LMD RELATIONALE

LMD = limbaje pentru formularea interogarilor

Clasificare LMD: - navigationale (modelul ierarhic si modelul retea)
- relationale (modelul relational)
Caracteristici:
A. LMD navigational:
- se bazeaza pe utilizarea conceptului de cursor (indica
pozitia curenta in baza de date).
- actiuni utilizator asupra cursorului:
a1)modificare pozitie cursor
a2)modificare date din pozitia curenta cursor
lmd navigationale exploateaza direct legaturile explicite
existente in baza de date
rezolvarea interogarilor presupune
in general navigatia cursorului pe lanturile de legaturi
B. LMD relational:
Ceea ce diferentiaza Modelul de Date Relational in raport cu celelalte
modele, d.p.d.v. al posibilitatii formularii interogarilor:
LMD RELATIONAL
(celelalte modele permit doar LMD navigational)
In MR, intre relatii nu exista legaturi explicite
pt. realizarea conexiunii
intre diferite relatii in vederea tratarii interogarilor este necesara cuplarea
dinamica a relatiilor (implementarea operatiilor de cuplare necesita
echipamente de calcul evoluate, dispozitive de memorare de suficient de
mare capacitate, tehnici avansate de programare si structurare a datelor)
Limbaje de Interogare pt. Modelul Relational ( grupe principale ):
A. Limbaje care au la origine Algebra Relationala (interogarile sunt
exprimate prin aplicarea unor operatori specializati asupra relatiilor)
Obs: Limbajele derivate se numesc Limbaje Algebrice.
B. Limbaje care au la origine Calculul Relational (interogarile descriu
multimea tuplelor rezultat prin specificarea unui predicat pe care
aceste tuple trebuie sa-l satisfaca)
Obs1: predicat = conditie ( in acest context)
Obs2: Obiecte primitive cu care se opereaza in Calculul Relational:

(1) tuple ==> Calculul Relational al Tuplelor

(2) valori din domenii ==> Calculul Relational al Domeniilor

B.1. Limbaje bazate pe Calculul Relational al Tuplelor
B.2. Limbaje bazate pe Calculul Relational al Domeniilor
Obs3: a. Algebra Relationala, Calculul Relational al Tuplelor si
Calculul Relational al Domeniilor sunt limbaje abstracte (nu
sunt implementate ca atare in nici un SGBD existent).
b. Algebra Relationala, Calculul Relational al Tuplelor si
Calculul Relational al Domeniilor servesc ca referinta pt.
evaluarea limbajelor reale existente in diferite SGBD-uri
(care sunt derivate din aceste formalisme abstracte); au fost
propuse (definite) ca atare de catre CODD; reprezinta
facilitatile minime pe care trebuie sa le posede orice limbaj de
interogare relational, pentru a putea fi considerat limbaj
relational complet.
c. Cele trei formalisme (AR, CRT si CRD) sunt echivalente ca
putere de expresie ( pt. orice interogare, exprimata in cadrul
unuia din formalisme, exista interogari echivalente in fiecare
din celelalte doua).

Obs4: Facilitatile suplimentare, necuprinse in formalismele

abstracte, de care dispun limbajele reale, includ:
- comenzi de inserare
- comenzi de stergere
- comenzi de modificare
- posib. efect. de calcule aritm.
- fctii de tiparire a relatiilor de atribuire a
acestora unor nume de variabile
- fctii de agregare care efectueaza diverse
operatii: medie, suma, min, max (pe valorile
unei coloane dintr-o relatie)

Limbaje reale derivate din formalismele prezentate (exemple):

Ex1. ISBL ( Information System Base Language) dezvoltat in
cadrul IBM (centrul stiintific din Peterlee) = limbaj de
interogare bazat pe Algebra Relationala
Ex2. QUEL = limbaj de interogare al SGBD relational INGRES,
dezvoltat la Univ. Berkley (California) sub sistem
UNIX; este bazat pe Calculul Relational al Tuplelor
Ex3. QBE ( Query By Example) dezvoltat in cadrul IBM; are la
baza Calculul Relational al Domeniilor.
Ex4: SQUARE si SEQUEL (SQL) limbaje intermediare intre
Algebra Relationala si Calculul Relational;
dezvoltate in cadrul IBM (sectia din San Jose) ca
limbaje de interogare pentru SGBD-ul SystemR

