www.referat.

ro

Oras in centru Romniei (in judetul

Prahova), situat pe rul Slanic (afluent al
rului Varbilau), in zona de Curbura a
Subcarpatilor, la altitudinea de 413 m, la 45
km N de municipiul Ploiesti (resedinta
judetului Prahova)si cca 100 km de
Bucuresti.
Statiunea deschisa tot timpul anului, de
importanta nationala, cu o clima temperata
specifica dealurilor impadurite.
Clima este caracterizata prin veri placute (temperatura medie in luna
iulie este de 19,5C) si ierni relativ blnde (temperatura medie in
ianuarie este de -3,5C).
Temperatura medie anuala este de 9C.
Istoric
Localitatea Slanic a devenit cunoscuta n primul rnd
datorita zacamntului de sare care se exploateaza de
peste trei secole, dar dintre toate exploatarile de sare ale
Romniei, acestea sunt cele mai recente ca atestare
documentara.
nceputurile sunt legate de spatarul Mihai Cantacuzino, care dndu-si seama ca n
regiunea Slanic Prahova exista un zacamnt de sare si vrnd sa deschida o mina, a
cumparat n 1685 si 1694 mosia Slanic. Din zapisul care consemneaza tranzactia din
1685, mai rezulta ca la Teisani (5 km est de Slanic) au existat nainte de acest an, vechi
ocne de sare, de adncimi mici.
Zapisul din 1685 (7193) Aprilie 20 prin care mosnenii din Slanic vnd spatarului Mihail
Cantacuzino "... jumatate din preste tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este a se face
ocna...", cu 700 de talere. - Colectia Academiei Romne Prima exploatare s-a deschis n anul 1688 pe Valea Verde, iar ntre anii 1689-1691,
spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. n anul 1713
spatarul Cantacuzino doneaza mosia sa din Slanic mpreuna cu ocnele de sare Manastirii
Coltea din Bucuresti.
De mentionat este ca din 1912 s-a introdus iluminatul electric n mina Mihai, iar din 1931
metoda de exploatare s-a perfectionat prin folosirea havezelor de taiat sare si a
explozibililor pentru derocare, eliminnd operatiile manuale de taiere si detasare a
brazdelor. Lucrarile de exploatare s-au ncheiat n 1943 , cnd s-a trecut la o noua
exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea. Din aceasta exploatare s-a
extras sare pna n 1970 cnd exploatarea s-a mutat n mina Victoria, iar din 1992 s-a
trecut la exploatarea rezervelor din cmpul Cantacuzino.

n sec. al XVII-lea exploatarea sarii s-a facut la Baia

Baciului, Baia Verde si Dorobantesti despre care nu
exista prea multe informatii. Se stie totusi ca ele erau n
forma de clopot, marturie stnd asa-zisele plnii de
scufundare de la locul acestor exploatari. n prima parte
a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia
Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (18191865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind
atestate documentar din 1847.
Din 1865 s-a trecut la exploatarea sarii n mina "Sistematica" din zona Voinoaia. Aceasta
exploatare a reprezentat un salt n mineritul sarii de la Slanic, deoarece s-a trecut de la
exploatarea tip "clopot" la cea "sistematica cu mai multe camere". Prezenta apelor de
infiltratie si calitatea slaba a sarii a dus la reexploatarea Ocnelor din Deal si Vale (18751881), deschizndu-se la 1881 si mina Carol (Principatele Unite), ce a functionat timp de
61 de ani, pna n 1935, din anul 1912 deschizndu-se mina Mihai (23 August) ce a
functionat simultan.
Economie - Sare
Activitatea de exploatare se desfasoara n mina Cantacuzino unde se aplica metoda de
exploatare cu camere mici si pilieri patrati, cu planseu de siguranta ntre etaje.
Exploatarea se face descendent n etaje. Lucrarile de deschidere a fiecarui etaj se
realizeaza prin plane nclinate si o galerie directionala pna la suitorul de aeraj. Lucrarile
de exploatare se executa n retragere de la suitorul de cap.
Operatiunile de exploatare sunt : havare, perforarea gaurilor de mina, ncarcarea cu
exploziv si mpuscarea, aerisirea frontului, copturirea, evacuarea sarii derocate si
transportul la suprafata cu ajutorul releului de benzi transportoare pna la statia de
primire.
Program Salina:
marti-vineri 9:00-13:00
sambata-duminica 9:00-17:00
luni inchis
Taxa de intrare: 12 RON Adultii
6 Ron Prescolari,Elevi,Studenti
Facilitati pentru tratament
Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului
(utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile (Baia Baciului,
Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) cu concentratie mare de sare, sunt folosite la
tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale
si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala),
celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor,
tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale
sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa
polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita
cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli

dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli

vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).
Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald,
pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare (Unirea) a
fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor
respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de
multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este
seterminat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala)
si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m
adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare.
Program Salina:
marti-vineri 9:00-13:00
sambata-duminica 9:00-17:00
luni inchis
Taxa de intrare: 12 RON Adultii, 6 Ron Prescolari,Elevi,Studenti
Lacurile sarate
Lacul
Culoare
Salinitate(g/l)
Adancime(m) Suprafata(mp)
Lacul Verde 1

