Elaborarea Metodica Nr.

11
Tema: Determinarea relatiilor intermaxilare centrice , pozitionarea
modelelor in ocluzor (articulator). Montarea dintilor in arcada dentara
superioara.
1. Ce prezinta simulatoarele? Caracteristica.
Simulatoarele sunt aparate ce reproduce in afara sistemului stomatognat una, mai multe sau toate
miscarile mandibulei fata de maxilla. Cu ajutorul lor, modelele sunt pozitionate in relatie centrica.
Acestea se clasifica in :
A) Ocluzatoare compuse din 2 rame articulate intr-un ax balama, mentinute la distanta de un surub.
Pot simula miscari in plan vertical, iar unele in toate.
B) Articulatoarele pot reproduce toate miscarile mandibulei fata de maxilla ( deschidere-inchidere,
propulsive, lateralitate). Construite din 2 ramuri, plan de orientare ocluzal, tija vertical,
articulatia, placuta incisivala.

2. Ocluzorul. Elemente constructive. Varietati.

Ocluzoarele sunt cele mai simple aparate utilizate in protetica dentara care imita miscarile mandibulei in
plan vertical.
Sunt compuse din 2 rame articulate in jurul unui ax orizontal balama si care pot fi mentinute la distanta de
un surub. 2 rame = superioara si inferioara.
Ca varietati deosebim:
Ocluzatoare articulate prin sarniera si balama ( firma Ivoclar) care potreproduce toate miscarile
mandibulei (Biokoop)
Ocluzatoare simple ce reproduce doar miscari vertical

3. Articulatorul. Varietati
Aceste aparate imita miscarile mandibulei in toate planurile si servesc la pozitionarea modelelor in relatie
centrica pentru refacerea morfologiei ocluzale (montarea dintilor) corespunzatoare activitatii functionale a
sistemului stomatognat.

Dupa constructi acestea sunt mai perfectionate decit ocluzatoarele si sunt alcatuite din 2 ramuri articulate
printr-un complex asemanator articulatiei temporo-mandibulare; placuta incizala; tija vertical; planul de
orientare ocluzal.
Varietati:
A) Articulatoare anatomice medii si semiadaptabile
B) Articulatoare adaptabile individuale.

4. Ce prezinta articulatoarele adaptabileindividuale. Structura. Indicati paramentrii respective

Articulatoarele adaptabile individuale se caracterizeaza prin faptul ca permit sa se reproduca miscarile
mandibulei individual pentru fiecare pacient dupa unele inregistrari prealabile effectuate de catre medic.
Articulatoarele pot fi grupate in:
a) Articulatoare cu inregistrare intrabucala
b) Articulatoare cu inregistrare extrabucala
c) Articulatoare cu inregistrare intra si extrabucala
Articulatorul Hanau este un articulator universal ce efectueaza inregistrari inra si extra bucale. Construit
din 2 rame. Rama superioara are 3 puncte de sprijin: 2 condiliene si unul incizal. Iar punctele deplasabile
ale ramie inferioare sunt inzestratecu mecanisme special pentru reproducerea si fixarea unghiurilor
articular si a traiectoriilor incizivale.
Mecanismul articulator condilian permite determinarea unghiului Bennett. Aceste unghi se realizeaza la
nivelul ATM in timpul miscarilor de lateralitate unde condilii articulari ai hemiarcadei de balans se
deplaseaza inainte, in jos si inauntru, descriind astfel unghiul de 15-17 grade. Si fixarea lui dupa
determinarea ocluziei la pacient.
Asadar, articulatorul Hanau poate fi adaptat la miscarile mandibulei inregistrate prin muscatura in ceara,
ghips sau alt material folosind fenomenul Christhese. Conform acestui fenomen intre suprafetele ocluzale
ale bodrurilor ocluzale necurbate, la miscarile de lateralitate pe hemiarcadade balans (nelucratoare), apare
intre suprafetele ocluzale ale bordurii de ocluzie in posterior un spatiu de dexocluzie de o forma
triunghiulara cu virful indreptat spre hemiarcada opusa.
Aceasta Fanta se formeaza si la miscarea de propulsive, prin aparitia spatiului triunghiular in zonele
posterioare ale ambelor hemiarcade la care baza triunghiului este orientate posterior, iar virful anterior.
Pentru inregistrari extrabucale si pozitionarea modelelor in articulatorul Hanau utilizeaza arcul facial ce-I
poarta numele.
Arcul la ambele extremitati laterale are sisteme de culisare in care aluneca si pot fi blocate 2 rigle gradate
sau tije condiliene.

