MEDIU $l SANATATE

CURS NR {

exterior asupra stdrii de

rgiena studiazS intervenlia factoriror.de mediu
a borilor determinate de
sinitate a individului precum gi metodele de prevenire
acegtia.

lgiena se imParte in 2 categorii:

1. tgiena mediului"
a. lgiena aPei.
b. lgiena aerului.

c. lgiena solului'

2. lgiena gcolard"
1- -,^ r- ^^*aa*ara a
6 nnrrririi
poluirii
cercetare
de
metode
la
referi
se
apei
lqiena
a.

9i

determin^urcontamindriimicrobieneaaerului' prin radiatii

b. lgiena mediului se refera la igiena habitatului
luminoase care reprezinti iqiena aerului
precum 9l rcrlul
c. iqiena sotutui se iefere la poluarea solului

bolilor'

Jau tn rSspindirea
r^ -..,-it.
starea de nutrilie,
arimentari,
ancheta
ra
retera
se
rgiena arimentatiei
nutrilie, alimentalia dietetici 9i igiena
metodere de determinare urioiiror de
unitililor cu profil alimentar'
hanlcriolooic'
-,, .c.-)^i *;^-^hi^rnnini ci bacteriologici'
lgiena *"aiulri se referi ra factorii fizici, microbiologici 9i

Sinitatea Publici:

1.
Z.
3.

populatiei

Totalitatea cunogtinlelor, deprinderilor 9i atitudinea

orientaticitremenlinereast5riidesindtate. prevenirii bolilor
Sdnitatea puUica' este gtiinla 9i a.rta.

9i

sanaialii prin etorturiie oiganizatoare ale societdtii'

il;;;rrii
alcituit din discipline
domeniu specializatal practicii mldicale
Un

-igi

concentreazd disponibilitdlile asupra - unei

""r"
promovarii qi menlinerii sindtitii 9i
anumite poputatii'in-scopur
incapacitS{ii 9i decesului
bunSstirii precum 9i prevenini bolilor,

distincte

prematur.

publice:
Domeniile principale ale sinititii
populaliei utiliz.nd noliuni
1. Cunoagterea g,-"u"Grea prouiemelor

studii epidemiologice'
de demografie, morbiditate, scrining 9i
2. lnfluenla factorilor de risc'
3. Noliuni de biostatisticS'
4. No{iuni de Probabilitate'
5. Noiiuni de legislalie sanitari'
O. ingrqiri Primare de sSnitate'
z. Cititatea serviciilor de sdnitate'
cauze de imbolnSvire prin
principalelor
a
p,","nire
o"
Noliuni
8.
programe nalionale de sdnitate'

Obiecte[;; studiu ile sinititii

publice cuprind:
1. Cunoagterea stirii de sindtate a populatiei' '.
2,ldentificareanevoilordes5ndtatealecomuniti[ii.
1

3. Cunoagterea morbilitilii gi a factorilor care ii determinS9i

4. Cunorit*r", misurilor care determini aprobarea, promovareaprin
refacerea stirii de sdndtate 9i asigurarea controlului sdnStdlii

efortul conjugal al intregii colectivititi'

Metode gi tehnici utilizate in sindtatea publici:
1. Metode 9i tehnici biostatice'
2. Statistici sanitare 9i epidemiologice'
3. trletoOe gi tehnici utilizate morbilitalii gi a relaliilor de cauzalitate
dintre factorii de risc ai boalS'
4. Elementele de educa-lie pentru educalie 9i legislatie sanitarS'

5'Cercetareaconsumuluimedicalalpopulaliei'

6. lnfluenla factorilor de risc'

7. Coeficibnla medicalS gi a asistentei medicale.

B. Eficienla medicald gi economicda asistenlei medicale'

mintala 9i
starea de sinitate repr"=inte o bun5stare completi tizicd,
sociald care constd numai In absen{a bolii sau a infirmitilii.
ge1-eticd a
Sinitatea este rezultatul interacliunii dintre zestrea biologici,
naturali gi social6.
omului gi condigire meoiului siu de via!8 qi de activitate

Boala reprezintd

neadaptare sau

deficien{d

de apirare

este expus.
organismului ca gi absenla reac[iei Ia stimulii la care organismul
invaliditate 9i
Starea de sinitate gi disconfort boali, incapacitate,

termin0nd cu decesul.
caracteristicile
Factori endogeni - sunt reprezentali de sex, ras5, virstS,
demografice ale
biologice, ,""*piiritiLa la infeclii ereditaie gi caracteristicile
populaliei.
Factori de mediu'
a. Fizici- temperatura, umiditatea, radia[ii' zgomote'
b. Geodinamici - zona geografici'

c. Chimici.

d. Biotogici - bacterii, fungi, parazl\i'

de sdricie, stilul de viatd
.9i
e. Mediul socio - econoiic - pragul
munca precum 9i nivelul de
alimentar, condilii de viali
instruire.

Factori comportamentari

- anturaj, mijroace financiare,

factori de mediu,

experienta individualS.

alcool'
stilul oe viata cuprinde obiceiurile alimentare, consumul desexual 9i

comportamentul
consumul de diogrri tu*rtul, stresul, sedentarismul,
comportamentul rutier.
Serviciul de prevenfie curativ 9i de recuperare:
neuro
nfeigiunite determinate de alcool intoxicatii, afecliuni
psihice, ciroze, pancreatite, cancerul caviti[ii bucale, cancerul
esofago - faringian2. Afecliunite detirminate de fumat- afecliuni bronho - pulmonare,
afec$uni digestive, afec[iuni pulmonare'
fizicd,
ireigiunite-determinate'de droguri - probleme. de sinitate
psihic6, comportamentale, consumul a crescut dupS 1960.

t.

