Politica externa si de securitate comuna a UE

Uniunea Europeana este o constructie care se bazeaza pe trei piloni: Comunitatea

Europeana, Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) si Spatiul de justitie,
securitate si libertate (fostul JAI din Tratatul de la Maastricht).
Intr-o lume din ce in ce mai globalizata, interesele politico-economice ale statelor
membre UE ar fi mai bine atinse daca ar fi exprimate la nivel comunitar, beneficiand
astfel de forta grupului celor 27 de tari europene din Uniune. Acesta este si motivul
pentru care se doreste crearea unei politici externe si de securitate coerenta la nivel
european, obiectiv care inca nu este atins, dar care, cel putin conform legislatiei
comunitare, este unul din cele mai importante.
Conform Tratatului privind Uniunea Europeana, competenta Uniunii n materie de
politic extern i de securitate comun include toate domeniile politicii externe, precum
i toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea treptat a unei
politici de aprare comune care poate conduce la o aprare comun.
Politica extern i de securitate comun face obiectul aplicrii unor norme i proceduri
speciale. Aceasta este definit i pus n aplicare de Consiliul European i de Consiliu,
hotrnd n unanimitate, cu excepia cazului n care tratatele dispun altfel. Adoptarea de
acte legislative este exclus. Politica extern i de securitate comun este pus n aplicare
de naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate i de
statele membre, n conformitate cu tratatele. Rolurile specifice al Parlamentului European
i Comisiei n acest domeniu sunt definite prin tratate.
n cadrul principiilor i al obiectivelor aciunii sale externe, Uniunea desfoar, definete
i pune n aplicare o politic extern i de securitate comun ntemeiat pe dezvoltarea
solidaritii politice reciproce a statelor membre, pe identificarea chestiunilor de interes
general i pe realizarea unui grad din ce n ce mai mare de convergen a aciunilor
statelor membre.
Statele membre sprijin activ i fr rezerve politica extern i de securitate a Uniunii, n
spiritul loialitii i solidaritii reciproce i respect aciunea Uniunii n acest domeniu.
Statele membre conlucreaz pentru consolidarea i dezvoltarea solidaritii politice
reciproce. Acestea se abin de la orice aciune contrar intereselor Uniunii sau care poate
duna eficienei sale ca for de coeziune n relaiile internaionale.
Uniunea desfoar politica extern i de securitate comun:
(a) prin definirea orientrilor generale;
(b) prin adoptarea deciziilor care definesc:

aciunile care trebuie ntreprinse de Uniune;

poziiile care trebuie luate de Uniune;

modalitile de punere n aplicare a deciziilor prevzute la punctele anterioare

(c) prin consolidarea cooperrii sistematice dintre statele membre privind orientarea
politicii acestora.
Consiliul European identific interesele strategice ale Uniunii, stabilete obiectivele i
definete orientrile generale ale politicii externe i de securitate comune, inclusiv n ceea
ce privete chestiunile avnd implicaii n materie de aprare. Acesta adopt deciziile
necesare.
n cazul n care evoluia internaional o impune, preedintele Consiliului European
convoac o reuniune extraordinar a Consiliului European pentru a defini liniile
strategice ale politicii Uniunii n raport cu aceast evoluie.
Politica extern i de securitate comun este pus n aplicare de naltul Reprezentant i de
statele membre, utiliznd mijloacele naionale i ale Uniunii. El detine dreptul de
initiativa naltul Reprezentant exercit acest drept cu sprijinul Comisiei. n plus, naltul
Reprezentant informeaz i consult n mod regulat Parlamentul European cu privire la
punerea n aplicare a PESC. Acesta trebuie ndeosebi s se asigure c opiniile
Parlamentului sunt luate n considerare n mod corespunztor.
Mai mult, unanimitatea rmne regula general pentru adoptarea deciziilor n Consiliu i
n Consiliul European n ceea ce privete PESC. Tratatul de la Lisabona a introdus clauze
pasarel, pentru a se putea aplica procedura legislativ ordinar la domenii pentru care
tratatele prevedeau aplicarea procedurii legislative speciale. n plus, aceste clauze permit
i aplicarea votului cu majoritate calificat n cazul actelor care trebuie adoptate n
unanimitate. Clauzele se aplic la PESC n ansamblu, excepie fcnd deciziile cu
implicaii militare sau luate n domeniul aprrii. Datorit acestei clauze pasarel,
Consiliul European poate autoriza Consiliul s hotrasc cu majoritate calificat n
favoarea adoptrii anumitor msuri.
FINANAREA PESC
Tratatul de la Lisabona nu aduce modificri n ceea ce privete finanarea cheltuielilor
legate de PESC: cheltuielile care au implicaii militare sau n domeniul aprrii sunt
finanate de statele membre; toate celelalte cheltuieli sunt finanate din bugetul UE.
n schimb, Tratatul de la Lisabona introduce dou noi mecanisme n vederea garantrii
unei finanri rapide a aciunilor mai urgente:

