Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public


Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor

INFLUENA SERVICIILOR ASUPRA TIMPULUI LIBER

Studenti:
L u p a n c u An d r e i I u l i a n
M a n o l e An d r e i S t e f a n
An I I , g r u p a 2

Suceava, 2015

Cuprins
Capitolul 1.INFLUENA SERVICIILOR ASUPRA TIMPULUI LIBER.... 3
1.1. Clarificri conceptuale ale timpului liber ........ 3
1.2. Coninutul si caracteristicile cererii de servicii.... 4
Capitolul 2.CERCETAREA STATISTIC PRIVIND UTILIZAREA TIMPULUI......9
Bibliografie...15

Capitolul 1.INFLUENA SERVICIILOR ASUPRA TIMPULUI


LIBER

1.1. Clarificri conceptuale ale timpului liber


Serviciile au un aport important in crearea condiiilor pentru petrecerea timpuluiliber si in
folosirea acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii , in mod special aofertei de servicii
turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor si modului deutilizare a timpului liber si
pentru creterea calitii vieii populaiei, in special in condiii de stres accentuat ce
caracterizeaz civilizaia moderna.1
n acest sens dezvoltarea activitatilor care privesc petrecerea placuta , agreabila atimpului
liber la locul destinatiei turistice, si anume a serviciilor de agrement reprezintao cerinta majora in
practicarea unui turism modern .
Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate
sireflectau anumite idei filozofice .Aristotel , in lucrarea Politika scria : Noi muncim ca sa
avem timp liber.2
In aprecierile altor analiti timpul liber este preferabil muncii, este telul celor
caremuncesc3Dezvoltndu-i ideile, Aristotel a fcut un pas mai departe prin conturarea
laturiicalitative a modului de petrecere a timpului liber . Capacitatea de a utiliza corect timpul
liber este temeiul ntregii viei omeneti. Natura ne cere nu numai sa muncim bine, ci si sa
trndvim la fel, considera filosoful grec.4

1Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie si practica, Ed. Uranus, Bucuresti,


2003 ,p
2Sellin,T., Recreation in the Age of Automation, The Annals of the American
Academy of Political
andSocial Science , vol.313, Philadelphia, p.208 op.cit de Cosmescu,I.Turismul , feno
men complexcontemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 1998,
3Miller,N.,Robinson, D.,The Leisure Age.Its Challenge to Recreation, Woedsworth
Publ. Comp., BlemontCalif., 1963, p.497, op. cit.de Cosmescu , I.,Turismul , fenomen
complex contemporan,Ed. Ecomonica,Bucuresti, 1998
4Sellin,T., op. cit. , p.208
3

In opinia lui Miller si Robinson timpul liber se refera la acel timp aflat ladispozitia
individului, dupa munca necesara sau alte activitati si obligatii ce trebuieindeplinite ; acesta
trebuie sa fie consumat dupa optiunea individuala .Timpul de odihna reprezinta acea parte din
timpul liber destinata activitatilor angajate in scop de odihna , care prin procese recreative si
activitati vesele , poate saunu sa fie atinsa.
Timpul liber este perioada de timp ramasa dupa efectuarea muncii, si esteconstituit din
timpul constrans (timpul pentru somn, activitati personale si gospodaresti,sarcini sociale diferite)
si recreerea.5
Recreerea este o activitate voluntara savarsita fara constrangere si care are carezultat
revitalizarea trupului si a mintii . Se poate defini ca o activitate in afara muncii,destinata placerii,
savurata in timpul odihnei.Recreerea este conceputa ca o refacere a individului prin folosirea
timpului deodihna intr-un asemenea mod incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce saconsumat in procesul muncii si sa adapteze cunostintele si calitatile personale in directiaunei
vieti cat mai depline si mai multumitoare.
Sociologul Joffre M. Dumazadier defineste recreerea drept un ansamblu deactivitati
carora individul li se dedica in mod liber, de voie buna si cu placere, fie pentrua se odihni, fie
pentru a se distra si a-si satisface nevoile estetice, fie pentru a-siimbogati informatia sau a-si
completa in mod dezinteresat formatia, pentru a-si largi sidezvolta participarea sociala voluntara
sau capacitatea creatoare, dupa ce s-a eliberat deobligatiile profesionale, sociale si familiale.
Recreerea se desfasoara in timpul odihnei , dar nu ocupa toata perioada de
odihna.Intelegand relatia ca de la intreg la parte se apreciaza ca exista si unele activitati caredesi
angajate in timpul liber nu au numic in comun cu recreerea ( timpul pentru cultulreligios, studiul
individual, vizitarea soacrei). Apartin, de asemenea, acestei categorii:crima,drogurile, rasfatul si
alte activitati antisociale .Recreerea este constructiva, pozitiva, cu scop precis. Daca in odihna
accentul cade pe elementul timp, recreerea se refera la elementul continut, la modul cum este
cheltuittimpul de odihna, este modul de comportament ce umple acest timp .6
Activitatile de recreere pot imbraca forme variate , de la cele active pana la cele pasive.
Recreerea presupune joaca individuala, jocurile colective, sporturi, relaxare,distractie, arte,
hobby-uri, practicarea unor vocatii in orele libere. Activitatea de recreere poate fi desfasurata la
orice varsta a individului , fiind conditionata de elementultemopral, conditia si atitudinea
persoanei, circumstantele ambientale etc.Modalitatile de utilizare a timpului liber si activitatile
corespunzatoare difera , infunctie de dimensiunile si localizarea acestuia (timp liber zilnic,
5Dinu, Mihaela,Geografia turismului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002,
6Cosmescu,I,Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economica ,
Bucuresti, 1998
4