ALGEBRA RELATIONALA

Def. Formalism abstract propus de Codd pentru interogarea b.d.

relationale
Bazat pe : set de operatori folositi ca primitive pt. construirea
interogarilor.
Obs. AR = limbaj abstract de tip procedural (interogarile
exprimate cu ajutorul ei sunt de fapt secvente de
operatori care specifica explicit modul de obtinere al
relatiei rezultat)
Operatorii AR:
- operatori unari sau binari care actioneaza
asupra relatiilor; rezultatul lor sunt tot relatii

posibilitatea asocierii si imbricarii pt. a forma
interogari complexe

Grupe de Operatori:
O1: Operatori pt. Multimi





Reuniune
Intersectie
Diferenta
Produs Cartezian

OBS: Pt. Operatiile de Reuniune, Intersectie si Diferenta, cele doua

relatii operand trebuie sa fie compatibile la reuniune, ceea ce
inseamna ca trebuie sa fie de acelasi grad, iar atributele
corespondente trebuie sa fie derivate din acelasi domeniu.

Definitii:
Reuniunea a doua relatii A si B, notata A B, este o relatie R care contine
toate tuplele care apartin relatiei A sau relatiei B.
Intersectia a doua relatii A si B, notata A B, este o relatie R care contine
toate tuplele care apartin atat relatiei A cat si relatiei B.
Diferenta a doua relatii A si B, notata A - B, este o relatie R care contine
toate tuplele care apartin relatiei A dar nu apartin relatiei B.
Produsul Cartezian a doua relatii A si B, notat A x B, A fiind de gradul m
iar B de gradul n, este o relatie R de grad m+n, care contine toate
tuplele obtinute prin concatenarea fiecarei tuple din relatia A cu
fiecare tupla din relatia B (exemplificare).

O2: Operatori Relationali Speciali

O2.1 Operatori Relationali Speciali Unari:
- Proiectia
- Selectia
O2.2 Operatori Relationali Speciali Binari:
- Cuplarea (Join)
- Diviziunea

Definitii:
O2.1 :

Selectia printr-un predicat P a unei relatii A, notata P(A), este o relatie

R care contine toate tuplele din relatia A care satisfac
predicatul P. Predicatul P este o formula (conditie) care
poate contine:
- operanzi ce sunt fie nume de atribute fie
constante
- operatori de comparatie ( =, <, >, , <=, >= )
- operatori logici ( &, | , ! )

Proiectia pe atributele A1, A2, A3,..., An a unei relatii B de grad m>n si

care cuprinde atributele A1, A2, A3,..., An , notata A1, A2, A3,..., An(B),
este o relatie R de grad n obtinuta din relatia B astfel:
Pasul 1: Se elimina din relatia B atributele care nu sunt specificate in
lista de proiectie, a.i. raman doar coloanele corespunzatoare
atributelor A1, A2, A3,..., An
Pasul 2: Se reordoneaza atributele ramase in ordinea specificata in
lista de proiectie A1, A2, A3,..., An
Pasul 3: Se elimina tuplele duplicat.

Proiectia unei relatii = o selectie verticala a acesteia (se selecteaza
coloanele coresp. atributelor din lista de proiectie), urmata
de eliminarea tuplelor duplicat si reordonarea atributelor
ramase in ordinea specificata prin lista de proiectie.

O2.2 :

Cuplarea (Join) :
Fie un operator aritmetic de comparatie ( =, <, >, , <=, >= );
Fie X un atribut al relatiei A si Y un atribut al relatiei B, X si Y
fiind definite pe domenii compatibile;
Numim - cuplare a relatiilor A si B dupa atributele X si Y , notata

43

XY

o relatie R care contine acele tuple ale produsului cartezian AxB

care au proprietatea ca valorile x si y corespunzatoare atributelor X
respectiv Y sunt in relatia x y.
OBS:

43
XY

B = X Y (AxB)

