Suprarealism in arta si arhitectura

Suprarealismul s-a nascut initial in literatura urmand sa migreze in pictura si colaje, si ulterior sa ajunga si in
arhitectura. Aceasta miscare se transcedea in mod continuu prin insasi definitia ei si sustinea evitarea
consimtamantului publicului cand venea vorba de operele suprarealiste : se folosea contrastul ca strategie
estetica si se instiga la enigme.
Suprarealismul dorea sa redea deplina libertate de miscare, indrazneala si absoluta dezinvoltura, toate acestea
petrecandu-se la granita dintre lumea interioara si cea exterioara care, desi imprecisa, poseda o deplina realitate
(suprarealitate) fizica si psihica.
Prin arhitectura suprarealista se incearca recastigarea controlului asupra ordinii spatiale care se opune
imprejurimilor omogene ale spatiului exterior. Totodata exista intentia de a crea dramatism iar cladirile trebuie sa
prezinte o imagine contrara culturii populare.
Formele arhitecturale ale lui Gaudi, Le Corbusier (Capela Ronchamp) Frank Gehry, Herzog si de Meuron, toate
reflecta influente suprarealiste inspirate din formele naturale. Acesti arhitecti par sa raspunda la operele artistilor
precum Dali, De Chirico, Ernst, si multi altii. Totusi lumea arhitecturala a fost intratat de entuziasta fata de acest
curent pierzand astfel din vedere relatia cu pamantul, cerul (exemplul arhitecturilor antigravitationale) dar mai
ales cu omul.
Tot in cadrul suprarealismului se introduce si ideea celor 4 dimensiuni in care formele spatiale 4d dau perceptia
timpului si miscarii -exemplu opera Nud coborand scarile a lui Marcel Duchamp in arta vs. ,Dancing House
a lui Frank Gehry in arhitectura.

Buzgau Andreea
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org
http://www.computerputty.com
http://www.agentiadepresamondena.com