4. Sfresul - reprezintd ansamblul rispindirii specifice, date la orice

fel de solicitare, date de organism gi determind o stare de boald
cu consecinte fizice, psihice gi sociale.

a.

b.

c.

Tipul

persoane nerdMitoare, grdbite, afecliuni

vasculare.
Tipul B - persoane calme, eficiente, organizateTipul C - persoane interiorizate, melancolice, predispuse
cancerelor.

ffiEDtU Sl SANATATE
CURS NR 2

Misurarea stirii de sfrnfrtate.

E':=!,,4ra,t stEril de sf,n6tate se realizeazl din punct de vedere al
f.YG!LiA!
=S
populaliei care trebuie lnformat* in legSturfr cu:

propriile probleme de s5ndtate;

modul de Prevenire al bolilsr;
principalii factori de risc ce influenfeaz5 sdndtatea.
Servicii de sflnitate:
in acest caz evaludrile se refer6 la stabilirea nevoii de servicii rnedicale,
determinarea priorit5{ilor gi evaiuarea ealitativfl a serviciilor medicale.
Cunogtinlele medicale - cercetarea medicalEEvaluarea tehnicilor de dialog gi perceperea problemelor de s5nitate la
nivel comunitar.

Consunnul medica{ reprezintd totalitatea ingnijirilor rnedicale

9i

farmaeeutice acordate unei persoane sau a unui grup de c5tre serviciile medico
- farmaceutice.

Clasificarea indicatorllor

de mfrsurare a stfrrii de sf,n&tate a

populafiei:

1. lndieatorii stirii de sinitate sunt speranta de via{5, mortalitatea

(generalS, infantilf,, specific5 pe cauzele de deces), morbiditatea (pe

cauze de TmbolnEvire, cauze profesionale, calitatea vielii).
2. lndicatorii stilului de via[fr sunt consumul de tutun, alcool, droguri,
alimentatie"
-1. lndicatorii de caracterizare a condi{iilor de viati gi de munci sunt
rata de angajare, rata gomajului, conditiile mediului de munc5,
conditiile mediului de locuit, conditiile mediului inconjuritor (apei,
aerului).
lndicatorii protecfiei sinf,tltii sunt sursele de finantare, resursele
umane, resursele, costul pentru fiecare bolnav internat, costu!
medicarnentelor pentru flecare holnav {nternatCaracteristicile demografice se referd la vfrrstd, sex, stare civild, locul
de rezidenli, venit.

Factorii de risc asocia{i bolilor:

t. Bolile inimii sunt determinate

de

fumat, hipertensiune arterialS,

hipercolesterolemie, diabet zaharat, sedentarism.

2. Accidentete vaselor cerebrale sunt determinate de hipertensiune.
3. eancerele sunt determinate de compartamentul sexual, fumat, alcool,
dietd necorespunzStoare, contaminan{ii mediului, medicamente.
4. Accidentele de circulafie sunt determinate de ingestia de alcool,
ingestia de medicamente (ingestia de extraveral)s. Alte accidente sunt domestice, disponibilitatea armelor de foc.
6. Sinucideri, omucideri sunt determinate de ingestia de alcool, droguri
gregit folosite.
7. Ciroza este produsd fie de alcool sau hepatite care nu au fost tratate.

B. Gripa sau pneumonia sunt determinate de vaccinfrrile ineficiente sau

[n

de fumat.

Romfrnia factorii

de rlsc asocia{i bolilor sunt bclile

cardio
vasculare, tumorile maligne, tulburSrile mentale si de comportament, accidente,
otrdvii-i, balile aparatului digestiv, bolile aparatului respirator, bolile infecfioase,
malformati i congenitale.
Dupi O. M. $. cei mai importanti factcri de risc asocia[i bolilor sunt
comportamentul sexual cu risc, hipertensiunea arterialfr, consumul crescut de
alcool, lipsa apei potabile, lipsa igienii, deficienta de fier a organismului,
poluarea mediului, colesterolul crescut gi obezitatea.

MEDIU $I SANATATE

CURS NR 3

IGIENA AERULUI
Atmosfe ra este un amestec de gaze gi vapori de ap5, formAnd un
invelig deasupra scoa(ei terestre. Atmosfera se intinde de la sol pAni la o
indltime de 50 kilometri.
Compozifia aerului:

-l

- 21o/o
- 0.04% h ---+ Aer inspirat
Nz = 78 -79o/o - )
Oz = 10 - 17o/o l
COz = TB - 7go/o h --- Aer expirat

Oz =20
COz = 0.03

'79%
Clima repreziitd totalitatea factorilor ce caracterizeazd meteorul
grad
Nz = 78

climatic, un teritoriu

9i anume: temperatura, nivel de precipitatii,

?nsorire, umiditate.

Categorii de zone climatice

de

sunt de 3 categorii: polare, temperate,

calde.

mai

Cele polare au temperaturi scdzute, iar Tn cele temperate care sunt cele
populate sunt determinate de boli virotice, boli microbiene 9i boli

degenerative (cancere).

proprietifi lizice ale aerului Si influenfa factorilor lizici asupra

organismului.

Aerul atmosferic se caracterizeazd printr-o serie de fenomene 9i procese

fizice care aclioneazd permanent asupra organismului.
Factorii fizici sunt: temperatura, umiditatea, curentii de aer, presiunea
atmosfericd, electricitatea atmosferici. Acegti factori au influenle directe sau
indirecte asupra organismului uman.
Temperatura - este deterrninat5 9i de radia[ia solara.