Diviziunea relatiei A de grad m prin relatia B de grad n , notata A B,

este o relatie R de grad m-n, formata din multimea tuplelor r
cu proprietatea ca pentru orice tupla b din B exista o tupla a
in A egala cu rezultatul concatenarii tuplelor r si b.
OBS:
a) Multimea atributelor relatiei B trebuie sa fie o submultime a
multimii atributelor relatiei A. Relatia R contine doar acele
atribute din relatia A care nu apar in relatia B.
b) O tupla din relatia A este retinuta in urma operatiei de diviziune
numai daca este legata de fiecare tupla din relatia B printr-o
conditie predefinita.
c) Relatia obtinuta prin produsul cartezian al relatiilor R si B este
inclusa in relatia A (rezulta direct din definitie); notand prin Rest
multimea tuplelor din relatia A care nu apar in produsul cartezian
al relatiilor B si R obtinem urmatoarea relatie ( asemanatoare cu
teorema impartirii cu rest din aritmetica):

A = B x R Rest

NORMALIZAREA RELATIILOR. FORME NORMALE

Normalizarea tehnica obligatorie in proiectarea conceptuala a oricarei
b.d., dar in mod special in b.d. relationale
Concepte fundamentale:
(1) Dependenta functionala (FN1, FN2, FN3, FNBC/F.N. Boyce-Codd)
(2) Dependenta multivalorica (FN4)
(3) Dependenta de cuplare (FN5)
Schema de relatie = tupla care cuprinde: (a) numele relatiei si
(b) atributele asociate
Problema proiectarii robuste a unei b.d. relationale:
(a) alegerea schemelor de relatie si
(b) modul de grupare a atributelor in relatii pt. a reprezenta
tipuri de entitati sau legaturi intre tipurile de entitati
Criteriul central de proiectare: Dependenta Datelor
Dependenta Functionala (Def.):
Fie:
- schema de relatie R(A1, A2,..., An)
- X si Y atribute simple sau compuse, submultimi ale
multimii de atribute {A1, A2,..., An}
Spunem ca atributul X determina functional atributul Y (sau Y
depinde functional de X) ddca oricarei valori a atributului X ii
corespunde o singura valoare a atributului Y.
Notatie: X  Y.
Dependenta Functionala Totala & D. F. Partiala (Defs.):
Dependenta functionala X  Y este totala daca nu exista nici
un subset Z al atributului X ( Z X) a. i. Z Y.
In caz contrar dependenta se numeste partiala.
OBS1: Daca X  Y, atunci pt. orice subset Z al lui Y avem XZ.
OBS2: Daca X  Y si X este un atribut simplu, atunci Y este dependent
functional total fata de X.
OBS3: Daca Y este dependent functional total fata de Z, atunci X Y pt.
orice atribut compus X care contine pe Z.

Axiomele lui ARMSTRONG: (set de reguli pt. deducerea dependentelor

functionale care sunt consecinte ale unui set de dependente
functionale date initial)
Ipoteza: Fie X, Y si Z submultimi ale multimii de atribute { A1, A2,..., An }
(A1) reflexivitate: Daca Y X atunci X  Y.
(A2) - augmentare: Daca X Y, atunci X Z  Y Z.
(A3) - tranzitivitate: Daca X Y si Y  Z, atunci si X  Z.
OBS. A3 este singura axioma care conduce la dependente noi si netriviale.
Celelalte doua axiome sunt utile in combinatie cu A3.
Inchidere Tranzitiva a setului de dependente functionale F (notata F*) =
=multimea dependentelor functionale care se pot obtine prin
aplicarea repetata, in toate modurile posibile, a regulilor A1-A3
asupra unui set initial de dependente functionale F .
Dependente Multivalorice :
- mai putin restrictive decat dep. Functionala
- au implicatii in normalizarea relatiilor
Def.:
Fie schema de relatie R(X,Y,Z),
unde X,Y si Z sunt atribute simple sau compuse.
Notam cu x, y si z valori ale atributelor X, Y si Z.
Spunem ca exista o Dependenta Multivalorica a atributului Z fata de Y
(sau Y multidetermina pe Z) si notam Y Z daca pt. orice valori x1, x2,y,
z1 si z2, cu x1x2 si z1z2 , astfel incat tuplele (x1,y, z1) si (x2,y, z2) fac parte
din relatia R, atunci si tuplele (x1,y, z2) si (x2,y, z1) fac parte din relatia R.
OBS1:
Dependenta multivalorica YZ implica si dependenta
multivalorica complementara YX (acest lucru rezulta direct din simetria
definitiei dependentei multivalorice).
OBS2:
In particular, unele dependente multivalorice pot fi de fapt
dependente functionale.
Axiomele lui Armstrong pentru dependentele functionale si
multivalorice, precum si pt. legatura dintre acestea: (set de reguli