aciunile urgente care depind de bugetul Uniunii vor beneficia de proceduri de

finanare rapid, ale cror modaliti vor fi stabilite de Consiliu;
aciunile urgente care depind de finanarea statelor membre vor beneficia de un
fond de lansare alimentat prin contribuiile statelor membre.

Institutiile PESC

Comitetul Politic i de Securitate (CPS). Acesta se ocup de toate aspectele PESC,

urmnd s funcioneze totodat i ca motor al PESC i PESA. CPS ine sub observaie
cursul evenimentelor internaionale relevante pentru PESC/PESA (funcie analitic),
pentru a putea oferi Consiliului pe Probleme Generale (Consiliul Minitrilor de Externe),
pe baza analizei sale, recomandri n ceea ce privete elaborarea politicilor de urmat
(pregtirea deciziei). n plus, CPS se asigur c politicile, asupra crora s-a ajuns la un
consens, sunt implementate (controlul implementrii) i constituie punctul de legtur n
ceea ce privete schimbul de informaii dintre diversele instituii i actorii implicai n
structurile PESC/PESA inclusiv NATO (funcie de legtur).
Comitetul Militar reprezint cel mai nalt for al Consiliului i conduce toate activitile
militare. Fa de CPS, el adopt o funcie de consultant pe probleme militare, oferind linii
directoare Statului Major. CMUE este alctuit din efii de state majore din statele
membre. Preedinia Comitetului este asigurat de un general sau amiral cu patru stele,
numit de Consiliu pe termen de trei ani.
Statul Major (SMUE) ndeplinete la fel ca CPS funcii de analiz i planificare n
vederea ndeplinirii Misiunilor Petersberg. Mai concret, acesta se ocup cu alerta
timpurie, estimarea situaiilor i planificarea strategic. Pentru a-i putea ndeplini n mod
3

eficient funciile, el ntreine relaii permanente cu statele majore naionale i cu NATO.

SMUE este o direciune general n cadrul Secretariatului Consiliului i are cca. 100 de
angajai.

Politica externa a Romniei din perspectiva PESC

Printre primele capitole de negocieri cu Uniunea Europeana nchise de Romnia, nca n
iunie 2000, ai fost cap. 26 (Relatii externe) si cap. 27 (Politica Externa si de Securitate
Comuna). Prin aceste capitole, Romnia s-a angajat sa accepte acquis-ul comunitar si ca
va fi gata sa-l aplice odata cu aderarea la UE n anul 2007, fara a necesita perioade de
tranzitie.
n Documentul de pozitie a Romniei referitor la cap. 27, se arata ca "Romnia
este pregatita sa accepte si sa aplice acquis-ul n domeniul Politicii Externe si de
Securitate Comuna (PESC) a Uniunii Europene (UE). Structurile necesare transpunerii
acesteia n practica au fost create, iar politica externa si de securitate a Romniei se
bazeaza pe aceleasi principii si are aceeasi orientare cu cea promovata de Uniunea
Europeana".
Romnia s-a aliniat celor patru domenii ale aqcuis-ului, relevante pentru acea perioada,
privind PESC si anume:
-

727c21h

727c21h

727c21h
727c21h
727c21h
727c21h Respectarea restrictiilor privind relatia cu
Iugoslavia, n timpul regimului Milosevici;

727c21h

727c21h

727c21h

727c21h

Respectarea restrictiilor privind relatiile cu

regimul taliban din Afganistan;

-

727c21h

727c21h

727c21h
727c21h
727c21h
727c21h Embargoul privind livrarea de arme si
echipamente militare pentru Etiopia si Eritreea;