saptamanal, dinconcediul de odihna). Se remarca astfel, ca timpul liber zilnic este folosit
pentruautoinstruire, activitati distractive, intalniri iar timpul liber de la sfarsitul saptamanii vafi
folosit pentru practicare turismului, activitatilor sportive, vizionari de spectacole etc.In cazul
concediului de odihna este destinat in special turismului, tratamentelor balneare, in scopuri
culturale etc.

1.2. Coninutul i caracteristicile cererii de servicii.


Cererea de servicii este partea solvabila a nevoii sociale de servicii care se manifesta la piata. In
raport cu nevoia, cererea este mai mica si cererea efectiva este mai mica decat consumul.
Exista si alte surse de consum in afara pietei (servicii finante public).
Dintre caracteristici :
Elasticitate ridicata in raport cu factorii care o influenteaza : veniturile, tarifele serviciilor.
Elasticitatea ridicata se datoreaza faptului ca nevoile de servicii, cel mai adesea sunt nevoi de
ordin secundar si tertiar.
Mobilitatea in teritoriu.
Din acest punct de vedere, serviciile se clasifica in 3 categorii :
- servicii care nu permit migrarea cererii. Consumatorii acestor servicii poarta denumirea de
consumatori captivi.ex : energia electrica, apa, telefonia fixa.
- servicii care permit migrarea cererii
- servicii care impun migrarea cererii : turismul.
Varietatea formelor de manifestare a cererii de servicii.
Categorii dupa criterii :
dupa evolutia in timp cererea poate fi:

in crestere
constanta
descrescatoare.

Cererea constanta la nivel de consumator se manifesta si la unele servicii calsice : reparatii,


transport.
Cererea descrescatoare apare la serviciile uzate moral cum ar fi : dactilografierea la masina.
cererea poate fi :

ferma
spontana.

In cazul cererii ferme decizia de a cumpara serviciul se ia inaintea cumpararii propriu-zise


(planificata din timp).
In cazul cererii spontane decizia se ia in momentul cumpararii.
dupa frecventa cererea poate fi :
curenta se manifesta la intervalle foarte mici, chiar zilnic
periodica se manifesta la anumite intervalle, mai mari ; ex : turismul intern.
rara.
II. Factorii care influenteaza cererea de servicii 3 categorii :
o factori care influenteaza cererea de servicii a populatiei
o factori care influenteaza cererea de servicii pentru intreprinderi
o factori care influenteaza cererea de servicii pe plan international.
1. Factori care influenteaza cererea de servicii a populatiei, pot fi grupati in mai multe categorii :