In partea anterioara de asemenea sunt realizate 2 sisteme de culisare si ixare, unul dintre care este folosit
pentru supotul sub forma de platou, pe care se aseaza si se fixeaza cu partea ocluzala bordura sablonului
superior si altul pentru stiletul indicator al punctului infraorbital.

5. In ce consta etapa clinica de apreciere a relatiilor intermaxilare

centrice in edentatia totala?
In acest scop se folosesc sabloanele cu bordure de ocluzie acestuia sunt fixate pe fiecare maxilar daca se
foloseste metodarea se indeamna pacientul sa muste cu sabloanele instalate in cavitatea bucala si este
necesar sa existe contactele destule intre sabloane, astfle incit mandibular se repozitioneaza in pozitie
centrica fata de maxilla si bordurile se vor contacta pe toata intinderea chiar si in zona frontala. La
necessitate se fac unele retusari prin razuire.

6.

In ce consta metoda de fixare a modelelor in ocluzor, pregatirea

modelelor?

I) In acest scop modelele se fixeaza nitial sabloanele cu bordure de ocluzie cu toate reperele si masurarile
facute in ulterior in cavitateabucala a pacientului.
II) Initial sa duc liniile prin marcari cu creionul chimic, apoi fixam sabloanele, se prepara pasta de ghips
si se pune o mogila pe masa de lucru.
III) Se inglobeaza rama inferioara a ocluzatorului si se acopera cu ghips, apoi se fixeaza modelul inferior
cu tot cu cel superior in ocluzie cu sabloane si se depune o portie de pasta pe modelul superior si se
fixeaza rama superioara.
IV) Ulterior pe soclul modelului se pot realiza unele santulete pentru retentive sau se umedeaza inainte de
a fi ghipsat si apoi se fixeaza dimensiunea vertical de ocluzie(DVO)
V) In acest scop este necesar de efectuat urmatoarele operatiuni:
a) Pregatirea modellelor
b) Pozitionarea modelelor in relatie centrica
c) Alegerea si verificarea ocluzatorului
d) Ghipsarea modelelor
e) FAsonarea ghipsului si fixarea dimensiunii vertical

Pregatirea modelelor consta in reducerea dimensiunuilor soclurilor in caz a inaltimea lor nu perite fixarea
si mentinerea inaltimii necesare intre ramele ocluzatorului prin surubul cu contrapiulita. Rindasu, Costa,
Ene recomanda si crearea unor santuri de retentive pe suprafata bazala a soclurilor.

7. Dintii artificiali : clasificarea, comericializarea, utilizarea.

Dintii artificiali sunt elemente component ale arcadelor dentare artificiale care formeaza suprafata
funtionala a protezei si este formata dintr-un numar de _ dinti artificiali confectionate din acrilat sau
portelan, fixat prin legaturi pec ale chimice sau prin retentii mecanice.
Uneori, pentru a masca edentatia totala unii dinti pot fi confectionati din aliajele metalelor respective.
Dupa corelatia dintre fomra dintilor si forma fetei:
I)
II)
III)
IV)

Dinti patrati
Dinti dreptunghiulari
Dinti ovoidali
Dinti triunghiulari

8. Trasarea reperelor anatomice pe model, pentru construirea corecta

a arcadei dentare artificiale superioare?
Acestea in cele din urma tin de trasarea liniilor de orientare a limitelor viitoarei proteze si anume:
a) Linia mijlocie- trasata la nivelul crestei alveolare ce imparte sagital apofiza alveaolara in 2 jumatati
egale.
b) Linia transversal ce trece prin mijlocul papilei incisivale care se intersecteaza cu liniile sagitale ce
impart apofizele alveolare in 2 jumatati, in zonele laterale- iar aceste puncta reprezinta punctele de
proiectie a caninilor.
c) Linia mediana imparte arcada denatra in 2 hemiarcade, si se afla intr-un plan cu linia mediana a fetei.

