Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IA 1
Interpolarea Lagrange.
Diferente divizate
P (xi ) = f (xi ),
i = 0, n.
i = 0, n.
P (x) =
n
X
li (x)f (xi ),
i=0
(
k,i =
k, i = 0, n
0, k 6= i
1, k = i.
n
X
i=0
n
X
li (xk )f (xi )
i,k f (xi )
i=0
= f (xk ), k = 0, n.
T
inand seama de (4) li este dat de
(5)
li (x) =
(6)
n
X
li (x)f (xi )
i=0
li (x) =
unde l(x) =
1
l(x)
0
,
x xi l (xi )
i = 0, n
n
Y
(x xi ) se numeste polinomul nodurilor de interpolare.
i=0
3. Relatii de recurent
a pentru polinoamele
lui Lagrange
Fie xi , i = 0, n, n + 1 puncte distincte fixate si sa notam prin
(i)
Ln (f ) Ln1 (f )
(j)
Ln (f ) Ln1 (f )
i 6= j, sunt polinoame de grad n. Fie An = coefxn Ln (f ). Putem scrie
(8)
(i)
(j)
(9)
(j)
(10)
(j)
4. Diferente divizate
Definitie. Fie xi , i = 0, n, n + 1 puncte distincte si f o functie
definita pe o multime ce contine aceste puncte. Se numeste diferenta
divizata de ordinul n pe punctele (xi )i=0,n a functiei f coeficientul lui
xn din polinomul de interpolare al lui Lagrange pe aceste puncte si se
noteaza prin
[x0 , x1 , . . . , xn ; f ].
Din relatia (6) obtinem relatia
(11)
[x0 , x1 , . . . , xn ; f ] =
n
X
f (xi )
i=0
l0 (xi )
f (x1 ) f (x0 )
x1 x0
f (x0 )
c) [x0 , x1 , x2 ; f ] =
(x0 x1 )(x0 x2 )
b) [x0 , x1 ; f ] =
f (x2 )
f (x1 )
+
.
(x1 x0 )(x1 x2 ) (x2 x0 )(x2 x1 )
Din relatia (10), identificand coeficientii lui xn din cei doi membri
obtinem urmatoarea relatie de recurenta:
(12)
[x0 , x1 , . . . , xn ; f ] =
i=1
n
X
(x x0 ) . . . (x xi1 )[x0 , x1 , . . . , xi ; f ]
i=1
sau
(14)
Ln (f ; x0 , . . . , xn )(x)
= f (x0 ) +
n
X
(x x0 ) . . . (x xi1 )[x0 , x1 , . . . , xi ; f ]
i=1
Polinomul lui Lagrange scris sub forma (13) se numeste polinomul lui
Lagrange scris sub forma lui Newton si se noteaza adesea prin:
Nn (f ; x0 , . . . , xn )(x) = f (x0 )+
n
X
(x x0 ) . . . (x xi1 )[x0 , x1 , . . . , xi ; f ]
i=1
(15)
i=0,n
[x0 , x1 , . . . , xn ; f ] =
f (n) (c)
n!
a0 + a1 x0 + + an xn0 = f (x0 )
a1 + a1 x1 + + an x1 = f (x1 )
........................
a0 + a1 xn + + an xnn = f (xn )
a + a x + + a xn = L (f )(x)
(16)
(17)
x0
...
xn0
x1
...
xn1
...
...
...
...
xn
...
xnn
...
xn
f (x1 )
= 0.
...
f (xn )
Ln (f )(x)
f (x0 )
x0
...
x1
...
xn0
xn1
...
...
...
xn
...
xnn
...
xn
f (x0 )
f (x1 )
... +
f (xn )
0
0
0
=0
...
0
Ln (f )(x)
x0
...
x1
...
xn0
xn1
...
...
...
...
xn
...
xnn
...
xn
x0
...
xn0
...
...
...
...
xn
...
xnn
...
xn
f (x0 )
. . .
f (xn )
0
(19)
Ln (f )(x) =
V (x0 , . . . , xn )
8
(20)
[x0 , x1 , . . . , xn ; f ] =
xn1
f (x0 )
0
x1 . . . x1n1 f (x1 )
... ... ...
. . .
xn . . . xnn1 f (xn )
x0
1
...
1
...
V (x0 , x1 , . . . , xn )
x0
...
x0n1
x1
...
x1n1
...
...
...
...
xn
...
xnn1
...
xn1
f (x0 )
xn1 f (x1 )
...
...
xnn f (xn )
xn f (x)
xn0
Sa observam ca avem:
g(x0 ) = g(x1 ) = = g(xn ) = 0.
(21)
i=0,n
g (n) (c) = 0.
(22)
(23)
x0
...
xn1
0
x1
...
xn1
1
...
...
...
...
xn
...
xnn1
...
0
9
f (x0 )
xn1 f (x1 )
...
... = 0
xnn f (xn )
n! f (n) (c)
xn0
0, dac
a 0k n1
[x0 , x1 , . . . , xn ; xk ] =
1, dac
a k = n.