Semnificatia igienico - sanitari a temperaturii:

1. Determini procesul de termo - reglare al organismului.
z. Determini caracteristicile climatice ale unei zone climatice.
3. Formarea curen{ilor de aer cu implica[ie in procesul de impurificare
atmosfericS.
4. Morbiditate.
5. Temperatura optimd a organismului uman este de 18 -220 C.
Umiditatea - reprezinti cantitatea de api din aer.

Semnificafia igienico - sanitari a umidititii:

1. Aclioneazi direct asupra organismului influentdnd termo - reglarea.
2. Determini caracteristicile climatului.
3. lntervine in Poluare.
4. Valorile normale sunt intre 35 - 65%.
Curen[ii de aer - reprezintd deplasdri ale maselor de aer in direclii
diferite datoriti Tncdlzirii inegale a suprafe[ei solului de cdtre radia{iile solare.
'l

Clasificarea curen[ilor de aer:

a.

b.

Orizontaliperiodici;
neperiodici.
Vefticali.
ascendenti;
descendenti.

lmportan[a igienico - sanitari a curenfilor de aer:

1. lntervin Tn termo - reglarea organismului.
2. Au rol in autoepurarea atmosferei.

3. Determind caracteristici climatice ale unui teritoriu.

4. Valorile normale sunt de 0.1 -o.2 metri / secundi.
presiunea atmosferici - este presiunea exercitatd de aerul atmosferic
prin greutatea sa asupra tuturor corpurilor de la suprafata pimintului. Se
expriira in milimetri coloand de mercur I 1 centimetru pitrat. Presiunea
atmosfericd normali este de 760 milimetri coloand de mercur I 1 centimetru
pdtrat gi ea scade la 10.33 metri altitudine cu 1 milimetru coloani de mercur / 1

centimetru pdtrat. Exercitd efecte directe gi indirecte asupra organismului. La

25OO metri intervin procese compensatorii ale
altitudine de
6000 metri se instaleazd riul de altitudine.
organismului. intre
Manifestirile sunt. cianoza, vertij, cefalee, epistachis, hemofizii. La 6000 - 7000
metri predomini stirile nervoase gi apare euforia. Persoanele care triiesc la
m unte se aclimatizeazl.
Electricitatea atmosferici - este formatd din aero ionizarea, cAmpul
aero - electric, cdmpul electric terestru 9i fenomene electrice.
Aero ionizarea reprezinti prezenla unor ioni incircati cu sarcini
electrice in aerul atmosferic. Aceste particule sunt de dimensiuni mari care se
gdsesc in zone poluante 9i particule de dimensiuni mici se gisesc in zone
nepoluante.
potuarea atmosferici inseamnd prezenla substanlelor striine in
aerului sau varia[ii importante ale concentratiilor
compozilia normali
componenfilor sdi care pot produce direct sau indirect afectarea stirii de
sdndtate. Poluan[ii atmosferici se clasifici Tn: fizici, chimici 9i biologicipoluan[ii itri*i"i se impart in: iritanli, asfixianti, toxici, cancerigeni,

2000
2500

fibrozan(i.

poluanfi chimici iritanli - oxizi de sulf, oxizi de azot (monoxidul de azol

asi dioxidul de azot), substanlele oxidante (aldehide, cetone, hidrocarburi),
pe
clorut (acid clorhidricj, amoniacul gi pulberile (diametru mare care se depun
sol gi diametru mic se depun in plSmini).
poluanti chimici asfixian[i: monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat,
determini blocarea sistemului respirator. Monoxidul de
acidul cianhidric, nitri{i
"h"*oglobina
form6nd carboxihemoglobina. Afinitate mai
carbon se leagJ
mare decdt oxigenul (202)Efecte alute: mai pulin de 2% de carboxihemoglobina nu produce
modificiri in organism; Tntre 2 10% apar tulburiri vizuale; intre 20 - 4Aa/o apar
cefalea, grelur[ virsaturi; c6nd este mai mare de 40% se produce pierderea
cunogtintei; iar cind este mai mare de 60% se produce decesul'

",

Efecte cronice: oboseala, tulburdri de somn.

aflEDtu $t SANATATE
CURS NR 4

Poluanti chimici toxici

sunt reprezentati deunele metale cum ar {t.

piumb, eaelniu, mereur, arsen, flor si de unele substante pesticide, provenienta
lor fiind industriala sau telurica.
Plumbul - poate fl sub forma de vapori supulberi fine si principalasursa
este circulatia auto, arderea carbunelui sau din diferite activitati industriale.
Cadniu este un metal alb -argintiu, provine din Industrie si mai este
lnhalat in organism prin fumul de tigara
Mercurul - esteun metal alb - argintiu stralucitor, contaminarea se face
prin apa si alimente, provine din industrie sau din depozite naturale.
Arsenul - este un metal neferos.
este un gaz alb verzui, provine din industria aluminiului,
industria sticlei.
Substante pestlcide:
Efecte asupra crganismului si aclianeaza la nivel subcelular. E.fectele
cronice se refera la depunerea acestora in organism in anumite organe.
Plumbul - in oasele lungi, par, dinrti,vase.
Cadniu Ia nivelul aparatului respirator: plamani, sange, hematii, ficat,
rinichi, gianda tiroida.
Mercurul - se fixeaza in rinichi, ficat, creier.
Poluanti chimici cancerigeni sunt reprezentati de hidrocarburi
policiclice aromatice,
amine si
amide, amine aromatice,
pesticidele organice (pentru omorarea daunatorilor), substante anorganice,

Florul

nitro

nitro

tutunul.

Poluanti chimici fibrozati fibroza reprezinta o prolifilare a fibrei

conjunctive, formarea uncr boli care se numesc pneumc conioze (boli
profesionale).