Economici : veniturile si timpul liber, oferta, tarifele, concurenta intre servicii, bunuri si

self-service;
Demografici
Sociali
Psihologici
Conjuncturali

a. Economici
Veniturile si timpul liber
Au o influenta directa asupra cererii de servicii.Cu cat veniturile si timpul liber cresc, creste si
cererea, si invers. Pe de alta parte, influenta timpului liber trebuie corelata cu veniturile deoarece,
daca timpul liber creste dar veniturile scad, cererea de servicii va scadea.
Oferta
Oferta de servicii influenteaza direct cererea deoarece cu cat oferta este mai diversificata cresc
posibilitatile de alegere si la fel cererea de servicii.
6

Aparitia de servicii noi induce clientilor nevoia de a achizitiona serviciile respective. Ex :


telefonia mobila, calculatorul.
Tarifele
Cu cat tarifele sunt mai ridicate, cu atat cererea scade.Exceptii : uneori tariful este asociat de
client cu calitatea.
Concurenta
Concurenta intre servicii, bunuri si self-service influenteaza cererea de servicii care pot fi
substituite in consum cu bunuri sau self-service.
Aceasta substituire intervine mai ales in cazul in care puterea de cumparare a populatiei este mai
redusa sau in cazul in care tarifele serviciilor sunt prea ridicate.
b. Demografici
o numarul populatiei
o structura populatiei.
c. Sociali
o structura populatiei pe medii (urban si rural)
o mobilitatea populatiei (are ca consecinte cresterea turismului si a exigentelor
consumatorilor care compara serviciile nationale cu cele prestate in alte tari).
o cresterea ponderii femeilor care lucreaza.
d. Psihologici
Preferintele, gusturile, inclinatiile consumatorilor care determina ca cererea sa difere foarte mult.
e. Conjuncturali
2. Factori care influenteaza cererea de servicii pentru intreprinderi
cresterea complexitatii mediului intern al intreprinderii
Aici includem : progresul tehnic (echipamentele), cresterea vitezei de reinnoire a productiei,
cercetarea dezvoltarea, perfectionarea personalului, studierea pietelor;
cresterea complexitatii mediului extern al intreprinderii
Aici includem : tendinta de globalizare a economiei, tendinta de diferentiere si specializare a
pietelor.
3. Factori care influenteaza cererea de servicii pe plan international.

cresterea liberalizarea comertului international care conduce la cresterea cererii de


servicii complementare (transport, asigurari si reasigurari internationale, servicii bancare)
expansiunea activitatilor sociale multinationale si transnationale care conduce la cresterea
cererii pentru servicii financiare, transfer de tehnologii, etc.;
cresterea veniturilor populatiei si modificarile in structura consumului care conduc la
cresterea turismului international.
Strategiile de industrializare si substituire a importurilor utilizate de unele tari in dezvoltare
care duc la cresterea cererii de servicii pentru constructii, consultanta, transfer de tehnologii.

Capitolul 2.Cercetarea statistic privind utilizarea timpului realizat n


gospodriile populaiei
n perioada septembrie 2011- septembrie 2012

n cursul sptmnii populaia Romniei de 10 ani i peste are mai puin timp
liber zilnic cu 2:11 ore fa de zilele de odihn (4:01 ore fa de 6:12 ore n zilele de
odihn). Comparativ cu brbaii, femeile au mai puin timp liber, zilnic, att n zilele
de odihn, ct i n zilele lucrtoare (3:40 ore fa de 4:23 ore n zilele lucrtoare,
respectiv 5:41 ore fa de 6:46 ore n zilele de odihn).Indiferent de perioada din
sptmn (zi lucrtoare sau de odihn), femeile acord ngrijirii gospodriei i
familiei mai mult timp zilnic dect brbaii (n medie cu 2:19 ore), iar brbaii
muncesc cu 1:03 ore mai mult dect femeile. Copiii de 10-14 ani utilizeaz zilnic
calculatorul pentru petrecerea timpului liber, n medie, 40 de minute, iar tinerii ntre
15-24 ani o or.