Aplicarea restrictiilor de acordare a vizei

pentru membrii juntei militare din Birmania/Myanmar.
727c21h

727c21h

727c21h

727c21h

Toate rapoartele periodice privind progresele nregistrate de Romnia pe calea

aderarii, elaborate de Comisie n ultimii ani, subliniau ca Romnia a continuat sa-si
alinieze pozitiile cu deciziile si declaratiile Uniunii Europene si, atunci cnd a fost
invitata, s-a asociat la pozitiile si actiunile comune ale U.E.
Se apreciaza ca, la momentul aderarii, Romnia nu se va confrunta cu probleme n
aplicarea acquis-ului referitor la protectia diplomatica si consulara.
De asemenea, Romnia a declarat ca va urmari si implementa cerintele ulterioare
ale acquis-ului n domeniul PESC. Prin Documentul de pozitie referitor la cap.27,
Romnia s-a angajat ca, la momentul aderarii, sa subscrie la obiectivele cuprinse n art. 2
al Tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeana si sa transpuna n practica
obiectivele PESC, stipulate n prevederile respectivului Tratat.

Este important pentru Uniunea Europeana faptul ca Romnia se comporta ca un

actor regional responsabil n eforturile de ntarire a stabilitatii si securitatii n Sud-Estul
Europei si la granita de Est a Uniunii.
Romnia trebuie sa-si finalizeze punerea la punct a structurilor administrative, n
cadrul MAE, pentru participarea la PESC.
Romnia considera ca proiectul de constructie europeana n domeniul securitatii si
apararii reprezinta o etapa superioara n procesul de dezvoltare a capacitatii U.E. de a
gestiona, prin mijloace militare si nemilitare, crizele care pot interveni pe continentul
european sau n vecinatatea acestuia. n acelasi timp, Romnia insista pe mentinerea
complementaritatii acestui proces cu cel al consolidarii NATO, n asa fel nct apararea
europeana sa nu se contrapuna efortului euro-atlantic de aparare. n Documentul de
pozitie aferent cap.27 se arata ca Romnia "ti exprima disponibilitatea si interesul
deosebit de a fi implicata activ n aranjamentele ce vor fi convenite pentru cooperarea cu
statele terte si de a participa pe deplin la Politica Europeana de Securitate si Aparare
Comune, dupa aderarea la Uniunea Europeana".
Romnia a apreciat ca participarea timpurie la PESC poate constitui o
oportunitate importanta de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana n etapa
premergatoare acesteia, iar participarea la PESA, o continuare fireasca a participarii la
PESC.

Concluzii
Actuala politica de securitate si cooperare comuna la nivel european,se bazeaza atat pe
stabilitatea politica, cat si pe cea militara. Politica de securitate bazata pe cooperare
renunta la orice idee de a impune stabilitatea prin mijloace deconfruntare.Scopul este
promovarea cooperarii in vederea prevenirii conflictelor in sfera politica si a reducerii
pericolului confruntarii armate. De asemenea, scopul politicii de securitate bazata
pe cooperare este de a evita escaladarea potentialelor conflicte, punand unaccent deosebit
pe promovarea transparentei.Referitor la viitorul securitatii la nivelul Uniunii Europene
sunt de amintit unele dispozitii ale Constitutiei Europene, semnata pe 29 octombrie 2004.
Astfel, potrivit art. 15 din Constitutia Europeana, competenta Uniunii in materie de
politica externa side securitate comuna se intinde asupra tuturor domeniilor politicii
externe, precum si asupra tuturor problemelor referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv
definirea progresiva a unei politici de aparare comune care poate conduce la o aparare
comuna.Statele membre sprijina in mod activ si fara rezerve politica externa si de
securitate comuna a Uniunii in spiritul loialitatii si solidaritatii reciproce si respecta
actele adoptate de catre Uniune in acest domeniu. Ele se abtin de la orice actiune contrara
intereselor Uniunii sau care poate dauna eficacitatii sale.Semnificative sunt si dispozitiile
specifice de punere in aplicare a politicii de securitate si de aparare comune, cuprinse in
art. 40 din Constitutie. Astfel, se arata ca,Politica de securitate si de aparare comuna face
parte integranta din politica externa si de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o
capacitate operationala bazata pe resurse civile si militare. Uniunea poate recurge la
asemenea masuri in cadrul misiunilor in afaraUniunii, pentru a asigura mentinerea pacii,
prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale, conform principiilor Cartei
Natiunilor Unite.Politica de securitate si de aparare comuna include definirea progresiva
a uneipolitici de aparare comuna a Uniunii, ceea ce va conduce la o aparare comuna
atunci cand Consiliul European, hotarand in unanimitate, va decide acest lucru.