Masuri de prevenire si de combatere a poluantilor chimici:

1. Masuri medicale:
a. Profilaxia primara - se adreseaza in special oamenilor sanatosi.

Cunoasterea prezentei

in aer a

substantelor chimice

si

cunoasterea concentratiei maxime adrnise.

b. Cancentraffa ntaxirna adrnisa {C M A,} - esteacea concentratie
decelabila prin metode moderne de explorare care nu exercita
efecte directe sau indirecte asupra starii de sanatate, nu produce

senzatii subiective

si iltJ mcdiflca eapacltatea de munea a

omului.

c. lndicatorii

igienico
sanitari- sunt oxidul de sulf, oxizii de azot,
ozonLll, rnonoxidul de carhon, pulberile si plumbul.
2. Masuri tehnica administrative prrivesc fie sursele de poluare sau
teritor"iile fata de sursele de poluare.
Poluantii de natura biologica - se gasesc in aerul atmosferic alatur! de
poluantii fizici, chimici si sunt reprezentati de produsele de natura vegetala sau
animala. ln aer se gasesc bacterli aerobe si anaerobe, fungi care provin de la

suprafata solului, apelor. Au o mare rezistenta in rnediul extern si sunt implicate

procese defermentat[e, putrefaci,ie
degradare. Taate aeeste
microorganisme t*rmeaza flcra saprofita. Pe langa flara saprofita exista si
microorganisme de natura umana sau animala rezultate din caile respiratorii
(tuse, stranut), din dejecte, pnoduse patologice (secretii, sputa). Toate aceste
microorganisme formeaza flsra mezafila. Au o rezistenta mai scazuta in mediul
extern. ln orase este prezer:ta flora mezofila.
Forme de existenta a microorganismelor:
1. Picatuiri de secretie nazo faringiarra se numesc picaturi Pfiuge si
sunt particule cu dimensiuni mari s! sunt eliminate prin tuse, stranut,
cantat si vorbit. Sunt alcatuite din apa, rnucus si agenti patogeni
{bacterii, virusi, fungi}.
2. Nuelee de picaturi provin din secretii naze faringiene, salivare,
bronsice si au dimensiuni mici,raman in aer unde pierd apa astfel incat
ramane o pelicula de subsianta organica care inconjoara agentul
patogen, gradul de contaminare este de 50%.
3. Praful bacterian - este format din particule de praf si agenti microbieni.
Vehiculeaza germeni cu rezistenta crescuta in mediul estern.
Exemplu: Bacilul Koch.
Principalul mecanism de patrundere
organism este inhalarea
suspensiilor contaminate. Boli transmise pe calea aerului se numesc boli
aerogene.
lndicatori igienico - sanitarl - sunt numarul totai de germeni (totalitatea
microorganisme{or dezvoltate in mediu{ nutritiv ia B7o C.
Exemple: $treptococul B - hemolitic, stafilccocii.
Masurile de combatere - sunt ventilatia, curatenia si dezinfectia.

in

si

in

MEDIU $l SANATATE
CURS NR 5

IGIENA APEI
Rol biologic - intervenind in procesul fiziologic al organismului.
Rol in dezvoltarea socio - econornica'
Rol biologic:
ln organismul uman:
in 60 -70% din greutatea corpului uamn;

- corp 97% din greutatea corPului;

- coPil de 3 luni - 93%;
- copil de 1 an 81% din greutatea corpului'
Repartitia aPei in tesuturi:
- tesutul adiPos - Z$o/c,
- tesutul osos - 33o/o;
- tesutul muscular -77o/o;
- tesutul nervos - 85%;
- Plasma-9Ao/o;
- saliva - 99.5%-

Bilantul dintre aport si pierderi rezultand echilibru.

Exista dezechilibre la gravide si covalescenti.
2500
Cantitatea de apa care se pierde zilnic de organismul uman este de
mililitri si se imParte astfel:
urina - 1500 mililitri;
materii fecale - 150 mililitri;
prin transpiratie - 600 - 800 mililitri;
la nivelul tegumentului
-aerului
respirat -300 - 400 mililitri.
umidifierea
se imparte
Aportul de apa zilnic al organismului uman este de 2500 mililitri si
astfel:
din bauturi - 15600 mililitri;
restul provin din alimentele consumate precul si din apa endogena
(apa rezultata din arderile de la nivelul tesuturilor)-

in
Substantele energetice participa la procesele oxidative care se impart

dioxid de carbon si aPa.

pana la o
Setea apare aiunci cand cantitatea de apa din organism scade
sete este de 4
valoare cuprinsa intre 0.1 - 1% din greutatea corpului. Toleranta la
gland hipofiza si
- s zile. Reglarea volumului de pa Je face ce catre hipotalamus,
de glandele suPrarenale'

Dezvoltarea

socio

folosita.