Verde

120-280

40 m

1020

Lacul Verde 2

Verde-galbui

230-275

17,5

1260

Lacul Verde 3

Galben-verzui

230-275

32

1025

Baia Baciului

galben-verzuie

80-110

7,25

6100

Lacul Miresei

Verde

peste 260

32

1300

Baia Rosie

Rosu-galbui

130-260

680

Baia Porcilo

Galben

130

1520

Tipuri de tratament
Factori naturali de cura
Climat de crutare, puternic ozonat, specific zonei
subcarpatice, lacuri sarate de o mare valoare curativa,
namol sapropelic, salina de adncime cu microclimat
specific
Compozitia rersurselor minerale
Analiza chimica a celor 7 lacuri sarate a evidentiat
caracterul clorurosodic ridicat cu o salinitate cuprinsa ntre
80 275 g / l si prezenta oxizilor de fier (Baia Rosie).
" n compozitia namolului sapropelic intra diferite
substante minerale (clor, brom, nitrati, sulfati, carbonati,
bicarbonati, calciu, magneziu, fier etc.) si substante
organice."
Indicatii terapeutice
Afectiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomotor, afectiuni reumatismale
inflamatorii, afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor,

afectiuni respiratorii cronice infectioase si alergice (rinosinuzite, faringoamigdalite,

bronsite cronice, astm bronsic), afectiuni ginecologice cronice, afectiuni cardiovasculare
periferice, afectiuni dermatologice.
Tipuri de proceduri
Hidroterapie cu apa minerala salina, cu plante, hidrokinetoterapie (la cada, bazin),
termoterapie (parafina, namol), electroterapie, laserterapie, masoterapie, aerosoloterapie,
kinetoterapie.
Contraindicatii
Afectiuni cardiovasculare severe, decompensate;
afectiuni hepatice, renale, pulmonare severe;
afectiuni infecto-contagioase n evolutie;
afectiuni psihice decompensate;
afectiuni neoplazice;
ASC avansat;
sindroame hemoragice.
Trasee turistice
Piatra Verde se poate vedea si din centrul Slanicului, iar pentru a ajunge la aceasta
cariera de piatra se trece prin Grosani si apoi pe drumul asfaltat ce leaga Slanicul de
Valenii de Munte.
Plimbari de aprox. 30 min se pot face la izvoarele cu ape sulfatate,calcice,cloro-sodice
din apropierea orasului: Fantana Rece-Sub cetate, Fantana lui Dusman, Fantana
Gogon.
Tot o jumatate de ora dureaza si drumul pana la padurea de brazi, situata pe dealul din
aropierea Minei Unirea
De la padurea de brazi se poate ajunge si la Fantana Rece.
Crasna este o localitate situata in apropierea Slanicului.Traseul spre Schitul Crasna
dureaza intre 2,5 ore si 3 ore si trece prin Grosani, satul Schiulesti si Valea Crasnei.
Intoarcerea se poate face si pe drumul forestier spre Maneciu Ungureni.
La Manastirea Crasna se mai poate ajunge si din orasul Ploiesti, pe ruta Ploiesti - Valenii
de Munte, cu coborarea in Halta Homoraciu (daca mergeti cu trenul), de unde se urca pe
jos, cateva ore, dar fara regrete sau se coboara in Izvoarele de unde la fel exista un drum
care duce spre Manastire.
Orasul Slanic se afla in vecinatatea Muntilor Teleajanului,cei mai apropiati din aceasta
grupa fiind Muntii Grohotis,la care se poate ajunge pe mai multe trasee marcate, in
intervale cuprinse intre 3 si 5 ore.
Slanic- vf.Gorganul Mic- vf.Mare Bechet- vf.Poiana Lunga- Saua Cordun- Valea
Crasnei- Schiulesti- Slanic
Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- Paraul Bradului- Saua Cordun-vf. Trifoiu- Valea
Crasnei- Schiulesti- Slanic
Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- vf. Paltinet-Culmea Maciuca- Bertea- Stefesti-

Slanic
Slanic- vf.Radila Mare- vf. Ulita- vf. Grohotis- vf. Bobu Mare- vf. Bobu Mic- Stana
din Babes- Cheia
Obiective turistice
Mina "Unirea"
Program :Marti-Vineri 9:00-13:00 Sambata-Duminica 9:00- 17:00, Luni inchis
Taxa de intrare: 12 RON Adultii
6 Ron Prescolari,Elevi,Studenti
Grota Miresii
Baia Verde
Baia Baciului
Baia Rosie
Piatra Verde
Muzeul Sarii