Cum
(26) (x x0 ) . . . (x xn ) = xn+1 S1 xn + S2 xn1 + + (1)n+1 Sn+1 ,
unde Sk este suma simetrica de ordinul k a numerelor x0 , x1 , . . . , xn :
n
X
S1 =
xi
i=0
S2 =
xi xj
i<j
............
Sn+1 = x0 x1 . . . xn .
10
0 = x0 + x1 + + xn +
X
(28)
n+2
[x
,
x
,
.
.
.
,
x
;
x
]
=
(x
+
+
x
)
+
xi xj .
0
1
n
0
n
i<j
xi xj
i<j
sau
[x0 , x1 , . . . , xn ; x
n+2
]=
n
X
i=0
x2i +
xi xj .
i<j
= l(t)[x0 , x1 , . . . , xn+1 ; f ]
Daca n egalitatea (29) punem t = xn+1 obtinem:
(30)
f (n+1) ()
(n + 1)!
Formula (32) exprima forma restului n cazul n care f C n+1 [a, b].
Fie Mn+1 = kf (n+1) k . Din (32) obtinem:
(33)
Mn+1
(n + 1)!
(34)
Demonstratie. Avem
Mn+1
Mn+1
(b a)n+1
|l(x)|
(n + 1)!
(n + 1)!
Din (33) obtinem
kf Ln (f ; x0 , . . . , xn )k (b a)n+1
(35)
Mn+1
(n + 1)!
Mn+1
= 0, din relatia (35) obtinem egalitatea
(n + 1)!
(34) si teorema este demonstrata.
Cum lim (b a)n+1
n
Observatie. Nu se poate renunta la conditia ca derivatele sa fie uniform marginite. Un exemplu n acest sens este exemplul dat de Runge.
Runge a considerat functia
f (x) =
1
,
1 + 25x2
x [5, 5]
si nodurile echidistante
xn,i = 5 +
10
i,
n
i = 0, n.
Atunci
lim kf Ln (f ; xn,0 , . . . , xn,n )k = .
x0,0
x1,0
T = ...
x
n,0
...
x1,1
...
...
xn,1 . . .
xn,n
...
...
13
...
Teorema lui Faber si Bernstein afirma ca exista o functie continua definita pe [a, b] pentru care sirul de polinoame a lui Lagrange
(Ln (f ; xn,0 , xn,1 , . . . , xn,n ))nN diverge.
Rezultatul de mai sus trebuie sa ne faca precauti atunci cand vrem
sa aproximam o functie cu un sir de polinoame de interpolare.
Probleme propuse
1. Fie (xi )iN puncte distincte din intervalul [a, b], x0 < x1 < x2 <
< xn < . . . . Sa se calculeze
Ln (Lm (f ; x0 , x1 , . . . , xm ); x0 , x1 , . . . , xn ),
f fiind o functie definita pe intervalul [a, b].
2. Fie Kn (x, t) = |x t|n+ Ln (| t|n+ ; x), unde
(
0,
daca x t
m
|x t|+ =
m
(x t) , daca x > t
Sa se arate ca daca f C n+1 [a, b] atunci
Z b
f (x) Ln (f ; x0 , x1 , . . . , xn )(x) =
Kn (x, t)f (n+1) (t)dt.
a
n
X
ck f (xk ),
k=0
n
X
ak [x0 , x1 , . . . , xk ; f ]
k=0
14
unde
ak =
n
X
j=k
4. Fie Bn (f )(x) =
n
X
n
k=0
nk
x (1 x)
k
. Sa se arate ca
f
n
n
X
k! n
1 2
k
Bn (f )(x) =
0, , , . . . , ; f xk .
k
n k
n n
n
k=0
5. Fie xi , i = 0, n noduri distincte si 0 k < n, un numar natural
fixat. Sa se arate ca:
[x0 , x1 , . . . , xn ; (xx0 )(xx1 ) . . . (xxk )f ] = [xk+1 , xk+2 , . . . , xn ; f ].
6. Fie x0 , x1 , . . . , xn , puncte distincte si y1 , y2 , . . . , ym puncte distincte
astfel ca yk 6= xi , i = 0, n, k = 1, m. Sa se arate ca
f
x 0 , x1 , . . . , x n ;
(x y1 )(x y2 ) . . . (x ym )
= [x0 , x1 , . . . , xn , y1 , y2 , . . . , ym ; f ].
7. Folosind eventual ex. 6 sa se calculeze
1
x 0 , x1 , . . . , x n ;
, xi 6= xj , i 6= j, a 6= 0.
ax + b
8. Fie f, g doua functii definite pe intervalul [a, b] si xi , i = 0, n puncte
distincte din acest interval. Sa se demonstreze egalitatea
[x0 , x1 , . . . , xn ; f g] =
n
X
k=0
1
.
x2 + 1
xn+1
10. Sa se calculeze 0, 1, . . . , n;
.
x+1
9. Sa se calculeze 0, 1, . . . , n;
1
2n
1
cos[(n + 1) arccos x].
2n
16