9. Reguli generale si individuale de montare a dintilor pentru arcada dentara

superioara.
Reguli generale:
a) Dintii aartificiali laterali superiori se monteaza cu zona cervical ape centrul apofizei alveolare,
astfel incit cuspizii palatinali superiori coincide cu virful apofizei alveolare inferioare.
b) Dintii frontali superiori din considerente fizionomice se monteaza in afara centrului apofizei
alveolare

c) Dintii laterali se monteaza formind curbura de ocluzie sagitala (Spee) cu o dincime egala gradului
de acoperire a dintilor frontali inferiori de cei superiori.
d) In relatie centrica se realizeaza contacte punctiforme maximize, iar in timpul miscarilor
delateralitate si propulsive a mandibulei se pastreaza contacte multiple intre suprafetele de contact
ale arcadelor dentare, atit pe partile lucratoare cit sip e cele nelucratoare.
e) Montarea dintilor in edentatiile totale bimaxilare incepe cu incisivii centrali superiori si se
termina cu ultimii molari, realizind astfel arcada dentara sup.; Totodata, montarea dintilor
superiori, se efectueaza concomitant prin montarea a cite un dinte din ambele parti ale liniei
mediane.

Reguli individuale
I. Incisivul central superior- se monteaza cu marginea incisivala in contact cu planul de ocluzie si inclinat
cu 2* in sens Mezio-Distal si cu 6-8* Vestibulo-Oral.
-Coletul dintelui este situate pe linia surisului fiind usor palatinizat.
II. Incisivii laterali superiori- sunt montati dupa incisivii centrali, fiind cu marginea incisivala distantati cu
0,5-1 mm de la planul de ocluzie.
-Axul longitudinal este inclinat cu 3* Mezio-Distal, si cu 8-10* Vestibulo-Oral, iar coletul e mai
palatinizat, fata de cei centrali;
III. Premolarul (I) superior- planul de ocluzie realizat in spatiu de 0,75mm intre canin si premolar. Virful
cuspidului vestibular prezinta contactul cu planul de ocluzie, iar intre cuspidul palatinal si planul de
ocluzie exista un spatiu de 0,5-1mm;
IV. Premolarul (II) superior- se monteaza identic ca si primul premolar, cu exceptie ca suprafata meziala
contacteaza cu suprafata distala a premolarului (I), iar virfurile ambelor cuspizi prezinta contactul cu
planul de ocluzie.
V. Molar (I) superior- se monteaza in contact cu planul de ocluzie numai cu virful cuspidului meziopalatinal, iar ceilalti cuspizi nu prezinta contact cu planul de ocluzie, fiind aranjati in asa fel ca cuspidul
Disto-Vestibular sa fie cel mai distantat de acest plan.
VI. Molar (II) superior- nu atinge planul de ocluzie cu nici un cuspid, doar cuspidul Mezio-Palatinal este
cel mai apropiat de acest plan si cel mai indepartat este cel Disto-Vestibular.

10). Consecutivitatea realizarii arcadei dentare superioare dupa

principiile Gyzi
I) Regulile generale si individuale sunt principiile imaginate pe Gyzi.

II) Se monteaza dintii si anume incisival central superior pe ambele parti atit in dreapta cit si in stinga,
caninii superiori apoi incisivii laterali, premolarii si molarii;
III) Dintii inferiori se monteaza dupa cei superiori in urmatoarea ordine: Molarul I, caninul, incisivul
central apoi cel lateral, premolarul I, si apoi premolarul II, si se termina montarea cu ultimul molar II;

