat pacientei c Pacienta a fost receptiv la

interesului pentru

micri uoare prin

imobilitatea nu face

micare din cauza

salon pentru prevenirea

altceva dect s-i

afeciunii organice

trombozelor, a

amplifice starea de

manifestat prin

complicaiilor

anxietate i c poate s

meninerea, timp

pulmonare, n

aib complicaii

ndelungat. unei stri

urmtoarele 12 ore

pulmonare, cardio-

de imobilitate

indicaiile mele.
A executat micri uoare
pentru a evita complicaiile
ulterioare.

vasculare.Am ajutat
pacienta s se deplaseze
prin salon, am
determinat-o s practice
exerciii de flexie i
extensie ale membrelor,
n limita toleranei timp
de zece minute de treipatru ori pe zi.

13.0

Dificultate n a se

Pacienta s doarm,

Am intocmit cu pacienta Durerile abdominale s-au

odihni, din.cauza

linitit, timp de 8 ore

un program

diminuat n urma

durerilor abdominale

pe noapte, fr

corespunztor de

tratamentului aplicat, iar

i anxietii,

ntrerupere, n

odihn, 2 ore de odihn

pacienta a avut un somn

manifestat prin

urmatoarele 48 de ore.

dup masa de prnz i 8

linititor, fr ntreruperi

ore noaptea.

de 8 ore pe noapte.

oboseal i somn
ntrerupt.

Pacienta s-i
diminueze durerile

Am administrat la

abdominale i

indicaia medicului o

anxietatea

fiol de Diazepam i.m.


nainte de culcare cu 2
ore. I-am administrat
pacientei o fiol de
Algocalmin i.m. la
indicaia medicului,
pentru diminuarea
durerilor abdominale.
Am identificat mpreun
cu pacienta cauzele
anxietii i am ncercat
s-i diminuez temerile
cu privire la boala sa.

Anxietate din cauza

S-i diminueze

Am explicat pacientei

Pacienta i-a diminuat

interveniei

anxietatea i s aib

cum s-i pstreze

anxietatea, a ascultat cu

chirurgicale ce

informaii despre boal

repausul fizic i psihic.

atenie explicaiile pe care i

urmeaz a fi fcut.

sa i msurile de
prevenire a
complicaiilor.

le-am dat i ateapt


Am favorizat un climat

intervenia chirurgical.

de linite i securitate,
prin aerisirea salonului,
informnd-o cu privire
la intervenia
chirurgical.

Balonare

Pacienta s nu mai

Pacienta nu mai

Ca urmare a regimului

postprandial din

prezinte balonri n

consum alimente,

impus, pacientei i s-a

cauza, acumulrii de

urmtoarele 2 zile.

deoarece trebuie s

diminuat senzaia de

gaze n intestin i

respecte regimul impus

balonare postprandial.

absorbiei lor

preoperator. S respecte

insuficiente.

indicaiile medicale. I se
administreaz ulei de
ricin ceea ce poate ajuta
substanial evacuarea.
Am educat pacienta s
execute exerciii fizice
pentru a avea un tranzit
ct mai bun i pentru
evitarea meteorismului
abdominal.

Anxietate din cauza

S-i diminueze

Am discutat cu pacienta

Pacienta i-a diminuat

necunoaterii

anxietatea. Pacienta s

despre semnele bolii

anxietatea, a ascultat cu

diagnosticului

aib informaii despre

sale, despre rolul

atenie explicaiile pe care i

manifestat prin

posibila sa boal i

investigaiilor, despre

le-am dat i ateapt

nelinite.

msurile de prevenire a

eficiena echipei

examenul ce urmeaz a-i fi

complicaiilor n decurs medicale. I-am spus c

efectuat. n urma efecturii

de trei ore.