Sursele de aPa:

economica: industrie, agricultura rezultand apa

Gea mai mare parte de apa este apa sarata aproximativ 97.2o/o, apa dulce
Z.g% care se imparte in ape subterane, ape de suprafata si apele meteorice.
Apele subterane:
a. Apele freatice.
b. Apele de adancime.
a. Apele freatice - se acumuleaza din precipitatii, infiltrarea apelor raurilor
si lacurilor. Ele pot fi superficiale sau mai profunde. Sunt bogate in
substante minerale. Sunt usor contaminabile si contin numerosi agenti
biotogici, (bacterii, virusi si fungi) si agenti poluanti. Apele freatice servesc
la aprovizionarea, alimentarea fantanilor rurale.
b. Apele de adancime - sunt situate de obicei sub cele freatice. Contin o
cantitate mare de saruri, sunt mai putin contaminate.
Apele de suprafata provenite din precipitatii, topirea zapezilor si sunt de 2
categorii: ape curgatoare si ape statatoare. Au uncontinut scazut de saruri si
trebuie prelucrate pentru a fi consumate.
Ape statatoare sunt formate din lacuri, oceane si contin cloruri, brom,
magneziu, iod si clor.
Apele oceanelor solicita material de desalinizare.
Apele meteorice contin precipitatii, topirea zapezilor, contin 64-5%
oxigen, 33.5o/o azot, 11% dioxid de carbon, urme de amoniac, argon, ozon. Au un
continut scazut de ape minerale.
Patologia infectioasa:
Bolile infectioase transmise prin apa pot avea mai multe forme de
manifestare in functie de egentul etiologic (care produce boala), in functie de
modul de aparitie, numarul de imbolnaviri. Exista 3 tipuri principale de forme:
Epidemia - are un caracter exploziv, un numar mare de imbolnaviri intr - un
interval scurt de timp. Cazurile sunt grupate intr-un singur teritoriu. Exista aceeasi
sursa de contaminare si inceteaza cand sunt tratate bolnavii.
Endemia - are un numar mic de imbolnaviri, apar la grupari populationalecu
un nivel igienico - sanitar scazut, apare intr-o zona geografica prin consumarea
apei de suprafata netratata.
Forma sporadica - cazuri izolate.
Boli bacteriene transmise prin apa:
Dezinteria - produsa de shegella disenteriae, prin ape cu dejecte menajere,
forme usoare de boala, prin diaree persistenta, febra. Echilibrate hidro
electrolitica si tratament antibiotice.
Hotera - constituie un nivel ridicat in zone cu igiena scazuta.
este
Febra tifoida compusa din paratifoidele A si B, agentul
determinat de salmonela.
Enterite si enterocolite - escherichia coli.
S#qnn:il*:; Sc,iai,t A- vL,tLeptospiroza rezervorul de infectie il constituie soa+ele, omul bolnav,
omul se contamineaza prin dejectele de Ia aceste animale. Traverseaza mucoasa
oculara si tubul digestiv. Produce deces.
Ptulangeria - se transmite prin urina si dejecte.

Tuberculoza - se transmite prin calea aeriana si mai putin prin apa (irigatii),
tuberculoze intestinale.
Bruceloza- se transmite prin imbaiere, ingestia apei Cin fantani.
lnfectii cutanate - determinate de streptococi si stafilococi.
Boli virale transmise prin apa:
Hepatita A - afectati sunt mai ales copii.
Conjunctivitele.
Boli parazitare:
Amibiaza.

Lambriaza
omul.

- in zone temperate si tropicale (vegetativa, chistica) infecteeza

Tricomoniaza genitala
femeile 2A

- se transmite sexual, apa din piscini si stranduri),

- 80a/o si barbatii 5 - 25%.

MEDIU 9l SANATATE
CURS HR 6

POTUAREA CHIMICA A APELOR

Auto - purificarea aPei:
poluarea apalor - reprezinta a{terarea eatitatitar fizice, chimiee =i
biologice produsa direct sau indirect de activitatile umane in asa masura incat
apa nu mai poate poate fi utilizata.
Exista 2 tlptll'i de Poluare:
1. Poluare naturala.

2. Poluare artificiala.
L poluarea naturala calitatea apei poate f, modificata de unele
procese fizice, chimice si biologice. La baza acestor modificari stau
rezidurile organice Ce natura vegetala sau animala care sunt
descompuse prin actiunea bacteriilor care traiesc in rnod obisnuit in

apa. Aceste procese de degradare se produc cu consumul oxigenului

din apa si pot produce astfel msdificari ale florei cat si a faunei.
Exemplu: inflorirea apei - dezvoltarea in exces ale algelor albastre, ver
sau ale unor flagelate determinand modificari de culoare si d

miros ale apei. Apa respectiva obtine o culoare albastra sa

verzuie si cu miros urat prin distrugerea acestor alge S
elibereaza niste substante tsxice eare pot determina msdifiea
ale hranei. Daca aceasta apa este consumata de om determin
tulburari deoarece sunt tranzitorii.
z. Poluarea artificiala este de 2 tipuri de surse:
a. Poluarea artificiala arganizala.
b. Poluarea artificiala neorganizataa. Poluarea artiticiala organizata se elastfica astfelo Ape reziduate cornunale - provenite din locuinte, instalatii.
. Ape reziduale industriale - provenite din industrii care au un
continut crescut de subst'ante ehlrnieeApe reziduale zootehnice care au un continut mare de agenti
Patcgeni.
b. poluarea hrtittctala neorganizata aparfr {r.t caztr{ unor aecidente
care se clasifica astfel:
Deversare accidentala de Petrol.
Deversare de subsiante salieie.
Deversare de ape de irigatii contaminate chimic.
Deversare de reziduri solide sau de pozitate pe malul raului-

.
r
,
)