11). Tehnica de montare a dintilor artificiali dupa Pedro-Saizer

I) Pedro-Saizer a inlocuit placuta mobilizabila propusa de Gysi cu o placuta ocluzala metalica fixa cu o
grosime de 0,5-1mm de forma arcadei dentare cu o suprafata putin mai mare (2-3cm).
II) Mai intii, placuta se fixeaza la suprafata ocluzala a bordurii de ocluzie inferioara, dupa fixarea
modelelor in simulator.
III) Ulterior, de pe suprafata ocluzala a bordurii de ocluzie a sablonului inferior, se inlatura un strat de
ceva egal cu grosimea placutei verificindu-se prin inchiderea simulatorului. La care dimensiunea verticala
de ocluzie trebuie sa revina in pozitia initiala.
IV) Placuta se solidarizeaza cu ceva fierbinte pe marginile vestibulara si orala de contact ale bordurii
ocluzale inferioare.
V) Dupa solidarizarea cerii, placuta se desprinde de bordura de ocluzie a sablonului superior si pe
suprafata ei se traseaza cu creionul o linie dupa curbura vestibulara a bordurii sablonului superior,
VI) De pe versantul vestibular al bordurii superioare se transfera pe placuta metalica reperele liniei medii
si a liniilor caninilor;
VII) Pentru montarea dintilor se inlatura sablonul superior si se realizeaza macheta bazei protezei dintr-o
placa de ceara roz
VIII) Se aplica un mic val de ceara pe centrul apofizei alveolare si se trece la montarea dintilor superiori
dupa reperele notate de placuta metalica
IX) Apoi, se vor monta dintii inferiori conform principiilor generale si individuale de montare a dintilor
dupa Gysi.

12). Tehnica de montare a dintilor artificiali dupa Vasiliev

I) Vasiliev-a propus utilizarea masutei standart cu plan protetic din sticla. Totodata pentru montarea
dintilor in ocluzor, autorul propune fixarea planului de ocluzie materializat intr-o placuta de sticla pe
modelul inferior instalind pe 3 stilpi din ceara.

II) Tehnica de fixare a placutei din sticla este identica cu cea de fixare a placutei metalice dupa Pedro
Sazier, cu exceptia ca sablonul inferior se indeparteaza de pe model, apoi se fixeaza 3 stilpi din ceara
plastificata in zonele frontala si laterala din partea versantelor orale ale apofizei alveolare.

?) Montarea dintilor pentru realizarea arcadelor dentare se efectueaza dupa Gysi cu unele modificari:
I) La montarea molar (I) superior- cuspizii au diferit raport cu planul de
ocluzie:
1)

Cuspidul mezio-palatinal are contact;

2)

Cuspidul mezio-vestibular este distantat cu 0,5 mm

3)

Cuspidul disto-palatinal e distantat cu 0,1 mm

4)

Cuspidul disto-vestibular este distantat cu 1,5mm

II) Cuspizii molar (II) superior sunt distantati:

1)

Cuspidul mezio-palatinal e distantat cu 1mm;

2)

Cuspidul mezio-vestibular este distantat cu 1,5 mm

3)

Cuspidul disto-palatinal e distantat cu 2,0 mm

4)

Cuspidul disto-vestibular este distantat cu 2,5mm

B) Montarea dintilor inferiori:

1) incepe cu premolarul (II)
2) apoi molarii (I) si (II)
3) Urmati de montarea premolarului (I), canini si incisivi

13) Tehnica de montare a dintilor artificiali dupa Vapadov-Sapojnicov

I) Acestia propun pentru montarea dintilor si placi din acrilat sau metal cu forme de calote sferice cu raze
de 9 cm sau 10,4 cm compuse din 3 segmente: 2 laterale cu forme de calote sferice si o forma frontala
plata;
A) Segmentele laterale perforate pentru fixarea sagitilor indicatoare in axul razei calotei sferice
II) Pentru montarea dintilor placuta se aplica intre suprafetele bordurii de ocluzie:

1)
de pe model;

Bordura de ocluzie inferioara este sectionat zonele laterale indepartindu-le

2)
Sub controlul planului proteic al sablonului superior, placuta cu segmentul
frontal plat se solidarizeaza pe suprafata ocluzala frontala a bordurii sablonului inferior
3)
Se inlatura sablonul superior si in perforatiile zonelor laterale se fixeaza
sageti indicatoare cu partile laterale cu forme de calote sferice ale placutei, se pozitioneaza astfel incit
indicatoarele sa coincida cu centrul apofizelor alveolare superioare si inferioare.
Segmentele laterale se solidarizeaza prin bastonase de ceara la modelul inferior.
Dupa inlaturarea sagetilor indicatoare se monteaza dintii in contact cu marginileincizale si suprfetei
ocluzale ale placutei dupa principiile enumerati.