pn la aflarea

colonoscopiei, s-a pus

diagnosticului cu

diagnosticul de neoplasm

certitudine, nu trebuie s de jonciune


fie panicat i

rectosigmoidian L-L

nelinitit, deoarece

stadiul III i s-a dat

echipa medical este

recomandarea de

foarte bine pregtit, are

intervenie chirurgical.

multa experienta, iar


investigaia care
urmeaz a-i fi fcut,
respectiv colonoscopia,
ne va da detalii sigure
despre boal. Pentru c

a aflat de suspiciunea de
cancer, am ncercat s-i
intresc convingerea c
aceast boal nu este
sinonim cu moartea sau
cu izolarea social.
14.0

Posibila infecie din

Pacienta s nu prezinte

Am administrat

Pacienta primete

cauza tumorii

infecie din cauza

pacientei antibiotice la

medicaia conform

sigmoidiene

tumorii sigmoidiene

indicaia medicului,

prescripiei medicale.

manifestat prin

pentru prevenirea

adinamie, ameeal.

infeciei.

Anxietate din cauza

S-i diminueze

Am explicat pacientei

Pacienta i-a diminuat

interveniei

anxietatea. Pacienta s

cum s-i pstreze

anxietatea, a ascultat cu

chirurgicale ce

aib informaii despre

repausul fizic i psihic.

atentie explicaiile pe care i

urmeaz a fi fcut.

boala sa i msurile de
prevenire a
complicaiilor

le-am dat i ateapt


Am favorizat un climat
de linite i securitate,

intervenia chirurgical
urmeaz a-i fi efectuat.

prin aerisirea salonului,


informnd-o cu privire
la intervenia
chirurgical.
18.0

Dificultate n a

Pacienta s respire fr

Am ajutat pacienta s

Dup doua ore, pacienta

respira, datorit

dificultate, s aib un

efectueze exerciii

respir mai linitit, prezint

interveniei

ritm respiratoriu

respiratorii, s aib

tegumente i mucoase mai

chirurgicale,

regulat,, de 20 respiraii poziii adecvate i s i

puin palide. Tahipneea s-a

manifestat prin

/ min, s-i diminueze

schimbe poziia din

diminuat (20 r / min)

modificarea

tahipneea n decurs de

dou n dou ore. Am

amplitudinii

trei ore

observat culoarea

respiraiei, tahipnee

unghiilor, a buzelor i a
tegumentelor i le-am
notat n foaia de
observaie. Am umezit

aerul din ncpere cu


ap alcoolizat. Am
monitorizat i nregistrat
T.A., pulsul, respiraia,
temperatura.
Durere din cauza

Pacienta s beneficieze

Am sftuit pacienta s

Pacienta comunic cu

plgii abdominale,

de sigurana

comunice cu echipa

echipa medical, familia i

manifestat prin plns

psihologic pentru

medical i familia i

colegele de salon,

i facies crispat

nlturarea strii de

am ncurajat familia s

prezentnd ameliorarea

anxietate n

comunice cu pacienta,

strii de anxietate

urmtoarele dou zile

pentru a menine un
climat de optimism

Eliminare urinar

Asigurarea unei

Am verificat

Dup ase ore, sonda

insuficient, din

eliminri normale n

permeabilitatea sondei

urinar este permeabil,

cauza, interveniei

raport cu cantitatea de

urinare introduse

necudat. Dupa

chirurgicale,

lichide ingerate i

naintea efecturii

ndeprtarea sondei urinare

manifestat prin

administrate parenteral;

operaiei i am urmrit

se elimin 150 de ml de

absena miciunilor

prevenirea infeciei

evitarea cudrii acesteia. urin. Nu au aprut semne

spontane

urinare, n 1.2 ore

Am ncercat stimularea
miciunilor, astfel:
am pus comprese calde
pe regiunea pubian
am introdus bazinetul
cald sub bolnav
am dat drumul apei la
chiuvet.
Pentru prevenirea
infeciei urinare am
efectuat manevre sterile.

de infecie urinar.