Foluarea chimica
Substante chimice:
Nitrati - care patrunsi odata cu apa ajung in circulatie unde se combina
cu hernoglohina formand uri compus stabil care se nurneste rnethemagiobina.
Methemoglobina este un compus stabil si determina urmatoarele masuri

chimice: dispnee, agitatii, convulsii si chiar deces (existenta unei csncentratii

mari in sange).
enr lla Sau crsnlce.
afanfrr acule
crsnice.
, Ll, tH
pesticide lala om rlofarrr-rina
vvlvl
eIeCIe
cletermlna
Substante pesticide
Substante
Expunerea la aceste substante determina cefalee, greturi, varsaturi, crampe
abdorninale, transplratie, salivatie, dificultati in respiratie. Efectele cronice sunt
determinate prin supunerea organismului in mod repetat la ingestia apei cu
aceste substante pestieide. Efeetele cronice determinate de substantele
pesticide sunt efectele hepato - toxice, neuro - toxice si cancerigene.
Metale:
Plumbul - determina intoxicatia cu plumb. Plumbul aiunge in apa datorita
faptului ca plumbul este folosit la fabricarea conductelor de apa si captusirea
rezervoarelor de apa. Efctele climice care le determina sunt anemia, insomnia,
greturi, varsaturi si prezenta unui gust metalic.
Mercurul Cetermina urmatoarele manifestari clinice cum ar fi vertij,
cefalee, greturi, varsaturi, anemie, insomnie.
Poluarea chirnica a apelor se poate face cu detergenti. Contaminarea se
produce prin deversarea apelor menajere in bazinele naturale de ape. Prezenta
detergentilsr in apa determina modifieari ale proprietatiior flzico chimice ale
apelor, precurn si cu modificari organoleptice (gust si miros). O concentratle a
cietergentilor cuprinsa intre 0.2 0.3 miligrarne I litru nu determina modificari
ale caliattii apei. Cand acestia ating o concentratie de 2 3 miligrame I litru
apar modificari organoleptice, iar oand csncentratia ior atinge valori de 6 7
miligrame I litru se produc alterari ale faunei. De obicei apa cu un continut
crescut de detergenti nu ajunge in organism datorita modificarilor organoleptice.
Auto - purificarea apei - reprezinta sursele de apa care sunt poluate cu
capacitatea de a se debarasa de impuritati pe care le primesc partial sau pana
la puritatea lor anterioara poluarii.
Procesul de auto - piurificare sunt determinati de factori fizico - chimici
cat si biologici.
Factori fizico - chimici:
Dilutia reprezinta combinarea a 2 medii lichide avand drept rezultat
scaderea concentratiei agentutul poiuant .
Sedimentarea reprezinta depunerea suspensiilor din apa pe fundul
albiei raurilor.
Radiatii sofare:

Radiatiile

ultraviolete

aceste raze au efect bactericid, adica de

offrorare a bacteriilor si bacteriostatic, adiea de inhibare a inmultirii bacteriilor.

Temperatura - scazuta determina un efect bactericid.
Poluanti biologici unele microorganisme cum ar fi bacteriile, fungii,
prolozoarele actioneaza atat asupra substantelor organice cat si a substantelor
anorganice din apa in scopul producerii substratului nutritiv.
Substantele organice sunt degradate pana la nivelul de mulecula eare au
o greutate foarte mica dupa care sunt mineralizate, iar substantele anorganice
sunt descompuse pana la disparitia lor totala.

MEDIU $l SANATATE
CURS NR 7

CONDITII DE POTABILITATE A APEI

Pentru a fi potabila trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
1. Conditii organoleptice - se refera la gust si la mlros.
Gustul - este rezultatul prccesului in apa a elementelor minerale si a
gazelor dizolvate ioz) care afera prospetimea apei. Excesul de dioxid
de carbon in apa ii confera un gust intepator, fierul gust metalic,
calciu - gust salciu, magneziu - gust afilar, clorurile - gut sarat.
f#lirssul apei potabile este insdor, iar materialele organice, care se
descompun produc mirosuri neplacute ca si prezenta in apa a unor
substante chimice (calciu, produse petroliere).
z. Conditii fizice aceste conditii fizice sunt determinate cu ajutorul
aparatelor si cuprinde pH-ul, conductivitatea electrica, temperatura,
culoare si turbiditate.
pH-ul - este determinat de de concentratia ionilor de hidrogen din apa.
Valoarea normala a pH-ului este de 6.5 -7.4. Scaderea sau cresterea
concentratiei ionilor de hidrogen din apa exercita efecte nocive asupra
mucoasei gastrice.
Conductibilitatea electrica - exprima cantitatea de saruri dizolvate in
apa.
Temperatura apei - trebuie sa fie cuprinsa intre 6 - 150 C. ln ceea ce
priveste temperatura apei, apele subterane au o temperatura a apei cu

atat mai constantacu cat se afla Ia

adancime mai mare. O

temperatura mai rnare de 170 C determina un gust neplacut din cauza

gazelor pierdute, iar otemperatura mai mica de 70 C are efecte nocive
asupra organlsrnutu{ (laringite, farlngite).
Culoarea - este data de substantele organice dizolvate in apa.
Turbiditatea - ete produsa de materia insolubila care este prezenta in
apa sub forma de parttcule in suspens{e"
3. Conditii chimice se refera la substantele chimice care se gasesc
sub forma de compusi naturali ai apei sau care provin din poluare. Au
efecte negative a$LJpra organisrnului"
4. Conditiile bacteriene apa potabila nu trebuie sa contina bacterii
patogene insa indentificarea lor nu este intotdeauna posibila fie din
cauza concentratiei reduse, fie din cauza unor echipamente sau
metode de determinareadecvate.
s. Conditii biologice - organismele din apa atat cele animale cat si cele
cianoze.
vegetale se grupeaza in asociatii care se numesc
Compunerea acestor asociatii depinde de conditiile fizice, chimice si
biologice ale apei in care traiesc. Astfel exista microorganisme care
traiesc in apa bine oxigenata, altele traiesc in apa llpsite de hidrogen,
iar alte microorganisme sunt adaptate la diferiti poluanti din apa ifero
bacteriile sau bacterii sulfo - oxidante). Prezenta lor in mediu releva

bio

mediul in care se dezvolta. Analiza lor este rapida

si nu necesita

tehnici deoseblte.

