Maramuresul

Proiect realizat de
Ionita Andrei Daniel

Maramuresul se bucura de un peisaj natural

grandios ce imbina splendoarea muntilor si
a padurilor in timpul iernii cu frumusetea plaiurilor
inflorite din timpul verii.

Judetul Maramures
Date generale
Asezat n nordul Romniei, ntre paralelele 47si 48latitudine nordic si
meridianele 22 si 25 longitudine estic, se afla la numai la 20 de km de centrul
geografic al Europei.
Suprafata sa este de 6.215 kmp, reprezentand 2.6% din suprafata tarii.
Relieful este proportionat astfel: zona de munte (M-tii Rodnei,Guti,Tibles,
Maramuresului), 30% dealuri, podisuri, piemonturi, 27% depresiuni cu lunci si
terase (Depresiunea Maramures, Cmpia Somesului).
Clima este temperat-continentala moderat.
Reteaua hidrografica este reprezentata de raurile Tisa, Viseu, Iza, Lapus, Somes.
Fauna este una specific montana, unde se gasesc ursul, cerbul, cprioara, rsul,
cocosul de munte, fazanul. Fauna acvatic este reprezentat de specii ca pstrvul,
lostrita, lipanul sau stiuca.
Vegetatie este bine reprezentata prin pdurile de fag si conifere, care trec n spatiul
subalpin si alpin n psuni si jpnepenisuri.

Judetul Maramures

Resurse naturale sunt numeroase, aici gasim minereuri neferoase-auro-argintifere,

plumb, zinc, cuprifere, minereuri de fier si mangan, roci calcaroase. Din 2000 de
minerale cunoscute n lume, 150 se gsesc n bazinul maramuresean, 15 fiind
identificate pentru prima dat aici.

Organizarea administrativ-teritoriala. Judetul cuprinde 2 municipii, 11 orase, 63

comune si 225 de sate.

Populatia este in numar de 510.000 locuitori, din care 300.000 in mediul urban si
210.000 in mediul rural

Obiective turistice

ns Maramureul nu ofer numai o lecie de

geografie; cultura i istoria sunt dou dintre
caracteristicile principale care definesc acest
teritoriu. Exist n aceast zon numeroase locuri
istorice, muzee i care memoriale. Faima regiunii
se datoreaz mai ales monumentelor
arhitecturale tradiionale, peste 200, perfect
pstrate pn n prezent.

Lacul Albastru

Aceasta sfanta manastire, plina

de taina Crucii si a Invierii lui
Hristos in Biserica Sa, sinteza
intre evlavie si arta, unde
rugaciunea ziditoare de suflet
frumos se uneste cu munca
artistica, ziditoare de lumina
construita din piatra si
lemn.Ceea ce fascineaza la
Barsana, dincolo de duhul locului
de buna randuiala monahala,
este desavarsita unitate stilistica
si simtul artistic fara gres care
guverneaza intregul asezamant,
pe linia unei traditii imbogatite
prin evlavie creatoare.
Manastirea Barsana

Este o cldire unic n

lume unde se
armonizeaz
arhitectura rneasc
romneasc cu cea
militar sseasc i
nobiliar maghiar. La
intrarea n turn este
proiectat o fereastr
cu arcade n stil gotic,
iar la etaje ferestrele
sunt n stil militresc,
pridvorul este
rnesc, iar
acoperiul baroc.

Turnul Stefan

Cimitirul Vesel este un cimitir din

localitatea Spna, judeul Maramure, faimos
pentru crucile mormintelor viu colorate i picturile
naive reprezentnd scene din viaa i ocupaia
persoanelor nhumate. Pe unele cruci exist chiar
versuri n care sunt amintite, deseori cu nuane
umoristice, persoanele respective

Cimitirul Vesel

Pe langa monumentele istorice

si relieful impresionant,in
frumusetea Maramuresului iau
parte si festivalurile si
obiceiurile zonei

tanjaua de pe mara

jocul mastilor

udatoriul

O gaina gatita si decorata, cu o tigara in

cioc, este o parte important a ritualului
nuntii.

Portul maramureean se remarc prin

elegan sobr, reinut, este unitar i are
un caracter cu totul original, cu elemente
specifice pe care nu le gsim n alte zone
Costumul femeiesc este compus dintr-o
basma nflorat (neagr la femeile mai n
vrst), cma cu decolteu
dreptunghiular, cu mneci trei sferturi,
poale peste care se mbrac dou zadii,
un pieptar din pnur sur sau un lecric
(jachet), guba din ln alb cu mi e lungi,
iar ca accesoriu zgarda scump (mrgele
de corali) sau zgrdanele (esturi de
mrgele mici n jurul gtului).
Portul brbtesc are ca element de baz
cmaa alb, scurt, cu mneci largi, vara
gatii (izmene) lungi pn la mijlocul
gambei, iarna cioareci din ln alb, chimir
lat la bru; lecric i gub. Din gama
accesoriilor notm clopul i straia esut
n culori vii.

Maramuresul reprezinta probabil cea

mai bogata zona culturala a Romaniei, un
taram unic in care arta populara si
traditiile ofera un spectacol natural
deosebit.