Activiti desfurate n zilele lucrtoare (luni - vineri) n cursul sptmnii,


pentru studiu, se aloc 4,7% din partea activ (exclusiv somn) a unei zile. Copiii (de
10-14 ani) studiaz zilnic, n medie, 5:06 ore, iar tinerii de 15-24 ani studiaz zilnic
2:58 ore. n zilele lucrtoare populaia de 15 ani i peste lucreaz n medie 3:33 ore
(reprezentnd 23,1% din partea activ a zilei). Salariaii lucreaz zilnic n cursul
sptmnii n medie 7:44 ore (8:01 ore brbaii, cu 38 de minute mai mult dect
femeile).Patronii petrec la locul de munc, n cursul sptmnii, 8:01 ore zilnic (8:05
ore brbaii, cu 17 minute mai mult dect femeile).n zilele lucrtoare persoanele de
65 de ani i peste se ocup, zilnic, mai mult timp de ngrijirea gospodriei i familiei
(4:46 ore), fa de persoanele mai tinere de 25-44 ani (3:12 ore) i de persoanele n
vrst 15-24 ani (1:50 ore).

Activiti desfurate n zilele de odihn (smbt i duminic) n zilele de odihn, populaia de


15 ani i peste aloc 43,0% din partea activ (exclusiv somn), a zilei pentru activiti de petrecere
a timpului liber. Din cele 6:12 ore destinate petrecerii timpului liber, 2:40 ore sunt destinate
urmririi programelor de televiziune. Populaia de 65 de ani i peste petrece, n zilele libere, 3:05
ore la televizor. Timpul utilizat pentru ngrijirea gospodriei i familiei, care reprezint 22,2%
din partea activ a unei zile de odihn, este uniform distribuit pe grupe de vrst pentru populaia
de 25 de ani i peste (3:40 ore la populaia de 25-44 ani, 3:43 ore la populaia de 45-64 ani i
3:16 ore la populaia de 65 ani i peste). n zilele de odihn, populaia de 15 ani i peste lucreaz
n medie 48 de minute.Patronii lucreaz n medie 2:19 ore, iar salariaii 1:16 ore.n mediul rural,
populaia lucreaz smbta i duminica mai mult dect n mediul urban (1:02 ore n rural fa de

10

36 minute n urban). Timpul acordat studiului zilnic, de copiii de 10-14 ani, n zilele de odihn,
este de 1:11 ore, iar tinerii de 15-24 ani studiaz 38 de minute.

Somnul reprezint o activitate necesar creia i este alocat o parte important din timp
(8:37 ore n zilele lucrtoare i cu 56 de minute mai mult n zilele de odihn). Copiii (de 10-14
ani) dorm mai mult fa de persoanele de 25-44 ani cu circa o or i jumtate att n zilele de
odihn, ct i n cele lucrtoare.De asemenea, persoanele n vrst de 65 de ani i peste dorm mai
mult, fa de persoanele de 25-44 ani, cu circa jumtate de or n zilele lucrtoare i cu circa o
or i jumtate n zilele de odihn.

11

Durata medie zilnic a principalelor activiti, pe grupe de vrst i sexe - zile lucrtoare

12

Durata medie zilnic a principalelor activiti, pe grupe de vrst i sexe - zile de odihn

13

Durata medie zilnic a principalelor activiti, pe grupe de vrst i sexe - zile lucrtoare
i de odihn

14

Bibliografie
Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie si practica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003
Sellin,T., Recreation in the Age of Automation, The Annals of the American Academy of
Political andSocial Science , vol.313, Philadelphia, Cosmescu,I.Turismul , fenomen

complexcontemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 1998


Miller,N.,Robinson, D.,The Leisure Age.Its Challenge to Recreation, Woedsworth Publ.
Comp., BlemontCalif., 1963, p.497, op. cit.de Cosmescu , I.,Turismul , fenomen complex

contemporan,Ed. Ecomonica,Bucuresti, 1998


Sellin,T., op. cit. , p.208
Dinu, Mihaela,Geografia turismului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, p.30
Cosmescu,I,Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economica , Bucuresti,

1998
http://ro.scribd.com/doc/55661789/Timp-Liber-Agrement-Servicii-Turistice#scribd
https://ec0n0mic.wordpress.com/tag/factorii-care-influenteaza-cererea-de-servicii/
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/util_timpul/utilizarea_tim
pului_r13.pdf

15