pt. determinarea sistematica a tuturor dependentelor multivalorice care

sunt o consecinta logica a unui set initial)
Ipoteza: Fie X, Y si Z submultimi ale multimii de atribute U={ A1, A2,..., An }
(A1) reflexivitate pt. dep. functionale:
Daca Y X atunci X  Y.
(A2) - augmentare pt. dep. functionale:
Daca X Y, atunci X Z  Y Z.
(A3) - tranzitivitate pt. dep. functionale:
Daca X Y si Y  Z, atunci si X  Z.
(A4) complementare pentru dep. multivalorice:
Daca XY, atunci X U-(X Y) ,
unde U-(X Y) este atributul complementar lui Y in raport cu atributul X
(aceasta regula deriva din caracterul simetric al dependentelor multivalorice)
(A5) augmentare pentru dep. multivalorice:
Daca XY, si V W, atunci WX  V Y.
(A6) - tranzitivitate pt. dep. multivalorice:
Daca XY si Y  Z, atunci X  Z-Y.
(A7) Daca X
Y atunci X
Y (orice dependenta functionala este in
acelasi timp si o dependenta multivalorica)
(A8) Daca X
Y, Z Y si pt. W disjunct fata de Y avem: W  Z,
atunci X  Z.
OBS1: Aceste axiome extind setul de axiome date pentru dependenta
functionala, constituind un set complet si sigur de reguli de inferenta,
adica permit deducerea tuturor dependentelor functionale si
multivalorice care sunt logic deductibile din setul initial de
dependente <==> orice relatie care satisface setul initial de
dependente va satisface de asemenea orice dependenta din inchiderea
tranzitiva a acestui set.
OBS2: Axiomele (A5) si (A6) pun in legatura dependentele functionale cu
cele multivalorice.

Descompunerea Schemelor de Relatie

Calea principala de eliminare a Dependentelor Functionale din schemele
de relatie (pt. evitarea redondantei datelor):
Descompunerea schemei de date intr-o colectie de scheme mai simple care
trebuie sa evite aceste probleme
Conventie:
Schema de Relatie == Multimea atributelor relatiei
R(A1, A2,..., An) echivalent cu R = { A1, A2,..., An }
Def. 1: Descompunerea unei Scheme de Relatie R = { A1, A2,..., An }
inseamna inlocuirea acesteia printr-o colectie = { R1, R2,..., Rk }
de submultimi ale lui R , a.i.
R = R1 R2 ... Rk
unde R1, R2,..., Rk nu sunt neaparat disjuncte.
OBS.1:

Printr-o astfel de descompunere se realizeaza o separare a

continutului de informatie din relatia initiala a.i. fiecare din
schemele de relatie rezultate sa reprezinte un singur tip de entitate
sau o legatura intre doua tipuri de entitati.

OBS.2: Numai o parte dintre descompunerile de acest tip au proprietatea ca

din relatiile corespunzatoare schemelor descompunerii se poate
reconstitui relatia initiala; pt. o astfel de reconstituire se foloseste
operatorul de cuplare.

Def. 2: Descompunere echivalenta a relatiei R, notata cu :

Descompunerea a relatiei R este echivalenta cu relatia R daca
satisface urmatoarele doua proprietati:
(1) cuplare fara pierdere de informatie ( lossless join property )
(2) conservarea dependentelor ( dependency preservation )

