Sunteți pe pagina 1din 8

Analiza comparativa a inflatiei,

deflatiei, dezinflatiei si hiperinflatiei

Proiect realizat de :
Andronic Andrei-George
Scripca Ioan Manuel
Grupa 2224

Cuprins:
1

Inflatia..3
Deflatia.....5
Dezinflatia.6
Hiperinflatia..7
Bibliografie8

Inflatia
O definitie simpla a inflatiei nearata ca aceasta este un proces de crestere cumulativa si
autointretinuta a nivelului general al preturilor,si de scaderea simultana a puterii de
cumparare a monedei nationale.
Consecinele inflatiei sunt: scaderea puterii de cumparare a populatiei; redistribuirea
veniturilor i avutiei; este stimulata inclinatia spre consum si este descurajata inclinatia spre
economisire; inflatia avantajeaza debitorii (in moneda naionala); rata dobanzii este
influentata de rata inflatiei.
Ludwig von Mises exemplifica doua cazuri faimoase in cartea sa Economia n apte
lecii. Gnduri pentru cei de azi i cei de mine, unul fiind din Antichitate, cellalt de la
sfritul secolului al XVIII-lea.
Primul caz celebru este cel al mpratului roman Diocleian, bine cunoscut, mai ales, ca
ultimul mprat roman persecutor al cretinilor. mpratul roman din a doua jumtate a
veacului al treilea nu dispunea dect de o singur metod financiar i anume, devalorizarea
monedei (currency debasement). n vremurile acelea primitive, nainte de inventarea tiparni ei
de bani, chiar i inflaia era, dac se poate spune astfel, primitiv. Ea implica baterea
frauduloas de moned alterat, mai ales din argint. Guvernul amesteca tot mai mult cupru n
aliajul de argint, sfrind prin a modifica culoarea monedei i a-i reduce considerabil
greutatea. Rezultatul acestui proces fraudulos de batere a monedei i creterea
corespunztoare a cantitii de bani era o cretere a preurilor, urmat de un edict de control al
preurilor. i mpraii romani nu prea tiau de glum cnd era vorba de impunerea respectrii
legii; n ochii lor, moartea nu era o pedeaps prea aspr pentru omul care ar fi ndrznit s
cear un pre mai ridicat. Ei au impus controlul preurilor, dar n-au reuit s menin
societatea. Rezultatul a fost dezintegrarea imperiului roman i a sistemului de diviziune a
muncii.
Cu 1500 de ani mai trziu, aceeai devalorizare a monedei s-a produs n vremea
revoluiei franceze. De data aceasta, ns, metoda utilizat a fost alta. Tehnologia pentru
producerea banilor era de acum considerabil mbuntit. Pentru francezi nu mai era necesar
s recurg la baterea frauduloas de moned alterat: ei aveau la dispozi ie tiparnia. i
aceasta s-a dovedit extrem de eficient. Din nou, rezultatul a fost o cretere fr precedent a
preurilor. Nici impunerea preurilor maximale din vremea Revoluiei franceze nu s-a realizat
utiliznd pedeapsa capital, dup metoda mpratului Diocleian. Tehnica de asasinare a
cetenilor cunoscuse i ea progrese. Vi-l amintii cu to ii pe ilustrul doctor J. I. Guillotin
(1738 1814), adeptul utilizrii ghilotinei. n ciuda ghilotinei, francezii au cunoscut i ei

eecul politicii preurilor maximale. n timp ce Robespierre nsui era condus spre ghilotin,
populaia striga: Foutu, le maximum! (S-a isprvit cu Maximul).1

Hart a lumii indicnd inflaia local la nivel de ar n 2009.