Dup ndeprtarea
sondei urinare se
verific golirea vezicii
urinare din patru n
patru ore, n condiiile
unui aport de lichide
ingerate. Se observ
dac apar semne de
infecie
19.0

Alimentaie

Pacienta sa fie

n prima zi dup

Pacienta este echilibrat

insuficient cantitativ

echilibrat

operaie am administrat

hidro-electrolitic; fluidele

i calitativ datorit

hidroelectrolitic i

pacientei alimentaie

administrate parenteral au

interveniei

nutriional la un nivel

parenteral, instituind

fost monitorizate i

chirurgicale,

optim i s prezinte

perfuzii cu glucoz 10%

nregistrate. Prezint

manifestat prin

mucoase umede n

1500 ml i ser fiziologic

mucoase umede.

hidratare i ingestie de

termen de 24 ore

1000 ml. Am efectuat

alimente n cantitate

bilanul hidro-

insuficient din cauza

electrolitic i am urmrit

regimului postoperator

diureza.
Alimentaia per os
const n administrare
de ceai neindulcit,
zeama de compot, supe
strecurate, ap plat,
aproximativ 200 ml din
2 n 2 ore, administrate
n cantiti mici, cu
linguria.

Dificultate de a se

Pacienta s aib o

Am schimbat poziia

Pacienta prezint o postur

mobiliza din cauza

postur adecvat i

bolnavei din dou n

normal i puin dureroas,

interveniei

nedureroas, tonusul

dou ore, am masat

la sfritul celei de-a doua

chirurgicale,

muscular prezent i s-

regiunile predispuse la

manifestat prin

i menin celelalte

escare i pentru

imobilitate i durere la

nevoi fundamentale

prevenirea mririi

nivelul plgii

satisfcute n 2 zile

presiunii

abdominale.

intraabdominale. Am
ajutat pacienta s

zile de la operaie.
S-a efectuat masaj la
membrele inferioare, iar
poziia a fost schimbat din
dou n dou ore.

efectueze exerciii fizice


din trei n trei ore. Am
ajutat pacienta la
satisfacerea nevoilor
fiziologice ale
organismului. La
indicaia medicului, am
aplicat tratamentul
pentru diminuarea
durerilor.
Comunicare ineficace

Pacienta s se adapteze

Am ajutat pacienta s

Familia si prietenii au

la nivel afectiv din

la noua situaie i cu

neleag c depresia,

ajutat la determinarea

cauza neadaptrii la

traum determinat de

ngrijorarea, sentimentul

pacientei s neleag i s

noua situaie,

operaie, s prezinte

de neputin, sunt

accepte situaia prin care

manifestatp prin facies ncredere n sine i n

normale i de ateptat.

trece, s aprecieze pozitiv

plns i nchidere n

cei din jur pentru a face

Am comunicat cu

intervenia pe care a

sine.

fa situaiei existente

familia pacientei pentru

suportat-o i s comunice

n 12 de ore.

a nelege c pacienta

normal cu cei din jur.

are nevoie de un suport


emoional i moral
suplimentar, din partea
aparintorilor.

ANALIZE MEDICALE:
13.03.2014:Hemoglobin-11.62g%, Neutrofile segmentare-59%

14.03.2014: V.S.H l h-65mm, Urocultur-negativ


18.03.2014:Hemoglobin-11.62g%
TRATAMENT
12.03.2014: Crbune animal;Diazepam 1 f,Algocalmin l f.
13.03.2014: Piafen 1 f ,Fortrans 4 plicuri (1 cutie).
15.03.2014: Manitol 10%, 1500 ml,Penicilin 8.000.000 /zi,Kanamicin,NaCl 10%, 1500
ml,Glucoza 5% 1500 ml.
16.03.2014: Fentanil 1 f,Pavulon l 1 f,Panchetamin l f,Voluven 1 f,Lysthenon 1 f,Dormicum
1f
VII. CONCLUZII