(1) Cuplarea fara pierdere de informatie (LJP) = proprietatea unei

descompuneri de a conserva continutul de informatie al oricarei relatii
asupra careia se aplica aceasta descompunere.
Formalizarea matematica:
Fie R o schema de relatie descompusa in schemele R1, R2, ..., Rk.
Aceasta descompunere are proprietatea LJP daca pt. orice relatie r
reprezentand valoarea actuala a relatiei R, avem:
r = R1(r)
 R2(r)
...
 Rk(r)
( deci r este rezultatul cuplarii proiectiilor sale dupa schemele de relatie
R1, R2, ..., Rk ) .
Caz particular: Teorema lui ULLMAN
Fie = { R1, R2 } o descompunere a schemei de relatie R. In acest caz
particular, constituie o descompunere fara pierdere de informatie in
raport cu un set dat de dependente functionale initiale, daca in urma
descompunerii obtinem una din urmatoarele dependente functionale:
(R1 R2 )  (R1- R2 ),
(R1 R2 )  (R2 R1) .
COROLAR:
Daca intersectia celor doua proiectii ale unei descompuneri, R1 R2
este sau contine o cheie a uneia dintre componentele R1 sau R2 , atunci
descompunerea este fara pierdere de informatie. Acest lucru se verifica
prin existenta cel putin uneia din dependentele:
(R1 R2 )  R1 (R1 - R2 ),
(R1 R2 )  R2 (R2 R1 ).
OBS:
Proprietatea de conservare a informatiei depinde nu numai de
descompunerea , ci si de setul initial de dependente functionale existente
in schema de relatie R.
(2) Conservarea dependentelor (DP) = proprietatea unei descompuneri de
a permite deducerea tuturor dependentelor din relatia initiala pe baza
dependentelor existente in descompunere.
Formalizarea matematica:
Fie R o schema de relatie si = { R1, R2 ,..., Rk } o descompunere a sa:
- o parte dintre dependentele functionale existente in R se vor regasi
in cadrul schemelor de relatie Ri din descompunerea sa

- dependentele care implica atribute din componente diferite Ri si Rj

ale descompunerii nu vor fi regasite in cadrul schemelor
individuale Ri, ca atare se pierd.
Obs: Proprietatea (DP) este importanta d.p.d.v. al integritatii bazei de date,
deoarece dependentele din cadrul unei scheme de relatie R pot fi privite ca si
constrangeri de integritate a datelor din cadrul schemei.
FN1: Forma Normala 1.
Def: O relatie R este in forma normala FN1 ddaca toate atributele sale
iau numai valori atomice. (valori atomice = valori care nu pot fi
descompuse in elemente constitutive mai fine; ex: atributul Adresa nu are
valoare atomica).
Obs: Conditia ca o relatie sa se afle in FN1 impune ca domeniile pe care se
definesc atributele relatiei R sa contina doar elemente atomice <== >
toate tuplele unei relatii au acelasi numar de campuri, cu aceeasi
dimensiune.
FN2: Forma Normala 2.
Def: O relatie R este in forma normala FN2 daca este in FN1 si orice
atribut neprim este total dependent fata de orice cheie a relatiei.
FN3: Forma Normala 3.
Def: O relatie R este in forma normala FN3 daca este in FN2 si nici un
atribut neprim nu este functional dependent fata de un alt atribut neprim al
relatiei.
Forma Normala BOYCE CODD (FNBC)
Def: O relatie R este in forma normala FNBC daca pentru orice
dependenta functionala X  A din cadrul relatiei R, unde A este un atribut
care nu face parte din X, atributul X (care poate fi si un atribut compus) este
o cheie in R sau include o cheie din R.
OBS: O relatie care este in FNBC, se afla si in FN3, FN2 si FN1.
FN4: Forma Normala 4.
Def: O relatie R este in forma normala FN4 daca oricare ar fi dependenta
multivalorica X  Y, unde Y nu este un subset al lui X si X Y nu
contine toate atributele lui R, atunci atributul simplu sau compus X este o
cheie sau contine o cheie a lui R.

DEPENDENTA DE CUPLARE. FORMA NORMALA FN5:

OBS1: Rezolvarea neredondantei datelor in contextul bazei de date necesita
analiza atat a dependentelor functionale si multivalorice, cat si a asa-numitor
dependente de cuplare.