Dupa cum putem observa in imaginea atasata, SUA, Spania, Australia, Germania etc stau
foarte bine la capitolul inflatie, rata anuala a inflatiei fiind cuprinsa intre -0 si 2 % fata de anul
trecut, ceea ce rezulta un echilibru in economia tarilor enumerate, la polul opus aflandu-se
Mongolia, Afghanistan, Venezuela, Ucraina etc stau destul de prost, rata inflatiei ajungand de
la 15 la 25 + % fata de anul trecut, rezultand un dezechilibru in economie.
InRomania inflatia a coborat la 4,74% in 2009 (de la 6,3% in 2008), dar Banca Nationala a
Romaniei (BNR) a ratat tinta pentru al treilea an consecutiv, se arata intr-un comunicat al
Institutului National de Statistica. BNR avea pentru finalul lui 2009 o tinta de inflatie de 3,5%
plus/minus.unpunct.procentual.
1 (Ludwig von Mises, Economia n apte lecii. Gnduri pentru cei de azi i cei de
mine, trad. Dan Cristian Comnescu, ediie ngrijit i prefaat de Tudor
Smirna, Institutul Ludwig von Mises Romnia,mises.ro, 2010, pp 62-63)
2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Infla%C8%9Bie#/media/File:Inflation_rate_world.PNG
4

Inluna decembrie, preturile de consum au crescut cu 0,32% fata de luna anterioara, datorita
scumpirii alimentelor si a marfurilor nealimentare cu 0,34%, respectiv cu 0,54%, in vreme ce
tarifeleserviciilor,s-au,redus,cu,0,25%.
Crestereapreturilor alimentelor a fost cauzata de scumpirea oualor (4,63%), a altor legume si
conserve de legume (4,37%) si a cartofilor (1,24%). Reduceri de pret s-au inregistrat la citrice
(-3,47),.ulei.(-0,78%).
Incazul marfurilor nealimentare, cele mai importante cresteri ale preturilor s-au inregistrat la
tutun si tigari (3,58%), carti, ziare, reviste (0,98%). In acelasi timp, pretul autoturismelor si al
pieselor.de.schimb.a.scazut.cu.0,78%,.iar,cel,al,combustibililor,s-a,redus,cu,0,29%.
Reducerea tarifelor la servicii s-a datorat ieftinirii tarifelor la transportul aerian cu 1,43% si a
abonamentelor la telefon cu 1,43%.
Deflatia

Deflatia, spre deosebire de inflatie, este exact opusul ei, caracterizat prin scaderea
preturilor bunurilor si serviciilor, cauzata de scaderea lichiditatii valutare si a creditelor.
Considerata un mijloc de insanatosire a circulatiei monetare, deflatia are insa si efecte nocive
cum ar fi scaderea activitatii economice, dezechilibre ntre consum si productie, reducerea
investitiilor etc.
Cand spunem ca se reduc toate preturile ne referim nu numai la reducerea pretului
bunurilor ci si la reducerea pretului muncii (salariile) si la reducerea pretului capitalului
(dobanzile). In functie de gradul de flexibilitate al salariilor si preturilor poti vorbi de o
crestere sau nu a puterii de cumparare.

Un exemplu foarte bun in care apare deflatia este perioada anilor 1929-1930, mai exact
perioada marii crize economice. Nivelul comerului mondial a sczut rapid, la fel cum au sczut de
altfel i veniturile personale, veniturile bugetare i profitul din afaceri. Zonele rurale au suferit de pe
urma scderii preurilor mrfurilor agricole cu 40 60%. Conform imaginei de mai sus, putem vedea
o scadere semnificatica a preturilor produselor agricole in SUA, pretul cel mai scazut inregistrandu-se
in 1933.

Dezinflatia
Dezinflatia este o scadere a ratei inflatiei. A nu se confunda cu deflatia care este o
scadere prelungita si generalizata in nivelul preturilor. Dezinflatia masoara ritmul de crestere
a; inflatiei. Daca rata anuala a inflatiei intr-o luna este 5% si in urmatoarea este 4% , se poate
spune ca dezinflatia este 1%. Daca inflatia ajunge la 0, in acel momment dezinflatia devine
deflatie.
In cele ce urmeaza voi prezenta doua exemple de tari care au avut politici de combatere a
inflatiei.

Exemplul Frantei
mpotriva inflaiei aprute ca urmare a rzboiului din Coreea, n 1952, Frana
aplic planul Pinay, constnd n urmtoarele msuri: mprumut de 4,3 miliarde franci, nghetar
6

ea preurilor, contingentarea importurilor, nlesniri fiscale, meninerea si paritii francului (1


dolar= 3,50 franci).