6. Gonditiile Ce radio

activitate a apei

apa potabila are un grad

scazut de radio - activitate datorita substantelor radio - active care se
gasesc in sotrul ee delimiteaza sursele de apa. Aceasta este radio activitatea naturala a apei. Pe langa aceasta se poate adauga si radio
activitatea artificiala provenita din reversarea apelor uzate eu
conditiile radio

- activitatilor.

Aprovizionarea cu apa a populatiei

,J^ l^^r^t^+i;.
uE
Il tstcttcLLll.

- se face cu ajutorul diferitelor tipuri

- reprezinta ansamblul constructiilor si instalatiilor

folosite pentru colectarea, transportul, corectarea calitativa a apelor,
inmagazinarea si distribuirea apei potahile.
Avantajele acestor instalatii :
- Este aleasa eea mai buna sursa de apa, apoi se face corectarea

1. lnstalatii centrale

calitativa a apelor.
Permile realizarea unei protectii sanitare organizate.
ln ultimul rand se poate face ui": control permanent asiJpra
calitatii apelor.

Exista 2 tipuri de instalatii centrale:

a. lnstalatii centrale cu apa de suprafata

sectoare;

care au mai multe

. Sectorul de captare - reprezinta totalitatea dispozitivelor

plasate in axul central al apei.
. Sectoare de transport ala apei.
n Sectoare de tratare:

.
.

- Sedimentarea.
- Filtrarea.
- Dezinfectia"
Sectoare de tnmagazinare
apa este inmagazinata in
bazine de beton, aerate permanent.
reprezinta tsatalitatea
Seetoare

de distributie

conductelor situate substeran

in care apa circula

cu

presiune.

Conditiile retelei de distr*butie sunt urmatoarele:

. Conductele trebuie sa aiba o panta de inclinare prin

care sa se asigure o buna circulatie a apei.

Sub zona d inghet se evita inerucisarea eu eonductele

de apa uzata si sa se asigure dezinfectia acestor
conducte.
b. lnstalatil eentrale cu apa de profunzime - contin un sector de
tratare, unul de transport si un sector de inmagazinare a apei.
lmportant: Dedurizarea apei reprezinta indepartarea sarurilor
de ca{ciu si magneziu aflate [n exces prin adaugarea
unor substante chirnice (carbonat de sodiui care
reactiveaza cu aceste saruri formand compusi
insolubili. Acestia sunt indepartati prin procesul de

filtrare sau sedimentare.

se face deasemenea

deferlzarea apei, demanganizarea apei {indepartai-ea

ferului si r-nangneziului in exces).
2. lnstalatii de microcentrale - sunt constructii in colectivitatea scolilor,
spitalelor, acestea asigura apei curente la consumatori in cantitati mai
mari decat sistemele locale. Aceste instalatii permit si un anumit grad
de preluerare a apei, iar calitatea apei poate fi suprarregheata.
3. lnstalatii locale se gasesc in mediul rural si sunt reprezentate de
fantani. Sursa este apa freatica (cu cat panza freaiica este mai
profunda cu atat apa este mai buna).
Controlul fantaniNor:

Depistarea si eliminarea surselor de poluare cum ar fl depozitele de

gunoi, depozite de substante ehimiee, reconditionarea fantinilor trebuie
cercetate deficientele de constructie. Dezinfectia fantanilcr trebuie realizata prin
metode chimice, adica adaugarea de substante clorigene cum ar fi cloramina,
clorura de var, hipocloritul de sodiu in lipsa substantelor ctorigene se adauga
iod sau brom determinand gust neplacut.
Metode fizice - fierberea se face timp de 20 minute, metoda care se
foloseste foarte rar, doar in cazul epidemiilor sau a eontaminarii apetor de

adancime.

MEDIU $I SANATATE
CURS NR 8

IGIENA SOLULUI
Proprietati fizice ale solului:
1. Permeabilitatea pentru aBa si aer.

2. Capilaritatea.
3. Filtrarea.
4. Temperatura.

1' Pe!'meabilitatea

soturile solubile cu porozitate crescuta au o

eapilaritate crescuta. Permeabilitatea pentru apa a soluiui
este
importanta in formarea si acun'lularea rezeruelor de apa
subterana s!

asigurarea apei necesare vegetatiei. Cucat un sol este mai permeabil

pentru apa cu atat gradu! de salubritate al solului
respectiv e mai

2'

3'

scazut.

capilaritatea - reprezinta capacitatea solulu! de a permite ridicarea

apei subterane prin pori eatre straturile superflciale telurice.
Capilaritatea variaza. invers proporticnal cu starea de granulatie
a
solului si anume: solurile cu granulatle mare au capilaritate
scazuta

(apa se ridica cu 0.8 _ 0.S metiil.

- este capacitatea solului de a retine in porii saidiferite

impuritati care il strabate. ln general solul esterau
eonducatsn
caldura. Solurile alcatuite din granule finesiumede se incalzesc de
mai
gru si pierd caldura mai gru, iar cele alcatuite din granule
mari se
Filtrarea

incalzesc_usor, dar pierd usor cardura inmagaznata.

Proprietati chimice ale solului:

Solul este alcatuit din substante minerale care pot fi de Zfeluri:

{t/lacroelenrenfe - calciu sitriciu, aluminiu, ferul, magneziul.
Microelemente _ flor, iod, brcm, cupru, mangan.
unele substante au proprietati radiocative uraniu.
Substante organice care provin din degradarea organisnnelor
vegetale si
animale - cernoziornul.
Froprietati fiziologice ale solului:
Solul este bogat in microorganisme. Acestea $e gasesc mai ales
in
straturile superficiale, iar la o adancime mai ff are de 4 metri
solulsoiuii este
aproape steril.