Def:
Fie R(A1, A2, ... , An) o schema de relatie si R1, R2, ... , Rk submultimi
ale multimii { A1, A2, ... , An } . Spunem ca exista o dependenta de cuplare ,
notata cu *( R1, R2, ... , Rk), ddaca orice instantiere r a lui R este rezultatul
cuplarii proiectiilor sale pe R1, R2, ... , Rk
<==>

r = R1(r)
 R2(r)
...
 Rk(r)

Def. echivalenta:
*( R1, R2, ... , Rk) este o dependenta de cuplare pe R ddaca
descompunerea lui R dupa componentele R1, R2, ... , Rk este fara pierdere
de informatie.
OBS2: Dependentele multivalorice sunt cazuri particulare de dependente de
cuplare.
Transcriere matematica: Orice relatie R(X,Y,Z) care satisface dependentele
multivalorice XY si XZ satisface si dependenta de cuplare
*(XY,XZ).

FORMA NORMALA FN5:

Def: O relatie R este in forma normala FN5 ddaca toate dependentele de
cuplare existente in relatie sunt implicate de o cheie a acesteia.
OBS3:
Forma normala FN5 este o generalizare a formei normale FN4, avand ca
punct de pornire conceptul de dependenta de cuplare.

Procesul de trecere a unei relatii in forma normala FN5 :

- eliminarea dependentelor de cuplare din cadrul
relatiei, impreuna cu anomaliile pe care le cauzeaza
- selectarea in acest scop a dependentelor de cuplare
care prezinta interes d.p. de vedere al generarii de
redondante
Ex. de dependente de cuplare care nu conduc la redondanta in memorarea
datelor si, ca atare nu cauzeaza anomalii: dependentele de cuplare cauzate de
o cheie a relatiei.
CONCLUZII privind NORMALIZAREA RELATIILOR:
FN1 - se obtine prin atomizarea tuturor atributelor relatiei
FN2 =

FN3

FN1 + eliminarea tuturor dependentelor functionale partiale

ale atributelor neprime in raport cu orice cheie a relatiei
FN2 + eliminarea tuturor dependentelor functionale dintre
toate atributele neprime ale relatiei

FNBC = eliminarea tuturor dependentelor functionale fata de atribute

care nu sunt chei sau nu contin o cheie.
DEFINITIE GLOBALA PT. FNBC, FN4 si FN5:
O relatie este in FNBC (respectiv FN4 sau FN5) ddaca
singurele dependente functionale (respectiv multivalorice
sau de cuplare) existente sunt cele implicate de o cheie a
relatiei R.
OBS: Orice dependenta intre atributele unei relatii, indiferent de tipul
acesteia (functionala, multivalorica sau de cuplare), este
producatoare de redondante si anomalii, doar atunci
cand nu este implicata de o cheie a relatiei.

*************************************************************

Scopul normalizarii relatiilor:

Eliminarea din schemele de relatie a dependentelor functionale,
multivalorice si de cuplare, cu scopul de a produce o schema
relationala cu proprietati mai bune d.p.d.v. al neredondantei
datelor, precum si al posibilelor anomalii ce pot sa apara in cazul
operatiilor de adaugare, stergere si actualizare.
*************************************************************

Locul normalizarii in contextul activitatii de proiectare a B.D.

Teoria Normalizarii = cadru de ghidare a proiectantului b.d. in vederea
realizarii de scheme relationale mai bune.
OBS1: Prin procesul normalizarii, sunt inglobate in modelul relational
aspectele semantice aferente dependentelor care apar in contextul general
al datelor modelate, decurgand din semnificatia pe care insusi proiectantul
o atribuie diferitelor categorii de date.
OBS2: Dependentele sunt formulate sub forma unor constrangeri, care
reflecta caracteristici sau aspecte suplimentare ale partii din lumea reala ce
se modeleaza prin schema relationala.
OBS3: Decizia de a aplica sau nu o anumita etapa de normalizare este la
latitudinea proiectantului b.d. , aceasta decizie depinzand de contextul
existent. Normalizarea este avantajoasa in principiu , dar in unele cazuri
normalizarea completa (adica pana la obtinerea FN5) poate fi
dezavantajoasa.
OBS4: Prin aplicarea corecta a unei metodologii de proiectare descendente
(de ex. folosind modelul E/R), obtinem modele care au tendinta de a fi gata
normalizate.