Exemplul SUA
Cel mai insemnat moment in ceea ce priveste Statele Unite ale Americii este la sfarsitul
anului 1980 cand la Casa Alba se instaleaza Ronald Reagan. Se initiaza astfel o politica
economica radical noua, inspirata de monetarism si de ideiile economistilor ofertei, deci o
politica diametral opusa cu cea a presedintelui Carter. Singura lupta eficace impotriva inflatiei
rezida, dupa opinia adeptilor economiei ofertei, intr-un nou liberalism care sa combine
principiile monetariste clasice cu o dezangajare a statului.
In ansamblu aceasta politica a dus la majorarea deficitului bugetar, contrar obiectivului fixat si
nu a reusit sa reduca cresterea masei monetare, conducand spre recesiunea din 1982.

Hiperinflatie:
Definitie.Forma de inflatie caracterizata prin rate inalte si crescatoare. Tendinta va fi ca
oamenii sa-si piarda increderea in moneda si sa revina la schimbul direct de produse (barter).
Este insotita de dezordine sociala crescanda.
Fenomenul de hiperinflaie a aprut de 55 de ori pe parcursul ultimului secol, n
condiiile n care rile lumii s-au confruntat cu diverse crize economice i lipsa de control din
partea guvernelor.
Nu doar ri aflate n dezvoltare, precum cele din Africa sau America de Sud au suferit
fenomene de hiperinflaie, dar i puteri mondiale precum China, Germania i Frana au
ntmpinat pe parcursul istoriei crize cu valuta.
Un precursor istoric al hiperinflaiei este rzboiul, care distruge stocul de capital al unei
economii i i micoreaz dramatic producia, iar politicile fiscale greite abordate au dus
aproape sigur ctre o criz monetar.

Cazuri celebre de hiperinflatie:


Ungaria: Rata inflaiei din Ungaria n perioada august 1945- iulie 1946 era de 217% pe zi, n
condiiile n care Ungaria era devastat de Al Doilea Rzboi Mondial. n acest interval,
preurile se dublau la 15 ore din cauza inflaiei.
Zimbabwe: Rata inflaiei din Zimbabwe n martie 2007 noiembrie 2008 a fost de 98% pe
zi, survenit dup reforma agrar din 2000, cnd o parte mare din pmnturi au fost

expropriate i oferite populaiei de culoare. Preurile se dublau la fiecare 25 de ore n acea


perioad n Zimbabwe.
Iugoslavia: Rata inflaiei din Iugoslavia a fost de 65% n perioada aprilie 1992 ianuarie
1994 pe zi, preurile dublndu-se la fiecare 34 de ore. Prbuirea URSS a avut un impact
major asupra rolului internaional al Iugoslaviei, producia scznd dramatic.
Grecia: Rata inflaiei din Grecia a fost de 18% pe zi din mai 1941 pn n decembrie 1945,
preurile dublndu-se la fiecare 4 zile i 6 ore. Bugetul Greciei a ajuns de la un surplus de 271
de milioane de drachma (moneda naional greceasc din acea perioad) n 1939, la un deficit
de 790 de milioane de drachma, n 1940, din cauza celui de-Al Doilea Rzboi Mondial i
scderii comerului din acea perioad.
China: Rata inflaiei din China a fost de 14% pe zi ntre octombrie 1947 i mai 1949, ca
urmare a crizei surveite dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. n acest interval, preurile se
dublau n China la fiecare 5 zile i 8 ore.
Peru: Rata inflaiei din Peru a fost de 5% pe zi ntre iulei 1990 i august 1990, preurile
dublndu-se la fiecare 13 zile i 2 ore. Inflaia a venit ca o urmare a msurilor de austeritate
impuse de FMI, din cauza crizei financiare din America Latin,
Bibliografie

(Ludwig von Mises, Economia n apte lecii. Gnduri pentru cei de azi i cei de mine, trad.
Dan Cristian Comnescu, ediie ngrijit i prefaat de Tudor Smirna, Institutul Ludwig von
Mises Romnia,mises.ro, 2010, pp 62-63)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Infla%C8%9Bie#/media/File:Inflation_rate_world.PNG
http://www.zf.ro/business-international
http://www.dictionar-economic.com/?do=view&id=299