A fost odat ca niciodat un mprat care locuia ntr-un palat alturi de soia
sa. Acetia aveau o fat foarte frumoas ns asupra ei o vrjitoare a aruncat o vraj
la cererea prinilor. Ei doreau ca fiica lor s se cstoreasc cu primul biat care va
rupe vraja.
Ani la rnd fata a stat transformat n stan de piatr pn cnd ntr-o zi un
prin i fcuse aparoia la castel i ceruse mna fetei. mpratul i spuse prinului:
-Dragul meu prin, pentru a te cstori cu fiica mea mai nti trebuie s rupi
blestemul.
-Aa voi face, maiestatea ta.
Prinul pleac peste 9 mri i 7 ri pentru a rupe blestemul. ntre timp la palat
ajunse un ran pe nume John. Acesta merge la mprat i i zice:
-Maiestatea ta, te rog frumos, dac ai putea s m gzduieti i pe mine vreo
cteva zile. Am, s muncesc pentru asta n schimb.
Desigur c mpratul l primise deoarece era foarte bun la suflet. John s-a
apucat i el de lucru prin grdin, se duse uor spre partea din spate a castelului i
observ statuia fetei. mpratul care era acolo i spuse:
-Vezi tu, John, statuia aceasta este fata mea.
-Cum adic fata dumitale, mprate?
-Da, fata mea. Aici va sta pn un brbat va rupe blestemul.
John tia c un prin avea s rup blestemul. Stpnul su, unul dintre cei mai
puternici zmei de pe pmnt l trimisese sub form de ran pe John la castel. Zmeul
vroia s rup blestemul i s ia fata pentru el, dar mpratul nu tia asta i l credea
pe John un om bun i muncitor.
Prinul era plecat de o jumtate de an, iar John, n timpul acesta, l aburea pe
mprat. i spuse de toate de cele frumoase doar ca s uite de acel prin. Asta i
spunea n fiecare zi: Lsai, mprate, nu fii necjit, voi rupe eu acel blestem.
Cum s se mai gndeasc mpratul la bietul prin care era plecat pentru
inima fiicei sale cnd acest intrus i controla mintea.
Dar iat c peste un an apru prinul la castel cu leacul care va desface
blestemul.
-Poftii, mprate, leacul!
-Cum de mai eti n via?
-mprate, eu m-am luptat cu tot ce mi-a stat n cale pentru fiica
dumneavoastr.
mpratul era foarte fericit c, n sfrit, blestemul fusese rupt.
-Drag, prinule, eu fiic de mprat, i voi fi alturi pn la adnci btrnei.
Cnd John a auzit i-a picat faa. Nu vroia ca prinul s rmn cu fata aa c
n miezul nopii se duse n camera prinesei i o fur.
A doua zi:
-mprate! Prinesa a fost furat, m duc n cutarea ei.
Prinul l gsi pe John i pe zmeul cel iret. ncepur i se luptar, i se luptar
zi i noapte iar prinul a reuit s recupereze prinesa. Zmeul fusese, n sfrit,
nvins.
La palat era acum mare fericire, mpratul dduse o petrecere mare, mare,
cea mai mare din toate mpriile.
Astfel prinesa i prinul au trit pn la adnci btrnei.
i-am nclecat pe-o a i v-am spus povestea mea.