POLUAREA SOLULUI
Se poate f9q* prin depozitarea neigienica a rezidurilor solide,
lichide, a
dejectelor arrirnale{or, depozitarea neigierica a dejecte{or industriale,
utilizarea
necorespunzataare in agricultura a substantelor fertilizante
sau cele impotriva

daunatorilor sau poluarea cu ape irigante.

Substante chirnece poluante sunt:

' Rezidurile rnena.ier? organice (lichide sau solide) care afecteaza primii
1A _

20 centimetri din sol_

2' Substantele fertilizante utilizate in sxces contin mari
cantitati de fosfor,
nitrati, azot.
3' Pesticldele se gasesc in sursele de ape subterane,
organismul uman.
organo cloruratele care persista foarte mult
timp la suprafata si in
interiorul solului timp de bni. substanter"
fosforiee eare
rezista saptamani sau luni in sol.
4. Substante provenite din industrii.
S. Substante radloactive.
Poluarea eu agenti biologici a-i solului:
Flora mierobiana coontin
{enti patoleni, sporurate.
Mieroorganismete au Ure[t *ur**. "
Intestinul uman bacirur tific, bacirur paratific,
virusurite de
hepatita A si E (care se transmit pe cate
orILl.

lntestinur

oigro,

aninralic vibrionur h;rere,, bacirur dezinteriei,

stafi lococul Escherichia Coly.

tn dejectere si cadravere animareror

Fungii, geo
{tenlile).

bacirur tetanic, baeirur

pot porua solur cu reptospire s! brucere.
?al?
hermintii {Asfaris Limbricoioes), bia
hermintii

botulinic, crostridiir:

criterii sanitare de apreciere a poruarfi

:r, sorurui.
Aprecierea
poluarii solului se rro"

ajutorul indicatorilor igienico

sanitari" sunt indicatori chimici si indicatori
niotogici.
lndicatorii biologici - reprezinta numarul-totar
de germeni la temperatura
de 37o C. Sot nepoluati OOO0 germeni gram
/
de sol; so! [oluat 100000 germeni
I gram de sor;.sor fo_arte poruaipeste
lodoooo germeni r gramde
sor.
'Jin
Bacterii cotiforme reprezinta bacteriili
provenitf
intestinul urnan si
a animalelor.

or",*frXij;iJ':,llilXl,;reducatoare -

cand in sor exista un numar mare

de

Bacteriire termofi{e

- se dezvo{ta i* sorurire bogate i* urei.

ouale de geo - helminti in sorurtirelurate
nu exista oua,solurile putin
poluate au cel mult 10 oua gram
t
de sol, solurile poluate au intre 10
aua / gram

100
de sol si solurile foarte poluate
au peste .100 cua / gram se sol.
lndicatori
sunj ,"pr*r*nt de produsii intermediari
proeeselor de bio degradare.
a-i
Gradul J* i*purifieare s,utrtui
se apreeiaza
dupa cantitatea de sunitanii in
cu,rs oe olgrrorr" sau in curs
prezenta in sol in comparatie
oe minera*zare
cu solul a***Jn, tar castructura
, darneporuat.
Masuri de protectie sanitara si
iirrare
a
sorurui:
Protectia

ehimici
-

ti

sanitara cuprinde totalitatea m,asurilor

care au drept scop
limitarea patrunderii in *oi
oireriieroi'ffiur,tati pana ra intensitati
deregleaza procesul de autoepurare,
care nu
nu
contribuie'ta
acu*rrrru"
nocive prante,
substantelsr

in
nu poru eaza aerur astrncsferic
unitati sanitaro - tehnice de colectrr* si nici apa.
si neutra tizarea deseurilor.
2' utirizarea rationara a substantetoi
3. pentru sorurire umede masuri Je ctri*ir" in agricurtura.
,"iri* si de

o;renare.

MEDTU

$t SANATATE

CURS NR 9

IGIENA RADIATIILOR

Radiatiile
sunt unde cSre se propaga sub forma de raze
exercitand
asupra organlsmului Ltrnan efeete sanogene sau patogene
in fu*c,rie d=
expunere.
Clasificarea radiatiilor:
1 . Radiatii neionizante.
2. Radiatii ionizante.
1 - Radiatiile neionizante:
Radiatiile ultra violete
.- 1u lungimi de unda cuprinse intre 100 400
nanometri se exercita B tipuri de
efecte:
Lungimi de unda mai mici de 280 nanornetri
efect bactericid.
Lungimi de unda intre 280 320 nanometri - efect eritematos.
Lungimi de unda intre 320 400 nanometri
efect pigmento

geneza.
Sursele de radiatii sunt.
1' Naturare - bronzarea si este produsa de
soare.
2' Arli{tciale - sunt produse de industrie (sudura,
topirea materialelor).
Radiatile ultra violete reprezinta s% din
pe pamant
ajung 1% din radiatiile ultra violete, iar restul "d*rg; iolara.
sunt ibsorhite de stratul de
azon_

Efecte asupra organismului

in functie de doza determina

stimulatoare reprezentata prin efect sanogen.

Efecte patorogice manifestandu-se Imediat
sau tardiv.

Reactiile imediate cuprind pigmentarea

fenomen de aparare a organisnnului.

Pigmentarea

se

produce

prin

= bronzarea

farmarea pigmentului

actiune

reprezinta un

melanic din
promelanina de catre cerurere situate
in derm numite meranocite.
o scadere a cresterii celulelor ta nivet i*gr**ntar intr-un
interva i de 24
ore. Sinteza vitaminei D
2